Complexul de agrement Craiova Water Park a fost construit cu fonduri europene și cu multe peripeții, cea mai importantă dintre ele fiind ancheta DNA. Pe fondul unor „suspiciuni privind săvârşirea unor infracțiuni de corupție” și posibile fraude cu bani europeni pentru lucrări neefectuate pe perioada contractului, dosarul a ajuns în instanță și a adus deja primele condamnări. Pe de altă parte, organele de control pe fonduri europene nu au stabilit nicio corecție financiară, până în momentul de față. Între timp, veniturile realizate concret de complexul de agrement în opt luni din an reprezintă doar 10% din veniturile anuale estimate prin proiect. Costurile cu salariile și cu întreținerea complexului sunt duble față de veniturile realizate în acest an.
- Termenul de finalizare a lucrărilor la Complexul de agrement Water Park a fost amânat an de an din 2013 și până în 2017, când a fost dat în folosință.
- În 2014, DNA a stabilit că, în timpul execuției lucrărilor, „a fost modificată structura de rezistență a unei clădiri din cadrul complexului, urmărindu-se reducerea costurilor ocazionate de execuția lucrărilor”.
- Dosarul Water Park Craiova a ajuns în instanță în 2016 și nu s-a încheiat. Șase persoane și trei firme au fost trimise în judecată.
- În a doua parte a anului 2017, complexul de agrement a fost dat în folosință. Din cauză că Primăria Craiova nu a anticipat corect veniturile posibile, în fiecare lună, până la finalul anului, cheltuielile de întreținere au depășit veniturile încasate.
- În 2018, situația financiară a devenit dezastruoasă. Primăria Craiova și-a stabilit prin proiect venituri anuale de 9.331.553 de lei, dar pe primele opt luni din 2018 a realizat doar 10%, mai exact 954.725 de lei;
- Cheltuielile de funcționare sunt duble față de venituri pe primele șapte luni din an și ating suma de 1.837.255 lei.
În 2011, Primăria Craiova depunea și câștiga finanțarea europeană pentru proiectul „Craiova Water Park – Complex de agrement acvatic în Parcul Tineretului din municipiul Craiova”, ce urma să fie finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013 – Axa prioritară 5 – Dezvoltare durabilă şi promovarea turismului, Domeniu major de intervenție 5.2 „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism”. Complexul a fost ridicat în Parcul Tineretului, în apropiere de cartierele Fața Luncii și Mofleni, respectiv în imediata apropiere a gropii de gunoi a orașului (la circa 500 de metri).
La început, valoarea totală a proiectului era de 86.066.199 de lei, din care 41.192.584 de lei reprezentau cofinanțare de la bugetul local, iar 30.320.010 de lei contribuția Uniunii Europene. Suma de 14.553.604 lei reprezenta valoarea eligibilă nerambursabilă din bugetul național, conform datelor despre proiect publicate pe site-ul Primăriei Craiova. Proiectul a presupus construirea de bazine de înot acoperite și neacoperite, saună uscată, jocuri de apă, zone de relaxare, zonă de plaja, insulă de lectură, piscine tematice pentru copii, zonă de joacă și plajă pentru copii, bazin cu valuri, tobogane în spirală. Perioada de implementare a proiectului era de 37 luni, începând cu data de 10 septembrie 2011, lucru care s-a dovedit imposibil ulterior.
Contractul pentru execuția lucrărilor la complexul de agrement a fost atribuit prin licitație asocierii de firme Delta ACM, UTI și Polystart Craiova.
Water Park a bătut recordul la amânările termenului de finalizare
Încă de la debut, proiectul a avut tot felul de probleme. După începerea lucrărilor, s-a constatat că pânza freatică era mai ridicată decât se estimase în proiectul tehnic (întocmit pe un studiu mai vechi) și a fost necesară, de la început, modificarea proiectului tehnic, și asta după ce se dăduse startul lucrărilor.
Termenul de finalizare a lucrărilor s-a prelungit pentru finele anului 2015 – un alt termen nerealist, care nu a putut fi pus în aplicare. Au urmat amânări după amânări ale termenului final de efectuare și de recepție a lucrărilor, până în 2017, când a fost dat în folosință.
