O echipă de la Universitatea din București a dezvoltat un chatbot pentru anxietate și depresie adresat supraviețuitorilor de cancer.
Pornită de la premisa că dezvoltarea modelului GPT3, sau ChatGPT, reprezintă un punct de turnură pentru inteligența artificială, prin aceea că aceasta începe să înțeleagă limbajul uman asemănător unui om, prezentarea Ioanei Podina abordează diversele feluri în care specialiștii din domeniul sănătății mintale pot utiliza acest fapt în favoarea lor.
Astfel, bazându-se pe rezultatele obținute în cadrul proiectului aiCARE, dedicat în principal determinării stării de sănătate mintală a supraviețuitorilor de cancer, conf. univ. dr. Ioana Podina ne propune o discuție aplicată și realistă privind oportunitățile și limitele utilizării inteligenței artificiale în determinarea stării de sănătate mintală la un nivel mai larg.
Așa cum arată invitata acestui episod din Doza UB de Știință, în sănătate mintală digitală, chatbot-urile au o serie de implicații importante: ele pot educa în privința sănătății mintale, pot constitui un adjuvant al consilierii psihologice și pot contribui la screening-ul sănătății mintale. Ca atare, dacă în calitate de adjuvant al consilierii psihologice, sunt încă destui pași de urmat, în privința evaluării stării de sănătate mintală există un potențial semnificativ de automatizare.
Totuși, așa cum arată conf. univ. dr. Ioana Podina în mai multe rânduri, chatbot-urile nu pot înlocui un diagnostic clinic făcut de un specialist, ci doar pot indica necesitatea de a solicita ajutorul unui psiholog, psihoterapeut sau psihiatru. Mai multe, aflați de pe site-ul Universității București.
Sursa foto – Universitatea București
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
