vineri, 30 iulie 2021
AcasăLa ziActualitateCum au dispărut aproape 10 hectare de spaţii verzi din Piteşti în...

Cum au dispărut aproape 10 hectare de spaţii verzi din Piteşti în urma unui proiect la care Uniunea Europeană a contribuit cu 16 milioane de euro

Între 2014 şi 2016, nu mai puţin de 9,6 hectare de spaţii verzi au dispărut din Piteşti, fiind înlocuite cu pavele şi dale înierbate, bănci şi ghene de gunoi cu structuri din stejar și ghirlande luminoase integrate, potrivit informațiilor furnizate de Agenția pentru Protecția Mediului Argeș. Totul, în urma unui aşa-zis proiect de reabilitare urbană a Piteştiului, având o valoare cumulată de 20 de milioane de euro, dintre care 16 milioane de euro a fost contribuţia Uniunii Europene.

Proiectul a demarat în iunie 2014 şi a fost terminat în septembrie 2016. Iniţiatorul acestui proiect prin care oraşul a fost umplut cu pavele a fost Tudor Pendiuc, fostul primar al oraşului (între 1992 şi 2014), judecat în prezent într-un dosar de corupţie în care a fost condamnat în primă instanţă la opt ani de închisoare, dosar la care se va da o sentinţă definitivă în această primăvară la Curtea de Apel Bucureşti. În documente, proiectul de reabilitare urbană părea a îmbunătăţi mult condiţiile de viaţă din Piteşti: „Grupul ţintă vizat de proiect este populaţia municipiului Piteşti, care va beneficia de rezultatele proiectului, ceea ce va permite reducerea timpului de călătorie în oraş, fluidizarea traficului, creşterea siguranţei în transport, reducerea poluării aerului, reducerea consumului de carburanţi auto, sporirea spaţiului verde amenajat, valorificarea spaţiului public“.

Numai că, după finalizarea proiectului, spaţiile verzi s-au redus drastic, iar traficul auto a crescut foarte mult şi implicit poluarea.

În proiectul de reabilitare urbană a Piteştiului se specifica faptul că unul dintre obiectivele majore era creşterea spaţiilor verzi din oraş. Numai că realitatea a contrazis dramatic proiectul: din oraş au fost rase 9,6 hectare de spaţii verzi. Dintre acestea,  6,6 hectare de spaţii verzi au fost transformate în parcări şi acoperite cu dale înierbate în care doar în câteva locuri mai răsar ocazional fire de iarbă. Concret, la Piteşti au fost tăiaţi 761 de copaci în cadrul proiectului finanţat în procent majoritar de către Uniunea Europeană, potrivit datelor furnizate de Primăria Pitești,  iar dintre cei 1.180 copaci plantaţi în loc mai bine de o treime s-au ofilit deoarece nu au fost udaţi.

Un parc aflat chiar în centrul Piteştiului, în spatele Primăriei, şi situat la doi paşi de primărie a fost ras efectiv de pe faţa pământului, fiind acoperit cu beton, mii de pavele şi bănci din beton, având doar din loc în loc spaţii verzi minuscule.

Ghene de gunoi de 2.000 de euro

Tot în cadrul proiectului au fost montate 25 de ghene de gunoi cu structuri din lemn de stejar. Ghenele de gunoi au inclusiv ghirlande luminoase integrate. Structurile din lemn amplasate pe ghene au avut un preţ exorbitant: 220.000 lei. Iar ghirlandele luminoase, care au fost montate în jurul ghenelor şi sub numeroase bănci din Piteşti, au avut de asemenea un preţ uriaş: 300.000 de lei. Concret, fiecare dintre cele 25 de ghene de gunoi a costat aproape 2.000 de euro.

Deşi din documente reieşea că la Piteşti se vor reduce masiv spaţiile verzi şi oraşul va fi umplut cu pavele, conducerea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Argeş nu s-a opus proiectului. În noiembrie 2010, Primăria Piteşti a depus proiectul de reabilitare urbană la APM Argeş pentru a fi supus procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului. După doar câteva zile, conducerea APM Argeş a răspuns în scris că proiectul nu se supune procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului şi de evaluare adecvată, stabilind „clasarea proiectului ca având impact nesemnificativ asupra mediului“.

Dezbatere publică doar cu angajaţii Primăriei Piteşti

O altă neregulă a fost aceea că proiectul de regenerare urbană a fost supus unui simulacru de dezbatere publică. Pe 29 iulie 2009, s-a organizat o aşa-zisă dezbatere cu reprezentanţii societăţii civile.

În realitate, dintre cele 256 de persoane prezente atunci la dezbatere, doar şapte au reprezentat asociaţiile de proprietari din oraş, deşi în Piteşti sunt peste 350 de asociaţii de proprietari şi mai bine de 1.200 de blocuri. Ceilalţi participanţi la consultarea publică au fost în procent de 90% angajaţi ai Primăriei sau ai instituţiilor aflate în subordinea Primăriei şi a Consiliului Local.

În septembrie 2014, zeci de reprezentanţi ai asociaţiilor de proprietari au trimis o petiţie Primăriei Piteşti în care spuneau că „această modernizare contravine cerinţelor proprietarilor, care nu au fost consultaţi înaintea începerii acestui proiect, cu toate că ei sunt beneficiarii“. Primăria Piteşti le-a răspuns petiţionarilor, confirmând cât se poate de clar că nu au consultat populaţia pentru acest proiect: „Nu este deloc uşor să obţii fonduri europene, sunt proceduri foarte lungi. Ce părere aţi fi avut dacă am fi anunţat locuitorii din Piteşti despre un anume proiect finanţat cu fonduri europene şi acesta nu ar fi fost aprobat?“.

*la realizarea acestui material a participat și jurnalistul Denis Grigorescu

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Argeșul online în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania – Closer to Citizens”, cofinanțat de UE prin DG REGIO.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Sorin Simion
A debutat în 1990 la ziarul România Liberă şi de peste 28 de ani lucrează în presă scrisă: ziarele Adevărul şi Gardianul, dar şi pentru publicaţii locale din judeţele Argeş, Mureş şi Harghita. Din 1998 colaborează cu o revistă cu profil social şi cultural din Goteborg, Suedia, iar din toamna lui 2018 este co-fondator al site-ului de ştiri locale www.argesulonline.ro
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE