Curtea de Justiție a Uniunii Euroepene (CJUE) a respins contestațiile depuse de Ungaria și Polonia împotriva mecanismului care condiționează acordarea de fonduri euroepene de respectarea principiilor statului de drept. Asta înseamnă că pe viitor, fondurile europene vor putea fi suspendate în cazul guvernelor autocrate.
La 16 decembrie 2020, Parlamentul și Consiliul au adoptat un regulament care instituie un regim de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii în caz de încălcare a principiilor statului de drept într-un stat membru.
Pentru realizarea acestui obiectiv, regulamentul permite Consiliului să adopte, la propunerea Comisiei, măsuri de protecție precum suspendarea plăților din bugetul Uniunii sau suspendarea aprobării unuia sau a mai multor programe finanțate din acest buget.
Nemulțumirile Ungariei și Poloniei
Ungaria și Polonia au introdus fiecare câte o acțiune în fața Curții de Justiție solicitând anularea acestui regulament. În aceste două procese, Ungaria și Polonia s-au susținut reciproc, în timp ce Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Spania, Franța, Luxemburg, Țările de Jos, Finlanda, Suedia și Comisia au intervenit în susținerea Parlamentului și a Consiliului.
„La cererea Parlamentului, Curtea a judecat aceste cauze potrivit procedurii accelerate.
Aceste cauze au fost de altfel atribuite Plenului Curții, ținând seama de importanța lor fundamentală pentru precizarea măsurii în care Uniunea își poate apăra bugetul și interesele financiare în fața unor încălcări ale principiilor statului de drept în statele membre.
Curtea constată în primul rând, în ceea ce privește temeiul juridic al regulamentului, că procedura prevăzută de regulament nu poate fi inițiată decât în cazul în care există motive rezonabile să se considere nu numai că într-un stat membru au loc încălcări ale principiilor statului de drept, ci mai ales că aceste încălcări afectează sau riscă în mod grav să afecteze, în mod suficient de direct, buna gestiune financiară a bugetului Uniunii sau protecția intereselor financiare ale acesteia”, se arată într-un comunicat al Curții de Justiției a Uniunii Europene.
Cum se verifică cheltuirea banilor europeni
Instanța a mai stabilit că regulamentul urmărește să protejeze bugetul Uniunii împotriva unor afectări care decurg din încălcări ale principiilor statului de drept, iar nu să sancționeze, în sine, asemenea încălcări. „Respectarea acestor valori nu poate fi redusă la o obligație impusă unui stat în vederea aderării la Uniune și pe care acesta ar putea să o încalce după aderarea sa. (…) buna gestiune financiară a bugetului Uniunii și interesele financiare ale Uniunii pot fi grav compromise prin încălcări ale principiilor statului de drept săvârșite într-un stat membru.
Astfel, aceste încălcări pot avea drept consecință, printre altele, lipsa unei garanții că cheltuielile acoperite de bugetul Uniunii îndeplinesc ansamblul condițiilor de finanțare prevăzute de dreptul Uniunii și, prin urmare, că sunt conforme cu obiectivele urmărite de Uniune atunci când aceasta finanțează asemenea cheltuieli”, se mai arată în comunicatul CJUE.
Poziția președintelui PE
Hotărârea confirmă poziția consecventă a Parlamentului European de a proteja bugetul Uniunii Europene împotriva utilizării abuzive de către guvernele naționale care încalcă statul de drept. Cu această ocazie, președintele Parlamentului European (PE), Roberta Metsola, a declarat: „Parlamentul European se așteaptă acum ca CE să aplice rapid mecanismul de condiționalitate.
Condiționalitatea fondurilor UE legate de respectarea statului de drept nu este negociabilă pentru Parlamentul European. Statul de drept este baza pe care sunt construite tratatele noastre. Este fundamental ca toate statele membre să adere la tratatele pe care le-au semnat cu toții atunci când au aderat la Uniunea Europeană. Valorile contează, iar cetățenii au dreptul să știe cum sunt utilizate fondurile comune”, a subliniat președintele Metsola.
Regulamentul, susținut puternic de Parlamentul European, a fost adoptat în decembrie 2020. În urma rezoluțiilor parlamentare, PE a prezentat în octombrie 2021 Curții de Justiție un proces împotriva Comisiei Europene pentru neaplicarea Regulamentului privind condiționalitatea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept.
Ce este acțiunea în anulare
Acțiunea în anulare are ca obiect anularea acelor acte ale instituțiilor Uniunii care sunt contrare dreptului Uniunii. Cu respectarea anumitor condiții, statele membre, instituțiile europene și particularii pot sesiza Curtea de Justiție sau Tribunalul cu o acțiune în anulare. Dacă acțiunea este întemeiată, actul este anulat. Instituția autoare a actului trebuie să ia măsuri pentru a elimina eventualul vid juridic creat prin anularea acestuia.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!