Controversatul proiect prin care Dîncu vrea să ajute clubul Steaua. Ce caută Romtehnica în ecuație

Parlamentarii și Guvernul nu știu cum să mai arunce cu banii publici pe fereastră. Banii nu sunt o problemă atunci când nu-i dai de la tine, ci de la contribuabili. Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării, este inițiatorul unui proiect de lege cel puțin controversate, deoarece ridică suspiciuni că ar fi fost gândit cu dedicație, în condițiile în care ele presupun alocarea unor fonduri bugetare a căror dimensiune este necunoscută.  

Fostul ministru al Apărării reînvie echipele Miliției/ Securității și Armatei

Vasile Dîncu propune modificarea Legii Sportului în procedură de urgență, astfel încât să dea dreptul fiecărui minister, primărie, consiliu județean sau a unei alte instituții de stat nu doar să direcționeze banii din taxele și impozitele cetățenilor spre echipe de fotbal, dar acestea să și activeze la nivel profesionist.

Vasile Dâncu spune că nu e o întoarcere în comunism, când se duelau echipele Ministerelor de Interne și de Apărare, ci o  normalitate.

„Să se termine cu ipocrizia”, spune fostul ministru, care vrea să transfere din banii pentru apărare, alocați pentru echipamente militare, armament și infrastructură, spre gazon. Ce îl mână pe Vasile Dâncu la luptă, dar nu pe front, ci pe stadion, nu este limpede, dar speculațiile curg gârlă.

Cu alte cuvinte, Dîncu vrea ca o echipă sponsorizată de stat să se lupte cu una care aparține unui privat, cum ar fi Gică Hagi, care și-a pus la bătaie banii câștigați de el, intenționând la un moment dat să-și vândă chiar hotelul de pe litoral, pentru a-și susține clubul.

Așadar, după ce va fi votată în regim de urgență, așa cum cere inițiatorul, adică în această sesiune parlamentrară, orice instituție de stat va putea înființa cluburi de fotbal profesionist din bani publici cu care să se lupte pentru accederea în prima ligă de fotbal, acolo unde activează echipe private, așa cum sunt în cea mai mare parte a Europei.

Surprinzător, Vasile Dîncu a avut de la începutul anului doar două propuneri legislative, aceasta privind CSA Steaua, iar cealaltă o modificare pentru completarea articolului 28 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997.

Citește și: Predoiu confirmă ce a explicat și PRESShub: CCR nu impune un prag pentru abuzul în serviciu

Supoziții: Dîncu a pregătit cadrul ca bani de la Romtehnica să fie transferați la CSA Steaua

Modificarea propusă de Vasile Dîncu la Legea educației fizice și sportului pare a fi cu dedicație pentru promovarea în prima ligă a echipei de fotbal CSA Steaua, din sezonul 2023 – 2024, după cum spun pe șleau mai mulți oameni din fotbal.

CSA Steaua nu poate face asta deocamdată, decât dacă își schimbă forma de organizare.

De altfel, nu este prima intervenție în favoarea CSA Steaua. În ultima zi de mandat de ministru al Apărării, Vasile Dîncu a modificat regulamentul intern al Stelei.

Pe 24 octombrie 2022, Vasile Dîncu şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Apărării, iar în aceeași zi a fost publicată şi modificarea regulamentului clubului Steaua prin care se permite asocierea cu persoane juridice, publice sau private.

„Eu am dat un ordin de ministru, care s-a întâmplat să fie promovat la final, dar eu l-am făcut mai demult. A fost promovat în ultima zi, dacă nu mă înşel, în Monitorul Oficial, care permite clubului Steaua să facă asociere cu entităţi private sau cu entităţi care sunt din zona ministerului. Entităţi precum Romtehnica.

Şi să creeze o societate în care să aibă dreptul să… Au dreptul, pentru că aşa nu mai e club departamental şi pot deja, există acel ordin, ei pot să facă aceste lucru”, a declarat Vasile Dîncu la Prima News.

Sprijin potențial și pentru CFR Cluj

Alte voci spun că această mutare ar avantaja CFR Cluj, care este echipa de suflet a lui Vasile Dîncu. De altfel, fostul ministru al Apărării este văzut constant nu doar la meciurile CFR Cluj din campionatul intern și din competiții europene, ci și la petrecerile clubului, fiind un apropiat al patronului acesteia.

Mai mult chiar, s-a scris că Vasile Dîncu ar fi în spatele echipei de fotbal din Cluj.

„Acolo (n.r. la CFR Cluj) conduce Dîncu. El conduce și Federația. Cel care este la CFR Cluj este Dîncu. El este și la Federație. Nu că-i nașul lui Burleanu, dar îi îndrumă și pașii, că e încă un bebeluș. Cine este Dîncu? Este ministrul Apărării Naționale. Băi, atât de jos am ajuns?”, spunea Adrian Porumboiu.

Vasile Dîncu a negat orice implicare efectivă, invocând doar dragostea de fotbal și de performanță, evident, doar că formularea lui te duce cu gândul la alte zone de influență.

Al doilea scenariu este acela că modificarea a fost solicitată de șeful FRF Răzvan Burleanu, dar și de aleșii locali ai PSD, care ar fi avantajați în campania electorală de o astfel de reglementare. De altfel, este o modă în România ca autoritățile locale în loc să se ocupe de canalizare, de infrastructură sanitară și școlară, să aloce fonduri consistente pentru echipele de fotbal ori alte discipline cu priză la electorat.

