Cum a pierdut Romania iahtul regal Luceafărul din categoria ”tezaur”

Data:

Povestea de dragoste dintre regele Edward al VIII-lea al Marii Britanii și Wallis Simpson, care a și dus la abdicarea regelui, a adus României unul dintre cele mai luxoase și moderne iahturi din acea perioadă. Iahtul Nahlin, care a găzduit idila interzisă a regelui britanic, a fost vândut, în anul 1937, Guvernului României. Nahlin fusese contruit în anul 1930, comandat de Lady Joule, la șantierul naval John Brown & Co Ltd, din orașul scoțian Clydebank. În anul 1934, după ce a străbătut o bună parte din oceanele lumii, Lady Joule a vândut iahtul Casei Regale Britanice. Intrat în dizgrație odată cu regele Edward al VIII-lea, Nahlin a fost cumpărat de Guvernul condus de Gheorghe Tătărăscu,  pentru suma de 120.000 de lire sterline. Nava de agrement i-a fost făcută cadou Regelui României Majestatea Sa Carol al II-lea.

Rebotezat Luceafărul și cu tricolorul la pupă, iahtul a părăsit Scoția pe data de 3 septembrie 1937, avându-l comandant pe locotenent-comandorul Josef Rășcanu. Trei zile mai târziu, Luceafărul a acostat în portul Constanța. După încă un an, iahtul regal ajunge prima dată în Galați, orașul în care va eșua 28 de ani mai târziu. Regele Carol al II-lea al României, ministrul de externe al Poloniei – colonelul Beck, și ministrul de externe român Nicolae Petrescu Comnen s-au întâlnit pe iahtul Luceafărul, în portul Galați, pentru discuții politice, la data de 18 octombrie 1938. Zece ani mai târziu, în anul 1948, comuniștii au preluat iahtul regal Luceafărul, au înlăturat blazoanele și simbolurile regale și au predat nava Comisiei de inventariere și conservare. După ce i-a fost schimbat numele în Libertatea, iahtul regal a ajuns, în anul 1976, hotel-restaurant pe faleza Dunării din Galați. După Revoluție, a fost devalizat timp de patru decenii, apoi preluat pentru exploatare de firma Regal SA, societate comercială care administra câteva restaurante.

La una din vizitele sale în Galați, după exilul forțat, chiar înainte de înstrăinarea iahtului regal, Majestatea Sa Regele Mihai al României a fost tulburat atunci când a dat cu ochii de nava de agrement a adolescenței sale. Aflat la o întâlnire la hotel Faleza, situat chiar în dreptul hotelului-restaurant Libertatea, Regelui Mihai i-a atras atenția muzica cu influențe orientale ce venea dinspre vas și a avut un șoc, pe care și l-a mascat imediat, în momentul în care a realizat că locația este chiar iahtul Casei Regale a României.

Cu toate că Direcția Muzeelor și Colecțiilor din cadrul Ministerului Culturii hotărâse, pe 18 mai 1998, clasificarea navei Libertatea în categoria ”tezaur”, iar, în conformitate cu OG 68/1994, Regal SA avea obligația asigurării protecției bunului de patrimoniu, firma care exploata iahtul regal l-a scos la vânzare. Decizia de vânzare a navei a fost luată în 1999 de Consiliul de administrație al Regal SA, format din: Dan Mugurel Trandaf – reprezentant al SIF Moldova, acționar cu 52,45%, Horia Laurențiu Axinte – din partea FPS, acționar cu 40%, și Elena Trandafir – din partea acționarilor persoane fizice, cu 7,55%. Licitația pentru vânzarea vasului s-a făcut cu încălcarea Legii 31 a societăților comerciale, firma Regal SA neavând trecută în domeniul de activitate această posibilitate. Fără ca Ministerul Culturii să poată interveni, iahtul regal a fost adjudecat pentru 265.000 de dolari de către firma engleză Edmiston Co Ltd, în urma unei licitații la care au mai participat Preston Service Maritime Museum și Andrei Aurel Stof – persoană fizică din București. Cu o licență temporară de export pentru reparații, eliberată de Ministerul Culturii, iahtul regal din categoria ”tezaur” a părăsit definitiv România.

