Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis că hotărârea Curții Constituționale a României (CCR) din mai privind termenul de prescripție trebuie interpretată ca o lege mai favorabilă. Consecința imediată a acestei decizii este că toate instanțele din țară trebuie să respecte decizia și mii de dosare aflate în anchetă sau trimise în judecată deja se vor închide pe motiv că faptele s-au prescris.
CCR menționează, în decizia sa, că între 2014 – mai 2022 nu ar fi existat cauze de întrerupere a prescripției deoarece un articol din codul penal a fost declarat neconstituțional și Parlamentul nu a făcut nimic în acest timp pentru a îndrepta situația.
Încă din mai, la scurt timp după decizia Curții Constituționle, Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) a solicitat Guvernului și Parlamentului, printr-un apel public, să adopte o soluție legislativă care să împiedice închiderea dosarelor penale, mai ales că soluția legislativă nu comportă dezbateri extensive și nu are un caracter inovator care să ducă la prelungirea procesului legislativ și să împiedice adoptarea rapidă a unui nou text de lege.
CSM: 4 ani pentru a se repara eroarea. Parlamentul și Guvernul nu au făcut nimic
După decizia de marți a ICCJ, Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) confirmă că aplicarea directă în cauzele penale aflate în curs de urmărire penală sau în fața instanțelor judecătorești, în diverse stadii procesuale, va determina încetarea proceselor penale și înlăturarea răspunderii penale pentru comiterea unor infracțiuni, dintre care unele foarte grave.
„Secția pentru procurori apreciază că această situație a fost generată, în principal, de pasivitatea puterilor legislativă și executivă de a interveni în termenul constituțional de 45 de zile după pronunțarea Deciziei CCR nr. 297 din anul 2018.
Astfel, s-a ajuns ca pentru o perioadă de 4 ani legislația penală să prevadă doar prescripția generală a răspunderii penale, termene legale care au fost oricum reduse de legiuitor prin Codul penal intrat în vigoare în anul 2014.
Ca o consecință, nu mai este sancționată, așa cum este și firesc, doar pasivitatea organelor judiciare în derularea procedurilor penale, urmând a fi închise și cauze în care au fost efectuate ritmic acte procesuale, dar cărora nu li se mai recunoaște un efect întreruptiv de prescripție”, transmiste Secția pentru procurori din CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii a formulat propuneri concrete de modificare a textelor legale
CSM mai arată că imposibilitatea pronunțării unor hotărâri judecătorești asupra fondului acuzațiilor penale formulate de procurori, va genera în rândul corpului profesional al acestora sentimente de insatisfacție și demotivare profesională.
„Secția pentru procurori precizează că, ori de câte ori a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a formulat propuneri concrete de modificare a textelor legale, inclusiv în ceea ce privește art. 155 din Codul penal privind prescripția specială.
Reamintim în acest context că există numeroase alte texte legale din Codul penal și Codul de procedură penală declarate neconstituționale începând cu anul 2014, asupra cărora legiuitorul nu a intervenit.
Aplicarea directă a acestor Decizii de către organele de urmărire penală implică de multe ori așteptarea formării în timp a unei jurisprudențe unitare în materie a instanțelor judecătorești, cu consecințe directe și ireversibile asupra celerității, calității, predictibilității și credibilității actului de justiție”, se arată în comunicatul CSM.
Ce dosare pierde DNA
În 2019, Parlamentul a micșorat pedepsele pentru o serie de infracțiuni grave. Odată cu micșorarea limitelor de pedeapsă au fost micșorate și termenele pentru prescrierea faptelor. Așa se face că în acest moment, dosarele vechi sau cele în care ultima faptă s-a petrecut în urmă cu mai mulți ani se vor prescrie.
Dintre dosarele DNA trimise în judecată, amintim cel al fostului președinte al CJ Brașov, Aristotel Căncescu, trimis în judecată pentru abuz în serviciu pentru fapte din 2014. Pedepasa maximă pentru abuz în serviciu este de 7 ani, ceea ce înseamnă că fapta se prescrie în 8 ani. Anul acesta fapta se prescrie, Căncescu fiind trimis în judecată abia luna aceasta.
Sebastian Ghiță a fost trimis în judecată sub acuzația de trafic de influență. Pedeapsa maximă pentru această infracțiune este tot de 7 ani. Ultimsa faptă din dosar e din 2015. De aici rezultă că dosarul se prescrie anul viitor, fără șansă să treacă măcar de camera preliminară.
Afaceristul Răzvan Petrovici a fost trimis în judecată luna trecută sub acuzația de trafic d einfluență. Pedepasa maximă este de 7 ani pentru această infracțiune. Ultima faptă s-a produs în 2015. Ca și în cazul Sebastiasn Ghiță, dosarul se prescrie anul viitor.
Primarul din Șelimbăr, Ioan Maricuța, a fost trimis în judecată sub acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat și spălare de bani. În cazul lui, pedeapsa maximă este de 10 ani. Ultima faptă din dosar este din 2015. Dacă adăugăm 8 ani, rezultă anul 2023 ca termen de prescriere a faptelor. Prejudiciul în acest caz este de 15 milioane de euro.
Faptele fostului primar Daniel Tudorache se pot prescrie în 2025, lucru puțin probabil ca până atunci fostul edil să fie condamnat definitiv.
Alți beneficiari ai deciziei comune CCR-SIIJ:
- Elena Udrea, condamnată pe fond la 8 ani închisoare în dosarul finanțării campaniei electorale a lui Traian Băsescu.
- Ioana Băsescu, colega de dosar a Elenei Udrea, condamnată la 5 ani închisoare cu executare.
- Dan Șova – fost ministru- condamnat în primă instanță la 4 ani cu executare în dosarul CET Govora.
- Constantin Niță – fost ministru- condamnat în dosarul mită de la UTI.
- Bogdan Olteanu – fost viceguvernator BNR – condamnat la 5 ani cu executare pentru luare de mită.
- Vanessa Younnes – femeie de afaceri- condamnată la 3 ani cu executare după ce a luat o mită de 1 milion de euro.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
