Cum au devenit urşii scuza pentru incompetenţa autorităţilor pe autostrada A1

Data:

Cei aproape 10 ani de când Ministerul Transporturilor şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) nu reușesc să construiască secțiunea de autostradă dintre Margina şi Holdea, singurul segment lipsă din A1 Sibiu-Nădlac, sunt elocvenţi pentru incapacitatea administrației publice de a termina marile proiecte.

Să nu poţi, în 10 ani, să faci 9 kilometri şi un pic de autostradă, în condiţiile în care finanţarea europeană nerambursabilă acoperă 85% din costuri, este o mare performanță negativă.

În vara anului 2013, CNAIR anunţa cu fast semnarea contractului pentru lotul 2 al autostrăzii A1, Lugoj-Deva (între km 26 şi 56), cu asocierea dintre companiile italiene Salini Impregilo SpA şi SECOL (Societa Edile Construzioni e Lavori şi Societa Edile Construzioni Opere e Lavori).

Pentru cei 28,6 km de autostradă, statul român urma să plătească puțin peste 562 de milioane de euro, plus TVA. Bani proveniți în proporție de 85% din fonduri europene nerambursabile (fonduri de coeziune) prin Programul Operațional Infrastructura Mare, 2014-2020, (Axa Prioritară 1. Îmbunătățirea mobilității prin dezvoltarea rețelei TEN-T și a transportului cu metroul, Obiectiv specific OS 1.1– Creșterea mobilității pe rețeaua rutieră TEN-T centrală).

Contractul prevedea 6 luni pentru proiectare şi doi ani pentru execuție. A surprins, de la bun început, garanția mică acordată de constructor: doar doi ani.

A explicat pentru PressHUB un inginer constructor care a lucrat pe mai multe şantiere de autostrăzi din România: o garanţie mai extinsă ar fi presupus costuri suplimentare, pe care constructorul italian n-a fost dispus să şi le asume.

Citește și: Modernizarea portului Galați, vital în contextul războiului din Ucraina, întârzie de 4 ani

Şantierul s-a împotmolit undeva în câmp

CNAIR a refuzat să achite contravaloarea proiectului

Traseul iniţial al autostrăzii ar fi presupus despicarea de-a dreptul a unor dealuri, ceea ce ar fi presupus un volum uriaş de excavaţii şi săpături. Aşa că acordul mediu a fost modificat, optându-se pentru varianta săpării a două tuneluri cu rol de ecoducte, în lungime însumată de 2,13 km, care să permite trecerea urşilor şi a altor animale sălbatice. Astfel că lucrările au fost întârziate semnificativ.

CNAIR a cerut italienilor de la Salini Impregilo să conceapă un proiect tehnic de execuţie a acestor tuneluri, dar, în 2017 a refuzat să achite acestora contravaloarea proiectului, aşa că lucrurile au intrat în impas. Se profila deja la orizont posibilitatea pierderii finanţării europene, pentru că nu se puteau finanţa soluţii tehnice care să „mutileze” ecosistemul. Evident, CNAIR a dat vina pe urşi.

În primăvara aceluiaşi an, ministrul de atunci al Transporturilor, Răzvan Cuc, a decis rezilierea parţială a contractului cu constructorul italian, pe porţiunea cu pricina, de circa 9 km. Salini Impregilo a apelat la Justiţie, iar Tribunalul Arbitral Internaţional i-a dat câştig de cauză.

Urmarea a fost că, pe lângă pierderea finanţării europene nerambursabile, CNAIR a trebuit să plătească 230 de milioane de lei firmei italiene, plus cheltuieli de judecată.

Anul trecut, CNAIR a încheiat o înţelegere cu Salini Impregilo, prin care se angajează să achite aceşti bani în câteva tranşe, însă, răul cel mare a fost acela că, din cauza proastei gestionări a proiectului, s-au pierdut alte peste 150 de milioane de euro. Iar „gaura” din autostrada A1 – oricum, incompletă, din cauza lipsei tronsonului Piteşti-Sibiu – continuă să dea bătăi de cap transportatorilor.

Şoferii, exasperaţi de veşnicele ambuteiaje dintre Margina şi Holdea

Licitaţii reluate în bătaie de joc

În 2019, CNAIR a reluat licitaţia pentru bucăţica de autostradă cu probleme, dar în baza aceleeaşi documentaţii considerate „găunoasă” de specialiştii Asociaţiei Pro Infrastructură. În aceste condiţii, un singur antreprenor a avut curajul să depună o ofertă clară, turcii de la Mapa Cengiz, în valoare de 275 de milioane de euro.

Mai mult decât dublul sumei iniţiale. Aceştia, însă, depuseseră deja o altă ofertă, pentru secţiune 2 (cea mai dificilă) a autostrăzii Piteşti-Sibiu, aşa că au retras-o pe cea de pe sectorul-problemă a A1.

Oricum, CNAIR o considerase neconformă. Licitaţia a fost anulată abia în martie anul acesta, după aproape 3 ani şi jumătate de noi tărăgănări.

Citește și: O grădiniță monument are acoperiș, după ce PressHUB a scris că a fost abandonată 2 ani

A fost reluată pe 14 aprilie, după ce a fost mărit din nou „potul”, la 2,28 miliarde de lei, cu mult mai mult decât valoarea estimată în anul 2019, în nădejdea că se va înhăma vreun constructor. Despre documentaţie, însă, Asociaţia Pro Infrastructură (API) n-are deloc o părere prea bună.

