duminică, iunie 20, 2021
AcasăProiecte editorialeBani Europeni„Codul lui Brie” transformă un simplu desen într-un site funcțional. Inteligența artificială,...

„Codul lui Brie” transformă un simplu desen într-un site funcțional. Inteligența artificială, pusă la treabă cu fonduri europene

O firmă din Cluj a pus la punct un sistem revoluționar, prin care un simplu desen poate fi transformat într-un site funcțional, un succes la care au contribuit și fondurile europene, 800.000 de euro. Piața inovării nu este însă lipsită de obstacole, spune autorul proiectului.

Imaginează-ți că vrei să creezi un site prin care să îți prezenți firma, sau să îți descrii hobby-ul… sau să documentezi viața pisicii tale. Sau să îți vinzi hainele vechi din dulap. Nu ai nicio cunoștință despre cod, crearea de interfețe pentru utilizator, webdesign și alte neologisme din sfera IT. Dorești doar un site web, simplu și rapid. Cum procedezi? Azi, răspunsul este că apelezi la o firmă sau la o cunoștință care știe să facă asta. Îi spui cum ar vrea să arate, primești câteva propuneri, alegi una și, în fine, în câteva zile sau săptămâni e gata.

Mâine, răspunsul ar putea fi unul radical diferit: iei o cariocă, desenezi pe o tablă sau pe o bucată de hârtie cum vrei să arate site-ul, fotografiezi produsul final și încarci pozele într-o aplicație, pe internet. După încărcare, site-ul îți este livrat în câteva momente!

Revoluția a început ieri

Cum se poate asta? Între momentul încărcării imaginilor și cel al generării site-ului, un sistem de inteligență artificială, mai exact un soft de învățare profundă, a identificat și interpretat desenele, le-a transpus în cod și a generat designul și funcționalitățile site-ului. A stabilit unde ai vrut un câmp de contact, unde ai vrut o imagine și unde ai vrut text și le-a asamblat ca atare.

Dacă ai un pic de dexteritate și echipament, poți filma tabla în timp ce desenezi, iar softul va genera site-ul în timp real. Dacă nu crezi că e posibil, urmărește filmarea de mai jos.

La mijloc este un proces de automatizare a scrierii de cod, pe baza învățării profunde, care ar putea deveni revoluționar și care este dezvoltat de o firmă de IT din Cluj, cu ajutorul unei finanțări europene de 800.000 de euro. Softul este deja gata într-o primă variantă, cea de testare din partea unor utilizator privați – varianta Private Alpha, în jargon. Urmează o a doua variantă de testare, pentru toți cei interesați, așa-numita Public Beta, programată pentru lansare în vară. Apoi, pentru 15 octombrie 2019 este programată lansarea pe piață a primei versiuni stabile.

Denumirea produsului este teleportHQ, iar firma din spate se numește Evo Forge SRL. CEO și acționar al Evo Forge este clujeanul Paul Brie (44 de ani), un autodidact în IT, cu studii superioare de muzică, în Franța. Evo Forge este un „pui” al Evozon, unul din firmele mari de IT din Cluj-Napoca, cu aproape 500 de angajați.

Filmarea de mai sus a fost publicată online în septembrie 2018, și, în câteva zile, a făcut sute de mii de vizualizări, pe toate platformele pe care a fost distribuită. Pentru cei care lucrează în IT a fost un șoc. Cei care scriu cod pentru interfețe (așa numiții front-end developers) nu au fost încântați – ei își văd meseria amenințată de dispariție, în vreme ce majoritatea publicului a reacționat cu mult entuziasm.

Reacțiile au depășit așteptările dezvoltatorilor, iar CEO-ul Evo Forge a detaliat chestiunile tehnice într-o postare pe blogul oficial al teleportHQ. „Reacția pieței a depășit și cele mai îndrăznețe vise ale noastre. A fost o recompensă grozavă – și mult apreciată – pentru echipa noastră. Dar, ca să fim sinceri, (…) precedentele luni de cercetare și dezvoltare au fost pline de greutăți. Am avut multe îndoieli și ne-am simțit singuri pe întuneric de multe ori. Confirmarea externă a venit ca o ușurare imensă: în sfârșit știam că suntem pe calea cea bună”, a scris atunci Paul Brie.

Paul Brie a crescut și s-a format în Franța, unde a absolvit Conservatorul

Banii pentru inovare, cu încetinitorul

Provocările tehnologice – greu de înțeles pentru cineva care nu lucrează în domeniu – au fost dublate de cele legate de finanțarea europeană, pe care antreprenorul clujean le-a detaliat pentru PressHub și Transilvania Reporter.

Paul Brie spune că, pentru a obține finanțarea europeană, a trebuit să adapteze „din mers” produsul: proiectul inițial prevedea ceva mult mai simplu, și anume crearea unui sistem de generare a paginilor web cu utilizare simplă a unor module predefinite, mutate cu ajutorul mouse-ului („drag and drop”). „Când am primit aprobarea de finanțare, a trebuit să ne gândim foarte serios dacă mergem mai departe, pentru că au trecut 18 luni de la depunerea proiectului, iar asta înseamnă mult pentru soluții inovative, care se pot perima în această perioadă. De exemplu, când am depus proiectul, existau foarte puține soluții pe piață de generare de interfețe în sistem «drag and drop», dar acum sunt 40 deja”, explică antreprenorul clujean.

