Cum au devenit comunele mărginașe Constanței ”cartiere” ale orașului. Banii europeni și Zona Metropolitană de la malul mării

La 12 ani de la înființarea Zonei Metropolitane Constanța (ZMC), comunele din jurul Constanței s-au transformat în ”cartiere” ale orașului, unde tot mai mulți constănțeni aleg să se mute din diferite motive. O contribuție importantă au avut-o și banii europeni accesați, nu mai puțin de 1,2 miliarde de euro. Cu ajutorul lor s-au asfaltat străzile, s-au făcut rețele de apă și canalizare și s-a dezvoltat infrastructura educațională. Totuși, ZMC a reuși să atragă până acum doar 5% din banii europeni pe care spunea ca îi va atrage până în 2022. 

Zona Metropolitană Constanța(ZMC) a fost constituită în 2007 ca un instrument administrativ prin care administrațiile locale au încercat să își pună forțele în comun pentru a atrage mai ușor banii europeni. Principalul scop al membrilor acestei asociații a fost să ”șteargă” astfel diferențele majore dintre municipiul Constanța și localitățile din jurul lui. Astfel, toate comunele și satele aflate la o distanță de maximum 30 de kilometri de reședința de județ au fost cooptate în ZMC pentru a fi ajutate să atragă fonduri de la Bruxelles.

Asociația a strâns în interiorul ei 16 localități din cele 70 pe care le are județul: orașele Constanța, Năvodari, Eforie, Ovidiu, Murfatlar, Techirghiol și comunele 23 August, Costinești, Mihail Kogălniceanu, Cumpăna, Valu lui Traian, Lumina, Tuzla, Agigea, Corbu și Poarta Albă. 

Toate însumează în jur de 500.000 de locuitori din totalul de 700.000 al județului Constanța (puțin peste 70%).

Constănțenii care s-au refugiat la marginea orașului 

Chiar dacă previziunile Zonei Metropolitane Constanța au fost departe de a fi realizate, banii europeni care au ajuns în comunele limitrofe reședinței de județ au schimbat semnificativ evoluția lor socio-economică. În ultimii ani, foarte mulți constănțeni au ales să se mute în localitățile de la marginea orașului, cele care au cunoscut o creștere fulminantă a numărului de locuitori în ultimii cinci ani fiind Cumpăna, Valu lui Traian, Năvodari, Agigea și Lumina. O explicație ar fi și apropierea lor de Constanța, dar și extinderea foarte mare a orașului spre marginile lui. O altă explicație ar fi dezvoltarea transportului public dintre aceste localități și Constanța și frecvența ridicată a autobuzelor care circulă pe aceste rute. Practic, din Cumpăna, Valu lui Traian, Năvodari, Agigea sau Lumina până în centrul orașului Constanța ajungi în maximum 25 de minute, adică tot atât cât durează să traversezi orașul Constanța într-o zi cu trafic moderat. Însă diferențele semnificative apar în costurile chiriilor, ale impozitelor și taxelor ori ale liniștii și agitației urbane. 

Pe fondul dezvoltării și modernizării infrastructurii și a serviciilor din aceste comunități, în localitățile limitrofe au apărut rapid și brandurile celebre de supermarketuri, s-au deschis mall-uri, pub-uri, restaurante și cherhanele în localitățile cu ieșire la mare și tot aici au fost luate cu asalt plajele altădată virgine (Năvodari, Agigea, 23 August, Tuzla, Corbu). 

E de înțeles deci de ce în urmă cu 5-7 ani, locuitorii Constanței au ales să își facă bagajele și să se mute la marginea orașului, în comunele care, prin ”importul” masiv de constănțeni, au devenit ”cartiere” ale urbei. 

Datele publicate într-un studiu făcut de Primăria Constanța, „Politica de parcare a municipiului Constanța”, arată că toate localitățile din Zona Metropolitană au înregistrat creșteri ale numărului de populație, cu o singură excepție: municipiul Constanța, unde populația este în scădere, iar locuitorii au tendința să plece cu precădere în localitățile de la marginea urbei. 

Astfel, cea mai mare creștere de populație din Zona Metropolitană a înregistrat-o comuna Valu lui Traian, de la 10.320 de locuitori în anul 2007 la 15.163 în 2017 cu tendință continuă de creștere. 

Populația din Cumpăna a crescut de la 10.693 (2007) la 14.562 de locuitori (2017), iar Năvodari de la 38.466 la 41.869 în aceeași perioadă. În Agigea, populația a crescut de la 6.076 la 8.089 de locuitori, iar numărul locuitorilor din Lumina a crescut de la 8.396 la 10.816 pentru aceiași ani. Populația municipiului Constanța a scăzut de la 328.066 în anul 2007 la 316.263 de locuitori în anul 2017. Per ansamblu, populația din întreaga Zonă Metropolitană a Constanței a crescut cu 10.000 de locuitori, de la 481.568 de locuitori în 2007 la 461.962 în 2017, ceea ce înseamnă că aceste comunități au reprezentat o atracție și pentru populația celorlalte localități constănțene ori pentru locuitorii județelor vecine.

sursa foto: www.primaria-constanta.ro

În 2007, ZMC estima că va lua 30 de miliarde de euro de la Bruxelles. În 2017 accesase nici 5% din bani

În privința accesării fondurilor europene, din 2007 și până în prezent, într-o proporție covârșitoare banii de la Bruxelles au ajuns în comunitățile care fac parte din Zona Metropolitană. Cu toate acestea, predicțiile pe care reprezentanții ZMC le făceau în 2007, cu privire la valoarea finanțărilor pe care își propuneau să le atragă, nu se vor îndeplini decât abia în a zecea parte. 

