miercuri, 28 iulie 2021
AcasăLa ziActualitateCu bani europeni, o epavă industrială din Galaţi va deveni parc de...

Cu bani europeni, o epavă industrială din Galaţi va deveni parc de aventură

Cu o istorie care începe la 1872, Uzina de Apă nr. 1 din Galaţi – prima din România care a furnizat populaţiei apă filtrată în sistem centralizat – se va transforma, cu bani europeni, în parc de aventură. Principalele atracţii vor fi, conform Primăriei Galaţi, traseul motric cu diferite elemente – podeț, balansoar, bârnă, platformă cu bare, sfoară, plasă, obstacole -, toboganul de aproximativ 90 de metri, care va fi amenajat tip pistă de alunecare, şi un pumptrack – traseu dedicat sporturilor cu role. Parcul de aventură este doar primă etapă a unui amplu proiect de regenerare urbană a acestei epave industriale. Administraţia locală plănuieşte să amenajeze în continuare acolo spații pentru petrecerea timpului liber.

Municipiul Galaţi pune în operă primul proiect de regenerare urbană a unei zone industriale dezafectate – Uzina de Apă nr. 1. Oprită în 2011, după 136 de ani de funcţionare, Uzina ocupă o suprafaţă generoasă de teren – 47.160 de metri pătraţi, din care 21.652 mp suprafaţă construită – , cu amplă deschidere spre Dunăre şi Grădina Botanică, aproape de zona de promenadă a Falezei. Proiectul de regenerare urbană cu fonduri europene vizează un prim lot, în suprafaţă de 15.600 de metri pătraţi, care va deveni parc de aventură.

O poveste plină de aventură este şi istoria Uzinei de Apă nr. 1 din Galaţi, despre care autorităţile spun că a fost prima din ţară care a furnizat populaţiei apă potabilă în sistem centralizat.

Începută de francezi, terminată de englezi, cumpărată de autorităţi

„Istoria Uzinei de Apă începe cu data de 3/15 martie 1872, când Primăria Galaţi a încheiat un contract de concesiune pentru 45 de ani cu Demetre Monnier din Marsilia. Concesiunea era acordată pentru alimentarea oraşului cu apă filtrată de băut”, aflăm din „Leagănul de ape al Galaţilor”, o monografie a SC Apă Canal SA Galaţi, realizată de Victor Cilincă şi Dan Oancea. Lucrările au început în mai 1873, iar la finele aceluiaşi an Monnier a transferat contractul de concesiune lui George Crawley din Londra sub titulatura „Compania Apelor din Galaţi”. „Lucrările de construcţie, montaj şi de punere în funcţiune au continuat nestânjenite şi s-au încheiat în luna iunie a anului 1875, când uzina asigura un debit de apă potabilă de 150 mc pe zi. Uzina de Apă a intrat în funcţiune în data de 7 iunie 1875”, se arată în monografia Apă Canal.

După Primul Război Mondial, pe fondul neînţelegerilor iscate de tarifele impuse locuitorilor, societatea a cedat Primăriei exploatarea alimentării cu apă a oraşului şi i-a intentat un proces. O comisie de arbitraj a stabilit, în noiembrie 1925, despăgubirea societăţii engleze atât de către statul român, cât şi de Primăria Galaţi. Sumele plătite au fost atât de mari încât primarul Galaţiului la acea vreme, Ştefan H. Ştefan, susţinea că a fost o cursă întinsă de autorităţilor române.

În anul 1929, uzina ajunsese la o producţie de 2.885.665 mc de apă, ceea ce însemna că media zilnică varia între 4.500 şi 9.450 mc pe zi de apă efectiv distribuită în oraş.

De-a lungul existenţei, Uzina a trecut prin mai multe etape de dezvoltare. „Uzina 1 a fost o uzină-pilot. Am găsit acolo toate tipurile de instalaţii de filtrare a apei create în ultimul secol şi jumătate”, declara Niţă Podaru, fost director tehnic-producţie la Apă Canal.

Închiderea uzinei de apă şi acuzaţii de sabotaj

În documentele oficiale ulterioare, se scrie că Uzina de Apă nr. 1 şi-a încetat activitatea în data de 3 august 2011, în contextul finalizării proiectului ISPA “Modernizarea sistemelor de apă potabilă şi canalizare şi construirea unei staţii noi de epurare a apelor uzate”.

„Atât prin studiul de fezabilitate care a stat la baza proiectului, cât şi prin Memorandumul de finanţare încheiat între Comisia Europeană şi Guvernul României privind asistenţa financiară nerambursabilă, s-a prevăzut ca, la finalizarea investiţiei, ca rezultat al reducerii costurilor efective de operare, a costurilor cu energia electrică şi materiale de tratare, Uzina de Apă nr. 1 să fie închisă definitiv”, explică Apă Canal.

În realitate, închiderea Uzinei de Apă nr. 1 a provocat un şoc în august 2011, fapt relatat de ziarul nostru la acea vreme.

