Cine sunt anonimii care au pus Oradea pe harta proiectelor europene și au schimbat orașul la față. Echipa de top a Primăriei Oradea

Oradea se reinventează de la un an la altul, fiind și un exemplu de bune practici în toată țara la capitolul proiectelor cu fonduri europene. În spatele succesului acestor proiecte, dar și în spatele administrației municipiului și chiar a imaginii primarului Ilie Bolojan stă o mână de anonimi: echipa de la Direcția de Management Proiecte cu Finanțare Internațională.

Pentru orădeanul de rând, schimbarea la față a orașului a ajuns să fie un lucru normal. În urmă cu zece ani însă, când lua naștere echipa de la Direcția de Management Proiecte cu Finanțare Internațională (DMPFI) de la Primăria Municipiului Oradea, cele mai multe dintre proiecte erau greu de imaginat. Oradea era un oraș frumos, cu o mulțime de comori ascunse sub munți de praf, stricat de „cutiile de chibrituri” hidoase construite de comuniști și intercalate între clădiri cu arhitectură de tip baroc sau secession. 

Era nevoie de cineva care să de jos colbul de praf de pe clădiri și să încerce o adaptare a lui la nevoile prezentului, dar toți cei aleși să facă asta, unii chiar cu intenții bune, eșuaseră. Aderarea României la UE a adus cu sine accesul mai facil la fondurile europene, dar era nevoie de cineva cu viziune și oameni capabili să scrie proiecte. În acest context a apărut ideea înființării unui compartiment la Primăria Oradea care să se ocupe doar de proiecte europene. 

O poveste de milioane de euro

Coordonată la început de Marcel Boloş, profesor la Universitatea din Oradea şi preot misionar, astăzi director al ADR Nord-Vest, echipa de la DMPFI îl are acum în frunte pe Marius Moș, fost jurnalist. Moș a ajuns să lucreze în echipa lui Boloș după ce acesta i-ar fi propus să vină mai bine și să pună umărul la schimbarea orașului decât să insiste în a pune întrebări la conferințele de presă.

Condițiile în care s-a format nucleul dur al DMPFI sunt aparte. În 2008, după ce primarul Ilie Bolojan a câștigat alegerile, a fost o perioadă dificilă pentru toți angajații primăriei. Edilul a făcut o „epurare”, dând afară, pe capete, oameni despre care susținea că își suprapun atribuțiile, „trei la o ștampilă”, cum spunea la acel moment. Evident, oricând sunt dați afară oameni, există critici, mai ales pe linie politică, mulți dintre cei dați afară fiind aduși în Primărie pe filierele diferitelor partide din care făcuseră parte primarii. Marcel Boloş era proaspăt înscris în PDL, dar acest lucru nu a contat pentru primarul liberal care a ales să-l păstreze, punându-l șef la DMPFI.

Nervi și piedici

Marcel Boloș a înțeles de la început că, pentru a câștiga proiecte europene are la dispoziție doar două metode. Fie să se folosească de consultanți, fie să-și formeze o echipă care să se bată pentru proiecte. La fel ca Bolojan, Boloș a ales să se înconjoare de oameni tineri, competenți și cu ambiție, pe care să-i pună la muncă. Echipa, formată în marea majoritate din tineri sub 35 de ani, a avut de muncit nu doar pentru că era un domeniu relativ nou, ci și pentru că modificările legislative, atât pe plan național cât și european, veneau în cascadă. 

„Îmi amintesc că la începutul proiectului Parcului Industrial am dus echipa venită pentru proiect de la ADR Nord-Vest pe un câmp la marginea orașului, i-am plimbat prin zăpadă și noroaie pentru a le arăta unde și cum vrem noi să dezvoltăm proiectul. Acum, Parcul Industrial din Oradea este exemplu de bună practică la nivel național pentru că avem un număr dublu de angajați față de câți preconizam la început”, povestește Marius Moș. 

„La proiectul pentru Aquapark, Eugen Negruțiu, omul care s-a ocupat de el, a stat noaptea la coadă ca pe timpul lui Ceaușescu, pentru că proiectele se realizau pe principiul «primul venit, primul servit». Și nici așa, dimineață, când s-au depus proiectele, nu am fost primii”, mai spune directorul. 