Vânzarea vasului de patrimoniu s-ar fi făcut cu încălcarea prevederilor Regulamentului privind desfășurarea activităților comerciale cu bunuri culturale, aprobat prin Ordinul Ministrului Culturii nr.1284/12.11.1996. Artizanii vânzării au fost scoși însă de sub urmărire penală, printr-o Ordonanță semnată de procurorul Ștefan Vasilache, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați. În Ordonanță, procurorul constată : ”…vânzând iahtul Libertatea, obiect din patrimoniul cultural național, categoria tezaur, în alt mod decât cel stabilit prin Regulamentul aprobat prin Ordinul Ministrului Culturii, învinuiții au cauzat o tulburare însemnată unei instituții de stat…Prin vânzarea neregulamentară a navei a avut ca efect major crearea unui precedent periculos…Fapta învinuiților întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de articolul 248 CP.” În ciuda acuzațiilor aduse, procurorul Vasilache îi scoate de sub urmărire penală pe cei trei de la Regal SA: ”Explicațiile date mai sus conduc la concluzia că fapta reținută în sarcina învinuiților, sub aspectul laturilor subiectivă și obiectivă nu subzistă, motiv pentru care dispunem scoaterea celor trei învinuiți de sub urmărire penală”.

Nahlin s-a întors definitiv în Regatul Unit – cu toată opoziția justiției române

Exportul temporar al navei a expirat pe 25 august 2000, dată de la care iahtul regal a fost pierdut definitiv de România. Până și Ministerul Culturii s-a dezis de piesa de patrimoniu și, la cererea firmei care și-a adjudecat iahtul regal, a transmis următorul comunicat Muzeului de Istorie Galați, custodele obiectului de patrimoniu: ”Având în vedere cererea de declasare și rezultatele expertizei, Ministerul Culturii și Cultelor a hotărât trecerea vasului Libertatea, din categoria juridică tezaur, în categoria juridică fond, în conformitate cu legea”. Hotărârea Ministerului Culturii a fost luată împotriva hotărârilor judecătorești care au respins acțiunea firmei engleze Edmiston & Co privind declasarea din categoria ”tezaur” a navei Libertatea. Firma engleză a atacat în instanță lipsa ”criteriilor de clasare” din Normele metodologice ale Ministerului Culturii și lipsa ”elementului național”, cu referire la faptul că nava a fost construită în Regatul Unit.

După ce a fost restaurată și rebotezată Nahlin, în 2010, grațioasa navă de agrement a fost înregistrată sub pavilion britanic, în portul Glasgow. Acum, fostul iaht regal al României navighează prin cele mai exotice insule. În locul în care a fost acostată Libertatea, pe faleza Dunării, la Galați, a apărut o „replică” din beton, botezată ironic Libertatea 2000.

Freedom House
Freedom House
PressHUB, cea mai răspândită rețea de presă din România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Percheziții DNA la Poliția Locală București și Poliția Capitalei, într-un dosar privind achiziții de echipamente

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de...

De ce Bolojan stă la bloc și face investiții de 2 miliarde de euro, iar Chirica și Alexe sunt putred de bogați și nu...

Cifre seci, dar elocvente. Bugetul Consiliului Județean (CJ) Iași pentru anul acesta a fost proiectat cu cheltuieli de 1,6 miliarde de lei din care 1,2 miliarde lei pentru funcționare. Programul de investiții publice se ridică la 390 milioane de lei. Procentual înseamnă că 76% din banii instituției condusă de Costel Alexe vor merge pe funcționare și numai 24% pe dezvoltare.

Cum afectează pensionările masive funcţionarea Justiţiei la Iaşi? Sentinţe întârziate, magistraţi copleşiţi, dosare studiate în ritm alert

Pensionările din sistemul judiciar ieşean şi-a pus serios amprenta pe activitatea de anul trecut a Tribunalului. Numărul dosarelor noi a scăzut puţin, dar numărul tot mai mic de judecători a făcut ca fiecare dintre ei să fie pus în situaţia de a soluţiona câte două dosare pe zi. Jumătate dintre justiţiabili au aflat soluţia găsită de magistraţi la aproape trei luni de la pronunţarea sentinţei.

Cine este obligat să deszăpezească. Răspunderea primarului și obligațiile cetățenilor

Prima zăpadă mai serioasă din aceeastă iarnă a făcut...