„Documentația e praf și pulbere: zeci de fișiere goale, altele au conținut contradictoriu, nu există audit de siguranță rutieră pe Secțiunea E și CNAIR obligă (ilegal) constructorii să pună acum în ofertă ce urmează să facă în faza de proiectare.

Mai grav, CNAIR încearcă să pună în cârca privaților riscurile întârzierilor în emiterea de avize date de autorități, încălcând HG1/2018. Sunt neclarități, contradicții și lipsuri cu nemiluita legate de elementele tehnice la tuneluri, ITS, CIC Margina, consolidări, podețe, schemele statice ale structurilor, dar și listele de cantități pe degradările de pe Secțiunea D, ori conexiunea de 200 metri cu lotul 3 care ba trebuie făcută de ofertanți, ba nu. Și multe altele… CNAIR răspunde cu aceleași truisme și fără să-și asume nimic”, au scris pe pagina de Facebook specialiştii API.

Finanţarea prin PNRR, ca şi ratată

Perioada de proiectare şi execuţie indicată în documentele de licitaţie mai suferă, însă, şi de un alt handicap major: durata acestora, de 4 ani şi 9 luni (15 luni proiectarea şi altele 42 de luni execuţia propriu-zisă), face ca acest ciot de autostradă să aibă şanse să fie gata cel mai devreme în 2027, spre final de an, dacă nu cumva în 2028.

Cum banii din fondurile de coeziune (POIM) s-au dus deja pe apa Sâmbetei, singura şansă de a mai finanţa lucrările din bani europeni ar fi PNRR.

Însă, pentru a beneficia de finanţare prin PNRR, contractele trebuie obligatoriu să fie semnate cel mai târziu în 2023. Şi, la fel de obligatoriu, 50% din lucrări executate până la sfârșitul lui 2024. Restul, nu mai târziu de 2026. Sunt repere cronologice pe care CNAIR şi Ministerul Transporturilor nu mai au, practic, nicio şansă să le poată respecta, potrivit specialiștilor, oricât optimism ar afişa ministrul de resort, Sorin Grindeanu, pe reţelele sociale.

Până la urmă, ciotul respectiv de autostradă va trebuie executat pe bani de la bugetul de stat, deşi statul a avut la dipoziţie banii europeni necesari încă de acum aproape un deceniu.

În urmă cu câţiva ani, Constantin Stroe, regretatul director general al Dacia de la acel moment, se declara consternat de lipsa de profesionalism a celor de la CNAIR (CNADNR, pe vremea acea) şi spunea că instituţia respectivă ar trebui desfiinţată.

Citește și: VIDEO Când scăpăm de pensiile „nesimțite”. Soluția PNRR, posibil ratată

Un concitadin de-al său, industriaşul piteştean Gheorghe Badea, revenit acasă după o vizită la sediul Ministerului Transporturilor, a răbufnit şi el: „Nu ai, pur şi simplu, cu cine să discuţi. Numai incompetenţi şi habarnişti”. Iar primarul din Reşiţa, Nelu Popa, spunea, acum doi ani şi jumătate, despre funcţionarii din ministerul condus azi de ex-premierul Grindeanu, că „jumătate din ei sunt idioți!

Ministerul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a modificat termenele de proiectare şi execuţie a verigii de autostradă lipsă, astfel încât să se plieze pe finanţarea prin PNRR.

„Au fost depuse 6 oferte pentru Proiectarea și Execuția lucrărilor pentru Lotul 2 al Autostrăzii Lugoj –Deva (secțiunile E și D), cu o lungime de 9,13 km! În cadrul acestui contract, câștigătorul va construi inclusiv 2,13 km de tunel forat compus din două galerii unidirecționale (pentru urşi – n.r.). Pentru proiectul, cu o valoare maximă estimată de 2,593 miliarde lei (fără TVA), au depus oferte proiectanți și constructori din România, Grecia și Turcia. Contractul – finanțat prin PNRR – prevede termene de maximum 11 luni pentru proiectare și de 34 de luni pentru execuție”, a anunţat ministrul Grindeanu.

Surse foto: Facebook, CNAIR, ArgesulOnline.ro, Asociaţia Pro Infrastructură

Urmăriți PressHUB și pe Google News

Sorin Simion
Sorin Simion
A debutat în 1990 la ziarul România Liberă şi de peste 28 de ani lucrează în presă scrisă: ziarele Adevărul şi Gardianul, dar şi pentru publicaţii locale din judeţele Argeş, Mureş şi Harghita. Din 1998 colaborează cu o revistă cu profil social şi cultural din Goteborg, Suedia, iar din toamna lui 2018 este co-fondator al site-ului de ştiri locale www.argesulonline.ro

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul:

- Publicitate -spot_imgspot_img

Azi

Mai multe articole similare
Similare

VIDEO Afganistan: Copii vânduţi pentru adopţie, exploatare sexuală sau îndoctrinare

Copii vânduţi contra echivalentului a câteva sute de euro...

FOTO Cum arată Cazinoul din Constanța, după ce a fost parțial restaurat

Cazinoul din Constanța a fost parțial restaurat, iar vineri...

Sucursala Craiova a pierdut primul tren al modernizării căii ferate

Ofertele câștigătoare pe patru loturi, pe care vor fi înlocuite...