În 2014, DNA a intrat pe fir: suspiciuni de fraudă
În noiembrie 2014, procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au realizat șase perchiziții la persoane și firme care au lucrat la Water Park, inclusiv la Primăria Craiova, pentru a ridica documente legate de proiect. La acea vreme, DNA acuza comiterea unor acte de corupție cu fonduri europene. Concret, în legătură cu unele persoane și firme implicate în construirea Water Park din Craiova, DNA a avut „suspiciuni privind săvârşirea unor infracțiuni de corupție şi infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, ce ar fi fost comise în perioada 2013-2014”, conform unui comunicat de atunci al DNA.
Procurorii DNA susțineau atunci că, în perioada 2013-2014, persoanele și firmele cercetate ar fi realizat un întreg mecanism de denaturare a situației de lucrări de la Water Park, în sensul folosirii de materiale de construcție mai puține decât era prevăzut în proiect. „În acest sens, a fost schimbată integral, fără respectarea prevederilor legale, structura de rezistență a unei clădiri din cadrul complexului, urmărindu-se reducerea costurilor ocazionate de execuția lucrărilor, în raport cu proiectul tehnic inițial și devizul ofertă, astfel încât diferența în plus dintre sumele de bani solicitate și obținute din fondurile europene, respectiv bugetul național și sumele de bani cheltuite pentru execuția obiectivului să fie însușită pe nedrept”, arăta DNA în rechizitoriul întocmit, în dosarul „Water Park”.
Suspecții, trimiși în judecată
Pe 29 noiembrie 2016, Direcția Națională Anticorupție anunța că, în dosarul „Water Park”, procurorii din cadrul DNA – Serviciul Teritorial Craiova au dispus trimiterea în judecată, sub control judiciar, a unui număr de nouă persoane și trei firme care avuseseră legături cu realizarea complexului de agrement, fiind acuzate în total de infracțiuni cu fonduri europene, dare și luare de mită, spălare a banilor, fals sub înscrisuri sub semnătură privată și instigare la astfel de infracțiuni.
Două dintre firmele implicate, Polystart Impex SRL și SC IDP Proiect SA, inculpate în cauză, au făcut cerere de strămutare a procesului de la Tribunalul Dolj. Pe 16 august 2018, cererea de strămutare a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Craiova, astfel că procesul se judecă în continuare la Tribunalul Dolj.
Au trecut aproape doi ani de la trimiterea în judecată. Între timp au fost disjunse mai multe dosare din dosarul principal, iar două dintre persoanele trimise în judecată au recunoscut în timpul procesului acuzele aduse și au fost condamnate la câte trei ani, cu suspendare.
Problemele nu s-au oprit aici. Primăria Craiova a revocat, din motive procedurale, pe 14 iulie 2016 autorizația de construire, pe care tot ea o eliberase în luna martie a aceluiași an. Autorizația a fost anulată pentru schimbarea soluțiilor de construire, pe motiv că primăria fusese „indusă în eroare”, iar prin prima autorizație ar fi fost introduse în legalitate, chiar de către primărie, tocmai acele lucrări investigate de DNA. Lucrările la Water Park au fost sistate, apoi au fost reluate abia în primăvara lui 2017, după ce a fost emisă o nouă autorizație de construire de intrare în legalitate.
Nu au existat corecții financiare pe acest proiect
Valoarea totală a lucrărilor a crescut cu 6,8 milioane de lei față de cifrele inițiale. În cele din urmă, toate lucrările evidențiate în proiectul tehnic (al doilea) au fost executate. În 2017, la șase ani de la câștigarea finanțării europene, investiția a fost finalizată și a fost recepționată fără obiecții din partea beneficiarului. La mijlocul lui 2017, Water Park a fost dat în folosință. De altfel, până acum nu au fost stabilite corecții financiare pe acest proiect realizat cu fonduri europene. „În cadrul contractului de finanțare nr. 2175/09.09.2011 – Craiova Water- Park- Complex de agrement acvatic în Parcul Tineretului din Municipiul Craiova, al cărui beneficiar este Primaria Municipiului Craiova nu au fost aplicate corecții financiare”, se arată în răspunsul transmis GdS de către ADR Sud-Vest Oltenia, la solicitarea GdS.
