Ce s-a greșit în campania de vaccinare anti-HPV acum zece ani și nu ar trebui să repetăm în campania de vaccinare anti-COVID

Data:

Vaccinarea împotriva noului coronavirus urmează să înceapă de la finalul acestui an pentru personalul medical esențial, dar perspectivele pentru o informare corectă a populației cu privire la beneficiile unui astfel de vaccin nu sunt îmbucurătoare. În 2008, acum mai bine de 10 ani, când majoritatea statelor din Europa aveau un plan amplu de vaccinare împotriva HPV – Human Papilloma Virus, România a introdus vaccinarea fără o campanie de informare pusă la punct. Situația a fost atunci și rămâne și astăzi foarte gravă: Institutul Național de Sănătate Publică arată că suntem pe primul loc în UE la mortalitatea provocată de cancerul de col uterin, indus de infectarea cu HPV, fiind peste 4.000 de cazuri noi descoperite în fiecare an, cu peste 2.000 de decese. Practic, în fiecare zi sunt până la 12 cazuri diagnosticate și cinci decese. Cea mai nouă versiune a vaccinului poate fi administrată atât fetelor, cât și băieților, începând cu vârsta de 9 ani și este nonavalent: protejează împotriva a celor mai des întâlnite 9 tulpini de HPV ce pot duce la cancer de col uterin. 

Însă autoritățile române au reușit performanța de a rata de trei ori până acum campania de vaccinare care este pe punctul de a duce la exterminarea completă a morților cauzate de HPV pe un întreg continent, în Australia, dar și în Canada. Prima tentativă a avut loc în 2008, care a fost un eșec rapid în lipsa oricărei comunicări. A fost reluată în 2009, cu aceleași rezultate. Cinci ani mai târziu, în 2013, s-a încercat o nouă strategie – de data aceasta medicii de familie au colectat solicitările din partea familiilor care doreau să își vaccineze fetele și urmau să procure ulterior dozele de vaccin. S-au strâns aproape 6.000 de cereri care au rămas neîmplinite fiindcă Ministerul Sănătății nu a cumpărat la timp vaccinul. Același proces de colectare a cererilor a fost reluat în 2017, fiind practic a patra tentativă de vaccinare anti-HPV, iar abia în 2020 au fost vaccinați pacienții care au solicitat asta cu trei ani înainte.

Mesajele campaniilor de vaccinare anti-HPV – neadaptate publicului țintă

Specialistul în comunicare publică, Bogdan Oprea, a explicat că în cazul vaccinului anti-HPV campaniile au avut două mari probleme: prima este reprezentată de modul în care au fost gândite mesajele respective, iar a doua problemă este lipsa unei contra-campanii pentru atacurile venite din partea anti-vacciniștilor.

Poster din campania de vaccinare anti-HPV

Acesta susține că mesajele promovate în anul 2009, în timpul campaniei Centrului Național de Informare privind eficacitatea vaccinului ce previne infecția cu HPV, reflectă o „lipsă de profesionalism, de experiență, de înțelegere a modului în care funcționează comunicarea”. Broșurile pentru părinți erau deschise cu mesaje ca „Tu decizi pentru sănătatea fiicei tale. Informează-te!”, iar în cazul materialelor pentru medici mesajele erau „Fii pregătit! Fii informat!”, arătând o neadaptare pentru publicul țintă, mesajul fiind unul foarte general. De asemenea, atât materialele scrise promovate, cât și spoturile publicitare aveau foarte mulți termeni medicali care erau greu de descifrat pentru un părinte fără cunoștințe temeinice în domeniu.

Poster din campania de vaccinare anti-HPV

O altă campanie care a avut probleme în a ajunge la public a fost cea cu numele „Protejează-i aripile!”, inițiată în 2017 de MSD România și cu susținerea Institutului Național pentru Sănătate Publică. „Dacă vorbim de un mesaj de sănătate publică aplicat și adaptat realității, nu putem să vorbim despre protejarea aripilor, suntem oameni, nu avem aripi. Cine vede mesajul respectiv, chiar și pentru două secunde, trebuie să înțeleagă despre ce este vorba și să înțeleagă riscurile”, a explicat Bogdan Oprea, specialist în comunicare publică, profesor al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea din București.

Cea de-a doua problemă este faptul că nu a fost gândită nicio contra-campanie prin care să fie demontate acuzațiile și atacurilor din partea celor care se împotriveau vaccinării. „Nu a existat nicio campanie de combatere a acestor narațiuni și care, mai ales în epoca digitală, a rețelelor de socializare, unde este foarte necesară. În 2010 de exemplu abia creștea incidența acestor dezinformări, dar este clar că nu am fost pregătiți”, a mai precizat acesta.

În momentul de față, o campanie care să promoveze vaccinarea anti-HPV ar trebui să mai întâi să pornească de la stabilirea publicurilor țintă, spune Bogdan Oprea. Un public țintă să fie reprezentat de fetele care urmează să facă vaccinul, altul format de părinții acestora, iar un alt public țintă – medicii, pentru fiecare dintre aceste categorii fiind necesare mesaje adaptate. „Este nevoie de mesaje și de materiale de comunicare specifice, unei tinere trebuie să îi dai un spot de 10 – 15 secunde pe TikTok, pe Instagram, acolo unde ele își consumă timpul și unde vor fi expuse la mesaje. Aș marșa foarte mult pentru aceste zone pentru că vedem ce influență au toate aceste video făcute de influenceri, iar în acest fel să folosim puterea lor de convingere într-o manieră constructivă. În cazul medicilor, ei au nevoie de articole științifice, materiale de promovare cu mesaje construite eficient”.  

