Cum a ajuns Viktor Orbán să facă politica guvernului Ciucă

Data:

Românilor nu le plac migranții, homosexualii, străinii care le critică țara. Sondajele au scos mereu la iveală aceste tendințe homofobe, xenofobe, antisemite și șovine.

Acestea pot fi văzute adesea cu ochiul liber și justifică admirația pe care o au românii față de premierul ungar Viktor Orbán. 

Poate că șeful guvernului de la București face și el parte din cei 60% de români care se uită spre liderul de la Budapesta ca la un politician de succes, fiindcă a avut curajul să confrunte Bruxelles-ul cu șovinismul, rasismul și xenofobia ridicate la nivelul politicii de stat.

Altminteri, nu ar trece atât de ușor peste declarațiile extremiste aplaudate de membrii cabinetului său și de politicienii maghiari din arcul de guvernământ. Sau poate că premierul român nu a vrut să strice Ziua Sfântului Ștefan, când Ungaria își celebra ziua națională, și nici să conturbe apropiata vizită a președintei Katalin Novak, așteptată la București luna viitoare.

Citește și: Realitate și gândire magică în discursul lui Viktor Orbán la Bálványos. O analiză inginerească (I)

La sfârșitul săptămânii trecute, în discursul său dedicat Sf. Ștefan, întemeietorul Ungariei, președinta Novak a vorbit despre Europa și despre legăturile profunde pe care țara ei le are cu UE, accentuând că este vorba despre o relație condiționată: „să nu fim şantajaţi nici cu banii care ne revin”, „nici cu ideologiile pe care ungurii le resping”.

O idee pe care o îmbrățișează și mulți români: peste 60% susțin că „România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru” (INSCOP, 2021).

Naționalismul de acest tip este promovat intens de zeci de site-uri și grupuri care alimentează rețelele sociale cu mesaje care preiau marile teme ale propagandei ruse și care s-ar putea să-și mărească audiența, pe fondul creșterii prețurilor și scăderii puterii de cumpărare.

Simpatia pro Viktor Orbán versus antipatia tradițională față de maghiari face parte din paradoxurile autohtone: mulți români ar vrea să aibă și ei un lider cu mână forte, după cum o arată diferitele cercetările sociologice, dar această dorință nu le știrbește prejudecățile și ura alimentată de istorie.

Din acest punct de vedere, e mai bine ca UDMR să rămână la guvernare, decât să treacă în opoziție și să dea apă la moara extremiștilor prezenți în mai toate partidele politice românești.

Nu e sigur însă că premierul Nicolae Ciucă se gândește la eventuale conflicte interetnice manipulate pe fondul războiului din Ucraina, atunci când menționează stabilitatea. Mai degrabă are în minte stabilitatea guvernului, funcționarea coaliției și controlul puterii. P

rimul ministru a declarat că președintele UDMR, Kelemen Hunor, a dat explicații pertinente în ultima ședință a arcului guvernamental cu privire la discursul lui Viktor Orbán de la Tușnad din care rezultă că liderul Uniunii (1) nu a fost de față la discurs, că (2) nu poate fi învinuit de ceea ce au spus alții  și că (3) ar fi vorba de nuanțe pe care le va lămuri mai târziu.

În vreme ce Kelemen Hunor se căznea să-i convingă pe liderii coaliției de buna sa credință, fără să se fi desolidarizat, totuși, vreodată de Viktor Orbán, deputatul UDMR Zakaris Zoltan relua argumentele rasiste ale primului ministru ungar: „Nu suntem de acord să se impună o amestecare cu o altă cultură din afara culturii europene.

Citește și: VIDEO Fiica lui Alexander Dughin, ideologul lui Putin, a murit într-un atentat. Era vizat tatăl ei

Asta e simplu.” Declarația parlamentarului maghiar a fost criticată doar de Institutul Ellie Wiesel, care amintește că „rasismul alături de antisemitism și xenofobie a fost instrumentul ideologic care a dus la exterminarea evreilor și romilor de către Germania și aliații ei, printre care România și Ungaria”.