La începutul activității, Zona Metropolitană Constanța prognoza atragerea a 30 de miliarde de euro până în 2020-2022, incluzând aici atât administrațiile locale, cât și instituțiile publice, Portul Constanța, entități private, ONG-uri etc. Previzionările acestora se bazau pe un studiu realizat de specialiști din Constanța, din zona dezvoltării urbane, împreună cu experți ai OMA (Office for Metropolitan Architecture) – Divizia Europa Centrală și de Est. Aceștia credeau că cei mai mulți bani vor ajunge în turism, comerț, sectorul imobiliar și infrastructură.

În realitate, însă, finanțările europene care au ajuns în întreaga Zonă Metropolitană, în perioada 2007-2017, însumează 1,2 miliarde de euro, conform informațiilor furnizate chiar de ZMC. Suma reprezintă mai puțin de 5% din valoarea estimată de asociație în urmă cu 12 ani. Însă, având în vedere că, în prezent, se pregătește implementarea unor investiții de amploare (spre exemplu, un proiect de 600 de milioane de euro accesat de regia de apă a județului prin POIM și al doilea proiect de extindere a plajelor, în valoare de 700 de milioane de euro), procentul fondurilor atrase va depăși 5% din previziunile inițiale, dar probabil nu va atinge 10%. 

Cu toate acestea, localitățile care fac parte din Zona Metropolitană a Constanței au accesat cele mai multe fonduri europene comparativ cu orașele și comunele din restul județului. O felie mare din aceste finanțări au ajutat localitățile limitrofe Constanței să își pună la punct infrastructura, serviciile și edificiile publice (grădinițe, școli, licee, sedii de instituții etc).

Spre exemplu, comuna Cumpăna a reușit să își construiască propriul campus școlar, folosind în jur de 8 milioane de euro din POR AXA 3, iar orașele Ovidiu, Techirghiol, Eforie și Năvodari și-au construit parcuri de aproximativ 4 milioane de euro, cu bani obținuți prin POR AXA 1. Apoi, orașele Ovidiu și Murfatlar și-au asfaltat mare parte din străzi cu aproximativ 3 milioane de euro din POR AXA 1, iar comunele Lumina și Valu lui Traian și-au extins și reabilitat unitățile școlare prin POR AXA 3, cu proiecte însumând 4 milioane de euro. În comunele Corbu, Poarta Albă, Valu Traian, Lumina și Agigea au fost construite și dotate centre de tineret în valoare totală de aproximativ 2,5 milioane de euro, finanțări obținute prin POR AXA 1. Apoi, comuna Mihail Kogălniceanu are în implementare proiecte în valoare de 4 milioane de euro, privind drumurile, unitățile de învățământ și cele medicale. 

Zona Metropolitană Constanța

Cum funcționează zonele metropolitane

Conceptul de ”zonă metropolitană” a apărut pentru prima dată în anii 50, în SUA, (Standard Metropolitan Statistical Areas) și, ulterior, a fost preluat și în diferite state ale Europei. Criteriile care stau la baza identificării unor astfel de zone metropolitane țin cont mai ales de aspecte privind numărul de locuitori, densitatea și ocupațiile acestora. Spre exemplu, una dintre condiții este ca cel puțin 25% din populația unei astfel de zone să lucreze în domenii neagricole, iar o astfel de asociație să cuprindă cel puțin un oraș cu o populație de minimum 50.000 de locuitori. 

În România, ”zona metropolitană” a fost definită abia în anul 2001, prin Legea 351, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național (secțiunea a IV-a): ”prin zonă metropolitană se înțelege zona constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane și localitățile urbane și rurale situate în zona imediată, la distanțe de până la 30 de kilometri, între care s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri”. 

Aceeași lege a stabilit clasificarea a 11 municipii ”de rangul I”, în jurul cărora se pot constitui astfel de zone metropolitane: Cluj Napoca, Constanța, Iași, Timișoara, Oradea, Craiova, Brașov, Bacău, Galați, Brăila, Ploiești. 

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Info Sud-Est în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Andreea Pavel
Andreea Pavel este jurnalist si fondator al ziarului Info Sud-Est. A debutat in presa in anul 2007, iar in anul 2014 a castigat Tanarul Jurnalist al Anului ”pentru indrazneala de a face presa libera la Constanta”. Infiintat in anul 2012, saptamanalul Info Sud-Est s-a remarcat printr-o serie de investigatii despre legaturile transpartinice, abuzurile si coruptia de la malul marii, dar si prin campaniile de salvare a patrimoniului cultural si istoric din Constanta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole din aceeași categorie

Advertismentspot_img

Cele mai recente articole

STUDIU | Ivermectina, niciun beneficiu în tratarea pacienților infectați cu COVID-19 cu forme medii sau severe

Cel mai mare studiu științific de până acum arată că Ivermectina nu are niciun beneficiu în tratarea pacienților cu o afectare moderată în urma infecției cu SARS-CoV-2.

Clujul, tot mai aproape de a scăpa de restricții. Rata incidenței COVID-19, în continuă scădere

Rata de incidență a cazurilor COVID-19 în municipiul Cluj-Napoca se află într-o continuă scădere, conform datelor Direcției de Sănătate Publică (DSP) Cluj. Dacă rata...

Cazul bărbatului decedat la Pitești. Medic șef: Moartea a fost violentă

Moartea a fost una violentă, survenită în urma unui politraumatism, iar cauza imediată a decesului a fost asfixia mecanică.