Citește și: Președinția nu vrea să justifice legal de ce a decis secretizarea ajutorului militar către Ucraina

Cum se apără Vasile Dîncu

„(E lege cu dedicaţie pentru Steaua?) Nu este cu dedicaţie, pentru că pentru Steaua eu am făcut, prin ordin de ministru… am dat posibilitatea ca, asociindu-se, să poată intra în Liga 1, făcând o mică modificare, ca să nu mai fie societate de drept public, ci una mixtă.

Eu am făcut condiţiile dinainte. Era acel ordin de ministru, despre care au zis că l-am semnat în ultima zi. Nu, nu s-a semnat în ultima zi. A ajuns să fie promulgat în ultima zi, dar a fost semnat dinainte. Eu am făcut condiţii pentru Steaua, dar nu e (n.r. Legea Sportului) doar pentru Steaua. E important şi pentru Steaua şi cred că e o nedreptate ce se întâmplă azi”, a mai spus Vasile Dîncu.

Citește și: Cum creezi un laborator de inteligență artificială în România. Exemplul Craiova

Ce a mai spus fostul ministru:

Dacă ne referim la fotbal, dar nu numai aici, să nu fim ipocriți: fără banii din fondurile publice ale primăriilor, consiliilor județene sau ale altor entități publice, numărul echipelor s-ar diminua drastic, încât nu am avea campionate de fotbal, handbal, baschet, volei etc. Dacă puținele echipe care au finanțare privată exclusivă vor să îi elimine pe cei finanțați de la bugetele publice este o opțiune, dar nu ar mai avea cu cine să joace, pentru că ar dispărea competiția în sine. 

Prin modificarea propusă de mine, alături de ceilalți doi colegi, fotbalul nu se întoarce în comunism, cum am văzut că se spune zilele acestea, ci urmărim să se poată folosi, legal – evident, toate resursele posibile pentru ca sportul să poată să mai existe în condiții decente. 

Astăzi, sportul din România este tot mai sărac și nu mai are nevoie și de bariere artificiale pentru a accentua această situație.

Însă această modificare nu se referă doar la fotbal; această modificare deschide calea pentru ca o serie de sporturi care altădată au dat performanțe importante pentru România să poată reînvia. 

Astăzi, statele naționale finanțează sporturile pe care le aleg și nu întotdeauna banii trec prin bugetul Ministerului Sportului, așa cum își doresc birocrații. Să nu cădem în capcana celor care spun că doar România are cluburi finanțate din bugetul public.

Nu doresc să polemizez cu cineva, nici să fac dedicații cuiva, prin această inițiativă, pur și simplu este nevoie ca, măcar din când în când, să ne gândim să îndreptăm lucrurile care sunt strâmbe în societate. Știu, poate aceasta este un lucru mic, nu rezolvă marile nedreptăți existente în societatea noastră, dar fiecare putem încerca să facem ceva. 

Îi înțeleg pe cei care se simt lezați în vreun interes de moment, dar sunt convins că vor înțelege și ei că nimeni nu pierde, ci toată lumea ar putea câștiga, dacă ne uităm cu bună credință la acest gest al meu.

Ce se schimbă

Art. 31., alineatul 1

(1) Cluburile sportive, organizate ca societăţi comerciale sportive pe acţiuni, sunt cluburi sportive profesioniste. Acestea au drept obiect de activitate participarea la competiţii sportive profesioniste, promovarea şi dezvoltarea activităţilor sportive, precum şi alte activităţi legate sau derivate din obiectul lor social.

Se transformă în:

„Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociații fără scop patrimonial, societăți comericale sportive pe acțiuni sau persoane juridice de drept public, înființate ca instituții publice reprezentative în domeniul activității sportive de performanță, care au obținut licența din partea federației sportive naționale, emisă în conformitate cu statutele și regulamentele federațiilor internționale pe ramura de sport”.

Cel de-al doilea aliniat modificat:

(3) Cluburilor sportive profesioniste li se aplică regimul juridic al societăţilor comerciale, cu particularităţile cuprinse în prezenta lege.

Alineatul (3) al Articolului 31 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Cluburilor sportive profesioniste organizate ca asociații fără scop patrimonial, li se aplică regimul juridic al acestui tip de asociații, cluburilor sportive profesioniste, organizate ca societăți sportive comerciale pe acțiuni, li se aplică regimul juridic al societăților comerciale, cu particularitățile din prezenta lege, iar cluburilor sportive profesioniste organizate ca persoane juridice de drept public, înființate ca instituții publice reprezentative în domeniul activității sportive de performanță li se aplică regimul juridic al instituțiilor publice în subordinea cărora funcționează”.

Modificarea Legii Sportului este motivată în felul următor:

„Pentru maximizarea performanțelor sportive și pentru utilizarea la potențialul maxim al bazelor sportive existente la nivel național, se impune recunoașterea ca și cluburi sportive profesioniste și a persoanelor juridice de drept public, înființate ca instituții publice reprezentative în domeniul activității sportive de performanță, măsură menită să contribuie la o mai eficientă gestionare a infrastructurii existente și fiind, de asemenea, un pas important în efortul de readucere a sportului românesc la nivelul de performanță al sportului din statele europene”.

Alături de Vasile Dîncu, ceilalți parlamentari PSD care au semnat propunerea legislativă sunt senatorul Matei Constantin Bogdan și deputatul Radu Popa.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!