Pentru cei care au urmărit ascensiunea lui Viktor Orbán și transformarea UDMR într-o facțiune politică afiliată Budapestei, declarațiile de acest fel nu sunt deloc surprinzătoare. Este surprinzătoare ușurința acceptării lor de către premierul român și de către coaliția aflată la putere.

Rasismul este doar partea cea mai urâtă care se vede. În completare, politica pro-rusă și euroscepticismul compun o bombă cu efect întârziat, care ar putea să explodeze și la București, dacă liderii români nu înțeleg care este linia roșie de netrecut. Exportul suveranismului ungar combinat cu șovinismul local și anularea statului de drept ar putea fi mai periculoase decât par la prima vedere.

Preluare Deutsche Welle!

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Sabina Fati
Sabina Fati
Jurnalist la Deutsche Welle, Sabina Fati este cunoscută pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale.A urmat cursuri de ştiinţe politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti.În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie cu o teză despre Transilvania la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub.Din 2008 până în 2015 a fost visiting professor la Universitatea Bucureşti, Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării.

1 COMENTARIU

  1. O interpretare usor hazlie ca sa nu zicem ca ea se incadreaza in modalitatea prin care realul devine „gogosa politica ”asa cum a facut si Orban la Tusnad .Majoritatea natiunii romane este pro europeana si pro Bruxelles .Comportamentul, in speta in cauza , premierului Ciuca este de admirat nu de criticat .In democratie doar votul este cel care decide existenta sau non existenta unui partid ca si participant in Parlamentul tarii si nicidecum decizia politica la virf .Premierul Ciuca , intelege mai bine decit noi toti, cum Romania are nevoie de stabilitate si nicidecum ea nu are nevoie de lupte politice, fara sens , care nu au nici cea mai mica miza . Ciuca scoate din cadrul politicilor personale ca si Premier iluzia nationalista atit de neverosimil afirmata de premierul Ungariei la Tusnad .Suntem in plin razboi . Doar nu crede cineva ca acum ar fi momentul sa ne batem intre noi indiferent de ce etnie suntem .Grozavia„ somnului ratiunii naste monstri ” ne arata un celebru desen al lui y Lucientes .Atacurile presupus necesare , ce ar viza doar niste cuvinte oarecare spuse politic si evident ireale, ca si adevar, la Tusnad , ar scinda din radacini societatea romanesca .Lupta intre Ciuca si UDMR ar deveni rapid o confruntare , pe scara larga , a intregii societati romenesti cu restul .Ciuca face foarte bine ca nu raspunde unor astfel de provocari ce ar bucura tocmai pe cel care doreste a le declansa .Sa fim cu„capul pe umeri ” nu cu mintea in nori .Societatea romanesca poate penaliza usor aceste derapaje ale Premierului maghiar ,asa cum a facut-o Institutul Ellie Wiesel ,iesind in numar mare la vot in anul 2024 si penalizind astfel UDMR -ul ce nu a reactionat atunci cind Premierul maghiar a incercat sa isi maximizeze adeziunile populare .Nici Presedintele si nici Premierul Romaniei nu pot intra intr-o astfel de disputa ce mai degraba se situeaza undeva la „marginea satului” decit in „cancelariile europene ”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Cele mai mari amenințări cibernetice și cele mai afectate sectoare

Progresul înregistrat de transformarea digitală a adus inevitabil și noi amenințări de securitate cibernetică.

VIDEO Ce a lăsat în urmă avalanșa de la cabana Capra. Mașinile turiștilor au fost luate pe sus. 60 de persoane au rămas izolate

În cursul nopții trecute, pe DN7C, km. 106-107, în zona unei cabane, a avut loc o avalanșă de zăpadă. Aproximativ 60 de persoane au rămas izolate la cabană. Mai multe mașini au fost avariate.

Comisia Europeană: Ucraina poate conta pe contribuția Europei la reconstrucția unei țări mai reziliente

A trecut aproape un an de când Rusia și-a lansat invazia brutală. Un an de luptă pentru libertate, dar și un an al curajului legendar de care a dat dovadă poporul ucrain

Muzeul Național al Țăranului Român împlinește 33 de ani de la re-fondarea sa în 1990

Astăzi, 5 februarie, Muzeul Țăranului împlinește 33 de ani...