În primul an de funcționare, investiția a produs… costuri suplimentare
Când a obținut finanțarea acestui proiect investițional, municipalitatea a estimat, pentru primul an de exploatare, cheltuielile de funcționare de 8.702.257 de lei și venituri de 9.331.553 de lei, conform datelor oficiale. Însă chiar din prima lună de funcționare, cheltuielile cu întreținerea Complexului de agrement au fost mai mari decât veniturile produse. Potrivit datelor furnizate anul trecut de Primăria Craiova, în intervalul analizat din august 2017 au trecut pragul Water Park-ului 5.849 de clienți, de pe urma cărora s-a încasat suma de 227.720 de lei. Cheltuielile aferente acestui interval au fost însă mai mari, de 248.283 de lei. Situația raportului dintre venituri și cheltuieli s-a înrăutățit din toamna anului trecut, când au scăzut și mai mult veniturile. Astfel, în septembrie 2017, la Water Park s-au înregistrat venituri de numai 20.744 de lei, în timp ce cheltuielile aferente acestei luni au fost de 156.128 de lei. Practic, un minus de 135.384 lei într-o singură lună, sume suportate din bugetul local.
Municipalitatea a încercat să facă ceva pentru creșterea veniturilor complexului, inclusiv o modificare a tarifelor față de ceea ce exista în proiectul de finanțare, însă solicitarea a fost refuzată de Ministerul Dezvoltării.
Pe primele șase luni ale anului 2018, trecuseră pragul Water Park 9.496 de clienți, de la care se încasase suma de 342.097 de lei. Taxele de intrare la Water Park sunt considerate de unii craioveni ca fiind destul de piperate. Intrarea pentru un adult costă 50 de lei, iar pentru un copil, 35 de lei.
Costuri duble față de venituri
În cele din urmă, situația dezastruoasă a veniturilor și cheltuielilor înregistrate de municipalitate în legătură cu complexul de agrement au ieșit la iveală. Pe 2 august 2018, GdS a adresat o serie de întrebări Primăriei Craiova, privind veniturile și cheltuielile înregistrate la Water Park, printre altele. Răspunsul a venit după 50 de zile, adică pe 21 septembrie 2018. Pentru primele șapte luni ale anului, costurile cu întreținerea Water Park-ului au fost duble față de venituri. Astfel, dacă veniturile înregistrate în ianuarie-august au urcat la 954.725 de lei, cheltuielile pe primele șapte luni (deci mai puțin cu o lună decât cele evidențiate la venituri) au ajuns la 1.837.255 lei. Cu alte cuvinte, Primăria Craiova cheltuie dublu cu salariile personalului și cu întreținerea complexului de agrement față de veniturile realizate. Diferența de bani este suportată din bugetul local.
Beneficiarul complexului de agrement nu a anticipat exact veniturile și cheltuielile pentru Water Park la momentul întocmirii proiectului cu finanțare europeană. Deși veniturile prin proiect au fost stabilite la peste 9 milioane de lei, Water Park a produs în opt luni de zile, în care este inclus și sezonul cald, nici 10% din veniturile presupuse a fi realizate anual.
În plus, Primăria Craiova este obligată prin poriect să mențină cele 50 de locuri de muncă create pentru respectivul obiectiv investițional, pentru care costurile au sărit de 1.000.000 de lei pe primele șapte luni ale anului în curs.
„O parte importantă a cheltuielilor lunare este legată de obligativitatea îndeplinirii indicatorului din contractul de finanțare care prevede asigurarea și păstrarea unui număr obligatoriu de 50 locuri de muncă, acesta fiind semnificativ și pentru componenta socială a proiectului. Astfel, cheltuielile cu salarii la Water Park Craiova pentru perioada ianuarie – iulie 2018 au fost de 1.054.900 lei, iar pentru utilități, în aceeași perioadă ianuarie – iulie 2018, cheltuielile au fost de 782.355 lei, sumă care a inclus și factura de regularizare pentru consumul la gaze aferent anului 2017”, informează Primăria Craiova.
Primăria vrea să crească veniturile Water Park. Ce este de făcut?
Tarifele de intrare la Water Park nu au putut fi modificate, acestea figurând în proiectul cu finanțare europeană. Astfel că Primăria speră să crească veniturile de la Water Park prin activități și servicii în plus față de cele existente, inclusiv din activități comerciale.
„Veniturile Complexului vor crește considerabil imediat ce vor fi finalizate și demersurile inițiate de autoritatea locală pentru aprobarea desfășurării activităților comerciale în incinta Complexului și pentru aprobarea abonamentelor de fidelizare a publicului, elemente care nu au fost prevăzute în proiectul initial și nici în contractul de finanțare”, susține primarul Craiovei, Mihail Genoiu, în răspunsul transmis GdS.
Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Gazeta de Sud în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.
