Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) se opune proiectului legislativ care ar crea obligativități firmelor și PFA-urilor față de Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) – entitate privată – și consideră inițiativa birocratică, excesivă și inoportună.
Potrivit proiectului legislativ nr. B254/2022, firmele și PFA-urile ar trebui să plătească anual o taxă cuprinsă între 10 și 100 de euro, pentru a putea fi înscrise în registrul „Catalogul Firmelor” – întocmit de CCIR – și să raporteze orice modificare a actelor constitutive – modificări care se raportează, oricum, la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Propunerea legislativă mai prevede și obligativitatea de a obține un certificat de competențe pentru administrarea propriei activități, contra cost, în primul an de la înființare.
Proiectul legislativ a fost depus la Senat, inițiatorii fiind 22 de parlamentari PSD, 10 UDMR și șase PNL. Vedeți inițiatorii proiectului AICI.
CONAF susține că propunerea, care este o reluare a unei inițiative respinse, este birocratică și redundantă deoarece impune o nouă obligație, de data această anuală. Toate firmele sunt deja prezente în Registrul Comerțului și a te înscrie anual, contra cost, într-un catalog al firmelor gestionat de o entitate privată, cum este CCIR, trebuie să fie o opțiune a fiecărui antreprenor.
“Dacă CCIR vrea să dețină toate informațiile despre firmele din România, o poate face preluând date de la Registrul Comerțului fără impunerea de taxe și costuri suplimentare. În opinia noastră, CCIR a fost creată ca și o structură de sprijin, modernă, eficientă și utilă mediului de afaceri, ce are ca obiect atragerea și nu impunerea pentru companiile private, cu atât mai puțin pentru persoanele fizice autorizate. Prezența unei companii într-un catalog, fie el și național, trebuie să fie opțională și văzută ca un instrument de promovare, nicidecum obligatorie și contra cost. Activitatea de business este extrem de diversă, iar regularitatea ei ține exclusiv de proprietarul ei. Decizia de suspendare a unei activități ține de parcursul fiecăruia. Iar impunerea unor taxe și amenzi pentru societățile inactive vine în contradicție cu libertatea de decizie antreprenorială. Consider că orice instrument, structură sau decizie legislativă trebuie să vină în sprijinul susținerii, debirocratizării și în general găsirii de soluții viabile pentru mediul de afaceri”, a declarat președinta CONAF, Cristina Chiriac.
CONAF: Competența managerială este dovedită prin abilitatea de a-ți gestiona propria afacere
Confederația consideră că este inoportună obligarea unui antreprenor sau a unei persoane fizice autorizate să obțină, prin CCIR sau orice altă entitate cu monopol impus, certificatul de competență introdus prin aceeași propunere legislativă. Potrivit CONAF, este un demers birocratic, inutil pentru antreprenorii deja calificați prin studiile sau atestatele obținute, cu un traseu nedefinit încă, într-un mediu de business aflat demult sub incidența standardelor europene.
“Înțelegem argumentul creării unui antreprenoriat profesionist, dar orice antreprenor, fie el absolvent al Universității Harvard, sau al școlii generale din Valea Mare, are dreptul să deschidă o afacere pe banii lui, dacă se consideră competent în domeniul ales și respectă regulile de producție și siguranță a consumatorului. Nu considerăm că, într-o structură vie precum cea a mediului de business, un antreprenor trebuie să obțină un certificat de competență de la vreo instituție care să impună standarde ocupaționale fără consultare publică temeinică. Procesul educațional pentru anumite categorii de lucrători este descentralizat și impunerea calificărilor pentru manageri este fără precedent, în lume cred. Certificatul de competență al absolventului de la Harvard e însăși diploma sa, dar dacă vrea să facă business în SUA nu îi eliberează nimeni vreun atestat cum că ar fi competent. Competența managerială este dovedită prin abilitatea de a-ți gestiona propria afacere”, a mai declarat Cristina Chiriac.
CONAF consideră că inițiativa legislativă este în contradicție cu orice strategie pozitivă pentru mediul de business românesc și descurajează inițiativa antreprenorială, iar Parlamentul ar trebui să găsească soluții pentru a sprijini mediul de afaceri printr-un climat nebirocratic, echitabil și sustenabil, în această perioadă post-pandemică, în condițiile unui război la granița României și a unor crize suprapuse.
Inițiativa legislativă este criticată și de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), organizația Romanian Business Leaders și alți reprezentanți ai mediului de afaceri.
Citește și: Uniunea Europeană nu a ajuns la un acord privind un embargo petrolier impus Rusiei