Pe exercițiul bugetar trecut era nevoie ca fiecare pagină din proiect să fie semnată. „Am ajuns în situația, din cauza termenelor strânse, să car bibliorafturi de documente la ședințe și să le semnez acolo, în timp ce participam la ele. Am semnat sute de documente în mașină, în timp ce mergeam la Cluj-Napoca să predau proiecte. Șoferul conducea și eu semnam și ștampilam. Vă dați seama ce însemna să numerotezi, ștampilezi și semnezi de mână trei-cinci bibliorafturi, peste 1000 de pagini, la fiecare proiect?”, întreabă retoric Marius. 

Luminile din încăperea în care se află Departamentul la Primăria Oradea, aprinse mereu până târziu în noapte, au cimentat relația dintre ei, iar schimbarea la față a orașului, imposibilă fără munca lor, i-a făcut să treacă peste toate greutățile și să meargă mai departe: „Am rămas același nucleu, au plecat câțiva colegi, dar suntem cam aceași echipă de la început”, spune directorul.

Viziunea pentru Oradea

În 2018, cu 71 de investiții în curs de realizare, integrate în 59 de proiecte europene cu un portofoliu de proiecte cu finanțare nerambursabilă de 360 de milioane de euro pe perioada 2014-2020, Oradea s-a clasat peste capitală, cu un portofoliu de 283 de milioane, sau Cluj-Napoca, cu 218 milioane. Luate după programele de finanțare, Oradea are depuse proiecte în diferite faze, pe programele RO-HU – peste 13,6 milioane de euro, POR – 223 de milioane de euro, POIM – peste 108 milioane de euro, și alte programe nerambursabile – aproape 14,2 milioane de euro. Pe lângă acestea, din bugetul local vor veni aproape 7,8 milioane de euro, cu tot cu cofinanțarea anumitor proiecte. 

Dacă vorbim despre defalcarea proiectelor de domenii, Oradea are proiecte de 70 de milioane de euro pe:

• Mobilitate Urbană Durabilă – Mijloace de Transport Public și Infrastructură (linie de tramvai nouă, achiziția a 25 de autobuze electrice, zece autobuze hibrid și 20 de tramvaie);
• Mobilitate Urbană – Pasaje, poduri și Infrastructură Rutieră – 61 de milioane de euro (podul Centenarului, două coridoare de mobilitate, reabilitarea unui pod și construirea unui pasaj nou);
• Mobilitate Urbană – Pietonalizare – 27 de milioane de euro (pietonalizarea a două străzi, piețe și piațete);
• Sănătate – 32 de milioane de euro (eficientizarea energetică a Spitalului Județean și Municipal, extinderea ambulatorului de la Spitalul Județean, aparatură nouă la Spitalul Municipal);
• Educație – 18 milioane de euro (reabilitări la patru licee, cinci grădinițe, două școli gimnaziale);
• Eficiență Energetică – 70 de milioane de euro (reabilitarea termică a 47 de blocuri de locuințe, reabilitarea sistemului de termoficare);
• Energii Regenerabile – 25 de milioane de euro (trecerea pe apă geotermală a cartierului Nufărul, stații de reîncărcare a vehiculelor electrice);
• Parcuri și spații verzi – 7 milioane de euro;
• Mediu de afaceri – 38 de milioane de euro (incubator de afaceri, centru intermodal, reabilitarea pieței Cetate);
• Patrimoniu cultural – 6 milioane de euro (Muzeul Fracmasoneriei, restaurarea Cetății Oradea – etapa a III-a și reabilitarea Casei Darvas – La Roche).

Multitudinea de proiecte l-a obligat pe viceprimarul Mircea Mălan, cel care coordonează DMPFI, să le țină evidența „pe caiet”. Dincolo de hățișul de domenii, direcții, axe, importantă este existența unei viziuni de dezvoltare a orașului.

„Este una adaptabilă, care ține cont de posibilitățile și mijloacele reale pe care le avem la dispoziție. Rolul DMPFI este acela de a adapta viziunea la aceste realități. În campanie, când am prezentat noi viziunea pentru dezvoltarea orașului, nu existau anumite domenii pe care se pot depune astăzi proiecte. Munca cea mai mare este a celor de la DMPFI, dar ea este dublată de drumurile făcute de primar la București, de presiunea pe care o pune la ministere pentru realizarea acestor proiecte.”

Mircea Mălan

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Crișana în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.