Finanțarea a fost depusă printr-o schemă dedicată inovării în IT, aceeași prin care au depus cereri de finanțare și alte companii clujene, precum Life is Hard https://presshub.ro/banieuropeni/2019/04/12/life-is-hard-work-soft-fonduri-europene/, care de asemenea s-au confruntat cu lentoarea procedurilor, în perioada de evaluare și aprobare. „Întârzierea dintre depunere și primirea răspunsului a fost foarte mare. Vorbim de un domeniu, cel al soluțiilor IT inovative, în care ideile se concretizează cu o mare viteză, de aceea ar trebui să fie mult mai rapid feedbackul de la autorități”, explică și Paul Brie.

Piața inovării este ca o cursă cu obstacole, dar în care trebuie să pornești ca la un sprint, adică ai nevoie de viteză din prima secundă, ne-au explicat mai mulți jucători din ecosistemul inovativ clujean. În acest context, ideea propusă inițial de Evo Forge nu mai avea șanse reale să dea randamentul scontat, fiindcă în perioada de aprobare / evaluare pierduse startul.

Condiție grea: 1 milion de euro în trei ani

Atunci, Evo Forge a decis să introducă o tehnologie nouă în procesul de generare a codului, și anume învățarea profundă, o ramură a inteligenței artificiale. Sistemele de învățare profundă extrag datele relevante din informațiile care le sunt puse la dispoziție, le analizează și apoi fac predicții pe baza lor. În cazul teleportHQ, pe baza datelor extrase anterior, învățarea profundă interpretează desenele de pe tablă și le transpune în cod, apoi în interfețe vizuale. „Am decis să integrăm această platformă de inteligență artificială, prin care să automatizăm crearea interfețelor «drag and drop», altfel nu puteam fi competitivi”, mai spune Brie.

Provocarea era mare și este și acum: contractul de finanțare presupune realizarea unei cifre de afaceri de 1 milion de euro în cinci ani de la semnarea contractului (doi ani, perioada de dezvoltare, și trei ani, evoluția pe piață). „Vorbim de o sumă mare, pe care puține start-up-uri o ating în timp așa de scurt și pe care, dacă nu o realizăm, trebuie să o dăm înapoi. De aceea, a trebuit să ne gândim foarte bine dacă mergem mai departe sau renunțăm. Până la urmă, am zis că mergem mai departe, dar doar prin dezvoltarea acestei noi tehnologii, care ne-ar permite realizarea țintei impuse de contract”, mai spune Paul Brie.

Paul Brie (în dreapta), vorbind în timpul unei conferințe despre lumea digitală, la ClujHub

Filozofia inovării

Pe de altă parte, fondurile europene au însemnat o oportunitate unică de a forma o echipă dedicată de cercetare și dezvoltare în domeniul inteligenței artificiale. „Fără acești bani nu ne-am fi permis să facem experimente tehnologice. Până la urmă, și dacă reușim, și dacă nu, cu acești bani am creat 20 de experți, care, dacă nu ar fi fost finanțarea europeană, ar fi fost doar niște IT-iști făcând outsourcing”. Iar acest lucru este mult mai important decât pare la prima vedere. Paul Brie explică: „Prin crearea acestor experți și a produselor pe care ei le dezvoltă, fondurile europene generează valoare adăugată și proprietate intelectuală în Europa. Ele permit stocarea de creativitate și valoare locală. Pentru mine, aceasta este una din marile provocări și o misiune indispensabilă, pentru o Uniune Europeană care vrea să inoveze”.

La nivel local, mai spune antreprenorul, faptul că firmele clujene de IT au contractat, în total, câteva milioane de euro care intră în dezvoltarea unor produse noi, inovative, „generează o valoare imensă”.

Cum vin banii

Pentru a dezvolta teleportHQ, Evo Forge a fost obligată prin contractul de finanțare să aibă o contribuție proprie de minim 200.000 de euro, pe lângă cei 800.000 de euro fonduri nerambursabile. Investiția proprie a ajuns însă cam la 2,5 milioane de euro, estimează CEO-ul companiei.

Fondurile europene au fost accesate prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, Axa prioritară 2 – Tehnologia Informaţiei și Comunicaţiilor (TIC) pentru o economie digitală competitivă, Acţiunea 2.2.1 – Sprijinirea creșterii valorii adăugate generate de sectorul TIC și a inovării în domeniu prin dezvoltarea de clustere. Titlul proiectului este „Dezvoltarea produsului TIC teleportHQ, instrument de prototipare, design vizual și generator de cod cu aplicabilitate în sectoarele industrii creative, sănătate și TIC pentru integrarea pe verticală a soluțiilor TIC”.

Valoarea finanțării nerambursabile este de 4,52 milioane de lei, dintre care 3,2 milioane fonduri europene, 0,56 milioane contribuția bugetului național, iar restul, contribuția beneficiarului. Data începerii proiectului a fost august 2017, iar în octombrie 2019, potrivit celei mai recente prelungiri, teleportHQ trebuie să fie lansat pe piață.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Transilvania Reporter în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Bogdan Stanciuhttp://transilvaniareporter.ro
Bogdan Stanciu este jurnalist din 1995. A fost editor regional, pentru Evenimentul zilei, și redactor-șef adjunct regional, pentru Adevărul Holding. Din 2013 scrie la revista Sinteza și la săptămânalul Transilvania Reporter. În 2017 a fost premiat de Reprezentanța Comisiei Europene în România pentru articolele cu tematică europeană realizate.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

CELE MAI CITITE