Totul a început cu un anunţ al Apă Canal privind întreruperea alimentării cu apă rece pentru 26 de ore (2 august, ora 3,00 – 3 august, ora 5,00) pentru executarea unor lucrări, printre care şi reparaţii în Uzina de Apă nr. 1. În realitate, gălăţenii n-au avut strop de apă mai bine de 35 de ore! Motivul? „Cu câteva ore înainte de a se încheia reparaţiile, s-a spart conducta care alimentează cu apă brută Uzina de Apă Nr. 1. Pentru că alimentarea cu apă a Uzinei 1 era compromisă, am fost nevoiţi să schimbăm configuraţia de alimentare cu apă a oraşului. Când instalaţia era, în sfârşit, încărcată, totul pregătit, am avut o cădere de tensiune la Uzina de Apă 2, cea care a preluat furnizarea de apă şi către consumatorii deserviţi de Uzina de Apă 1”, explicau autorităţile.

O săptămână mai târziu avea să se afle că, de fapt, Uzina de Apă nr. 1 nu va mai fi repornită niciodată! Că oricum, şi cu, şi fără avarie, Uzina s-ar fi predat în faţa mult mai tinere Uzine de Apă nr. 2, care a filtrat primul litru de apă în 1992.

La vremea aceea s-au lansat şi speculaţii că Uzina nr. 1 ar fi fost sabotată, că ar exista interese imobiliare faţă de suprafaţa de 47.160 de metri pătraţi pe care o ocupă.

Teren generos, dar al municipiului

În septembrie 2011, Consiliului Local Galaţi a aprobat închiderea activităţii Uzinei de Apă nr. 1 şi trecerea acesteia în conservare, pe perioada garanţiei lucrărilor realizate prin proiectul ISPA, adică până în decembrie 2012.

Apă Canal a informat Primăria despre intenţia de a valorifica fierul vechi de acolo.

Cât despre terenul generos ocupat de fosta Uzină, Apă Canal aprecia că ar putea fi eliberat de construcţiile existente şi amenajat ca parc de distracţii de tip Aqualand.

Poziţionarea e una excelentă: la malul Dunării, cu amplă deschidere spre fluviu şi Grădina Botanică, aproape de zona de promenadă a falezei şi de zona de tranzit de la Punctul Trecere Bac, la o distanță mică de cartierele Dunărea şi Țiglina.

Spaţiu neconvenţional pentru evenimente

În decembrie 2016, primarul Galaţiului, Ionuţ Pucheanu, anunţa, între priorităţile sale, transformarea fostei Uzine de Apă nr. 1 în „spaţiu neconvenţional pentru evenimente artistice”.

„Cu fonduri europene, vrem să reintroducem în circuitul urban Uzina de Apă nr. 1. Acolo vor fi amenajate zone de promenadă şi vor fi transformate vechile construcţii în zone de happening ceva mai neconvenţionale, pentru că avem extrem de mulţi tineri talentaţi şi trupe de teatru care nu au unde să-şi desfăşoare activitatea. Şi toată lumea caută neconvenţionalul ba pe la subsoluri de clădiri, ba prin locuri mai mult sau mai puţin insalubre şi nesigure, şi atunci ne-am gândit să facem şi o zonă pentru aşa ceva.

La Uzina de Apă, avem prima pompă de apă care a funcţionat în România şi putem transforma hala în care se află într-un mic muzeu al industriei gălăţene. Am avut deja discuţii cu companiile mari – Damen, Arcelor, Intfor – care încă mai deţin vechi maşini industriale, ce pot fi cedate viitorului muzeu.

Sper ca acest ansamblu să prindă contur, pentru că este un proiect care-mi este foarte drag”, declara Ionuţ Pucheanu.

Studiul de prefezabilitate

În iulie 2017, Primăria căuta proiectant pentru studiul de prefezabilitate „Regenerare urbană Uzina de Apă nr. 1”. Municipalitatea îşi dorea un „spaţiu multifuncţional de recreere, sport şi educaţie activă” şi era convinsă că terenul – cu o suprafaţă totală de 47.160 de metri pătraţi, din care 21.652 mp suprafaţă construită – în pantă are potenţial real pentru amenajarea unei zone de agrement cu destinaţii multiple.

În caietul de sarcini, Primăria îşi imagina „bazinele de decantare radiale amenajate ca fântâni arteziene sau oglinzi de apă cu iluminat ambiental integrat”, „amfiteatru în aer liber sau semiacoperit pentru spectacole, concerte, serbări şi festivităţi, în locul bazinelor de decantare din partea de nord” şi chiar „parc pentru skate în interiorul bazinului de decantare prevăzut cu parament înclinat”. Iar bazinul de decantare cu azbest putea deveni teren de sport, păstrându-se pasarela transversală. Pe lista de cerinţe mai figurau: spaţii exterioare dotate cu echipamente versatile şi funcţionale destinate copiilor de vârstă mică, spaţii expoziţionale, ateliere de creaţie, spaţii pentru alimentaţie publică, trasee pentru role şi biciclete, alei şi mici piaţete, zone de odihnă, lectură şi puncte de belvedere, utilizându-se construcţiile existente.