Informarea nu a fost suficientă

Medicii obstetricieni consideră că abia după zece ani vom putea vedea din plin efectele eșecului campaniei de vaccinare anti-HPV. Deja România se află printre țările cu cele mai multe cazuri de cancer de col uterin și cu un număr mare de decese din această cauză. Specialiștii consideră că eșecul campaniilor a pornit de la lipsa unor informații concrete, însă s-a observat și o tendință generală existentă în rândul părinților, și anume teama de vaccinare dacă beneficiul nu este unul imediat.

„Populația nu a avut acces la suficiente informații, liderii de opinie nu au fost foarte expliciți, să spună că în cazul acestui vaccin beneficiul nu se vede imediat, ci că rolul său este să previi un cancer. O altă problemă a fost legată de faptul că targetul era legat de copii și în general părinții nu vor să își trateze copiii cu un anumit medicament dacă nu au fost multă încredere în el”, a explicat prof. dr. Răzvan Socolov, medic primar obstetrică-ginecologie la Maternitatea „Elena Doamna” din Iași.

Prof. dr. Răzvan Socolov

La rândul său, prof. dr. Doina Azoicăi, președintele Societății Române de Epidemiologie, consideră că informarea populației făcută la acel moment nu a fost suficientă și că a existat o reticență în rândul românilor, care a fost alimentată de curentul anti-vaccinist. „Îmi amintesc că eu personal m-am străduit să informez medicii, m-am întâlnit cu ei. Însă mesajele anti-vacciniste sunt mult mai penetrante pentru că întotdeauna când este ceva agresiv este perceput mai bine de populație. Acum noi trebuie să lămurim ce cântărește mai greu – opinia unui anti-vaccinist care nu are nicio pregătire medicală și care lansează tot felul de mituri fără fundament științific sau opinia unui medic specialist”.

Prof. dr. Doina Azoicăi

Lipsa unei strategii de comunicare pentru vaccinul anti-COVID este de neînțeles

Președintele Societății Române de Epidemiologie mai crede că în contextul actual, al vaccinării anti-COVID, trebuie intensificată informarea populației pentru a crește și încrederea oamenilor, care abia după ce vor fi corect informați vor putea decide. „Nu este o vaccinare obligatorie, este voluntară, dar rolul nostru, al corpului medical, este să informăm populația cât mai mult, cât mai bine și cât mai corect din punct de vedere științific”, a completat prof. dr. Doina Azoicăi.

Pentru a nu ajunge în situația unui eșec asemănător celui din campaniile de vaccinare anti-HPV, Bogdan Oprea consideră că în acest moment, pentru vaccinarea anti-COVID, este nevoie de o strategie de comunicare, pentru că deja există o contra-campanie foarte agresivă care câștigă tot mai mult teren. Lipsa în acest moment a unei strategii de comunicare este însă de neînțeles, subliniază acesta. 

Bogdan Oprea

„Dacă vrem o campanie serioasă de comunicare și o contra-campanie pentru dezinformările care există și vor fi și mai intense, este nevoie de o strategie. O strategie cu public țintă, mesaje cheie către publicuri și o evaluare după o lună, după trei luni, în funcție de perioada pe care se întinde. În așa fel încât să vezi ce a funcționat și ce nu. Ca om de comunicare ai toate instrumentele în această epocă să identifici locurile unde îți întâlnești publicurile tale țintă, trebuie să ai capacitatea de a înțelege importanța unei strategii și capacitatea de a înființa una. Va fi prea târziu dacă nu facem nimic, trebuie să și începem să facem ceva. Vorbim de viețile oamenilor și de un subiect care la finalul zilei se lasă cu morți”, a conchis Bogdan Oprea.


Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Mădălina Olariu
Mădălina Olariu
Mădălina Olariu este reporter responsabil de domeniul „Sănătate” la Ziarul de Iași, care acoperă activitatea spitalelor din Iași, cât și a instituțiilor locale cu implicații în aceste domenii. A făcut parte timp de opt ani din redacția revistei Opinia Studențească, unde a fost reporter, șef de departament și secretar general de redacție, fiind responsabilă de identificarea de noi subiecte, redactarea și editarea știrilor, reportajelor, interviurilor sau ale altor cronici, precum și de coordonarea activităților reporterilor redacției. Totodată, este licențiată în jurnalism și științe ale comunicării la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, având și un master în tehnici de producție editorială în presa scrisă, audiovizual și multimedia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Valorile europene la nivel de comunitate – de la fake news la realitate. Atelier de dezvoltare personală și educație

Biroul Parlamentului European în România, cu sprijinul organizației non-guvernamentale Școala de Valori, organizează joi, 20 octombrie 2022, un atelier cu tema ”Valorile europene la nivel de comunitate - de la fake news la realitate”.

Securistul și demagogul sau viceversa

Eduard Hellvig și Rareș Bogdan, doi dintre băieții lui...

Dezertori în faţa porţilor închise: rușii fug, dar multe țări nu-i primesc

Mii de ruşi fug din ţara lor. Vor să se eschiveze de înrolare şi de lupta pe front în Ucraina. Dar multe ţări europene refuză să-i primească.

Sclavia modernă există, profiturile sunt uriașe, iar traficanții ne râd în nas

România este în topurile internaționale. La trafic de femei...