Contractul a fost atribuit firmei bucureştene SC Urban Scope SRL cu cel mai mic preţ, 44.000 de lei fără TVA, în condiţiile în care valoarea estimată fusese de 67.226 de lei.

Proiect şi bani europeni pentru prima etapă

În martie 2019, consilierii locali au aprobat documentația de avizare a lucrărilor de intervenții pentru o primă etapă de regenerare urbană a Uzinei dezafectate. Devizul general cuprindea în principal: parc de aventură şi fitness, spaţii verzi cu sistem de irigaţii, alei pietonale şi piste pentru biciclete, iluminat, sistem de supraveghere, Wi-Fi, mobilier urban.

În aprilie 2020, primarul Ionuţ Pucheanu a semnat contractul de finanțare europeană pentru proiectul „Regenerare urbană zona Uzina de apă nr. 1 (etapa I)”, derulat prin Programul Operaţional Regional, axa dedicată regenerării terenurilor industriale dezafectate.

Conform datelor oficiale, valoarea totală a proiectului este de 19.330.158 de lei cu TVA, din care valoarea totală eligibilă este de 19.267.850 de lei cu TVA, contribuția de la bugetul local fiind 385.357 de lei cu TVA. Implementarea proiectului ar trebui să se încheie pe 31 ianuarie 2022.

„Fosta Uzină de Apă a fost oprită în anul 2011. Suprafața totală este de peste 47.000 de metri pătraţi, iar Consiliul Local a hotărât în 2019 dezmembrarea acesteia în trei loturi. Lotul folosit pentru proiectul de regenerare urbană este lotul 1, în suprafață totală de 15.600 de metri pătraţi, din care peste 14.000 de metri pătraţi va fi spațiu verde. 

Amenajarea parcului presupune realizarea unui playground (tip “crochet”), cu plase colorate, suspendate și tensionate, care poate fi acoperit cu sisteme de protecție la intemperii, iar pardoseala va avea covor antitraumă. De asemenea, se vor instala o tiroliană și un tobogan cu mai multe canale și se va amenaja un amfiteatru în aer liber. Parcul va avea spații verzi organizate între aleile carosabile, parcări, precum și piste pentru bicicliști, mobilier urban, sisteme de supraveghere video și Wi-Fi și rețele pentru utilități”, transmitea Primăria printr-un comunicat de presă.

În august 2020, Primăria a semnat contractul de proiectare și execuție a lucrărilor, în valoare de 14.770.122 de lei cu TVA, cu asocierea formată din SC Ischia SRL, SC Garden Center Grup SRL, Obercons Comp SRL, SC Submit SRL, SC Moviland Met SRL și Consumcoop Galați Societate Cooperativă. Criteriul de atribuire a contractului fusese „cel mai bun raport calitate preţ”. Durata de realizare a investiţiei – 18 luni, din care patru pentru proiectare și 14 pentru execuția lucrărilor.

Ce se va realiza

Conform Primăriei, lucrările au demarat în martie 2021. În aprilie se pregătea terenul şi se demolau clădiri dezafectate.

Numai că, între timp, amenajările s-au mai schimbat, după cum precizează Primăria: „La fosta Uzină de Apă nr. 1 se vor face o serie de amenajări între care: pumptrack (pante și rampe) pentru sporturi cu role, traseu downhill pentru bicicliști, labirint din gard viu, traseu motric pentru exerciții fizice, tobogan, un amfiteatru etc. Parcul va avea spații verzi, alei, parcări, rețele pentru utilități, precum și piste pentru bicicliști, mobilier urban, sisteme de supraveghere video și Wi-Fi”.

La solicitarea noastră, Primăria ne-a indicat care vor fi cele mai importante atracţii ale viitorului parc de aventură: „traseul motric (cu diferite elemente – podeț, balansoar, bârnă, platformă cu bare, sfoară, plasă, obstacole), toboganul (de aproximativ 90 de metri ce va fi amenajat tip pistă de alunecare), pumptrack (traseu dedicat sporturilor cu role)”.

Din motive de siguranţă pentru gălăţeni, la tiroliană s-a renunţat.

„În completare, ne dorim în continuare să realizăm proiectul “Regenerare urbana Uzina de Apă nr. 1-etapele II și III” ce are ca scop îmbunătățirea mediului urban și regenerarea terenurilor dezafectate. Practic, ne dorim să amenajăm în continuare spații pentru petrecerea timpului liber într-un mod cât mai plăcut pentru gălățeni”, ne-a transmis Primăria Galaţi.

Până la decontarea europeană a proiectului, Primăria va contracta un credit bancar din care sunt alocate şase milioane de lei pentru regenerarea urbană a fostei Uzine de Apă nr. 1.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Viața Liberă în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE