joi, 28 octombrie 2021
AcasăProiecte editorialeHub for Business JournalismCum ne putem proteja banii de inflaţie?

Cum ne putem proteja banii de inflaţie?

Câteva sfaturi pentru oamenii cu “bani la ciorap”

Oamenii care economisesc bani se confruntă în ultima perioadă cu o dilemă greu de rezolvat. Banii puşi deoparte pentru zile negre sunt afectaţi de creşterea tot mai accentuată şi mai vizibilă a preţurilor. O sumă de bani care azi ajunge să cumperi, să presupunem, un produs electronic peste un un an, cu singuranţă, nu va mai fi suficientă. Ce este făcut în această situaţie nefastă Pentru cei care nu au bani de economii, situaţia dată nu le pune nici o problemă, însă cei care strâng orice “leuţ” sunt puşi în faţa unor alegeri foarte dificile şi aproape imposibil de rezolvat. Cum a strânge bani la “ciorap” nu rezolvă problema, ci o măreşte, atunci ce soluţii mai sunt şi cât de eficiente sunt ele? 

Autor: Maria Voinea


Opţiunile cele mai la îndemână pentru “românul mediu”, omul care nu poate investi banii în active imobiliare (case, terenuri, apartamente) care să le protejeze fondurile economisite, sunt plasarea banilor în bănci, în tiluri de stat, aur sau de ce nu în mici investiţii la Bursă. Care este cea mai potrivită şi care dintre ele aduce cele mai mari câştiguri vedeţi în rândurile de mai jos.

Sunt preferate depozitele

În cazul românilor, un studiu ING arată că 83% dintre aceştia au încercat să economisească bani în 2020, un procent peste media europeană de 66,5%. În acelaşi timp însă, România este codaşă în ceea ce priveşte educaţia financiară. Şi totuşi ce fac românii cu banii pe care îi economisesc? Reuşesc să îi apere de inflaţie? Se pare că atât în mediul urban cât şi în cel rural, românii preferă să îşi ţină banii într-un cont la bancă, iar, potrivit IREST, cele mai multe depozite sunt constituite la termene de până la 1 an. În privinţa generaţiei Z, studiul Insights Pulsez publicat recent arată că 50% din tinerii din această generaţie (16-24 ani) îşi propun să economisească mai mulţi bani, procent foarte apropiat de cel de anul trecut. Însă, faţă de 2020, se observă o dorinţă mai mare de a câştiga şi de a investi mai mulţi bani. 33% dintre băieţi îşi doresc să investească mai mult, faţă de 18% din fete.

Ce dobânzi oferă băncile?

Săpătmâna trecută, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR) a anunţat că pentru anul acesta este preconizată o inflaţie de circa 5%, iar pentru anul viitor aceasta este de aşteptat să sară de 3%. În condiţiile date, ţinând cont de preferinţa oamenilor pentru plasamentele bancare, am verificat care sunt dobânzile la principalele bănci comerciale din România la depozitele de 1 an în lei pentru persoane fizice, cu dobânda încasată la scadenţă:

  1. Banca Transilvania – 1,6%, cu comision de administrare 0
  2. BCR – 1,2% pentru cei ce încasează salariul la BCR, cu comision de administrare 0
  3. BRD – 1,05%, cu comision de administrare 0
  4. ING – 1,2%, cu comision de administrare 0
  5. UniCredit Bank – 1,2%, cu comision de administrare 0 

Pe lângă faptul că dobânzile nu ţin pasul cu rata inflaţiei, după cum se poate vedea din compararea celor două mărimi, statul român impozitează cu 10% veniturile din dobânzi. Aşadar, la scadenţă o să fim în pierdere, chiar dacă, la o sumă depusă iniţial de 10.000 lei şi o dobândă de 1,2%, o să avem un câştig de aproape 110 lei (venitul din dobânzi – 120 lei, din care scădem 10% impozitul). Însă câştigul nu este real: cu suma de 10.110 lei mai pot fi cumpărate peste un an o cantitate mai mică de produse faţă de perioada anterioară.

Cum comentează specialiştii?

Andreea Nica, chartered financial analyst (CFA), recomandă investiţiile în fonduri mutuale pentru că prezintă un portofoliu mai diversificat. În funcţie de cât de mare este deschiderea faţă de risc şi de eventualele fluctuaţii de preţ, o persoană cu 10.000 lei economisiţi poate alege un fond cu expunere mai mare pe acţiuni (risc mai mare) sau cu expunere mai mare pe obligaţiuni (risc mai mic).

„Pentru că nivelul inflaţiei nu poate fi controlat de către investitori în condiţiile unei inflaţii în creştere, depozitele au de cele mai multe ori randamente reale limitate, chiar negative. Într-un mediu inflaţionist, aş propune investiţia în acţiuni ale companiilor care îşi pot modifica preţurile, transferând cel puţin parţial povara inflaţionistă către consumator. Majoritatea obligaţiunilor au un cupon fix, câştigul nominal este, deci, predictibil, însă nu sunt potrivite pentru un mediu inflaţionist. Trebuie să reţinem de asemenea faptul că randamentul potenţial creşte odată cu creşterea riscului asumat, aşadar un apetit mic pentru risc va aduce un randament potenţial scăzut al investiţiei. În acelaşi timp, pe lângă analiza risc asumat versus randament potenţial, un alt element important este orizontul investiţional. Deciziile investiţionale sunt diferite dacă avem o perspectivă pe termen îndelungat faţă de o situaţie, în care, de exemplu, investesc acum 10.000 lei într-un instrument financiar şi am ca obiectiv să îi cheltuiesc într-un an pe un bun. În această situaţie, mai degrabă investesc în obligaţiuni sau în fonduri de investiţii de obligaţiuni sau mixte sau economisesc cu un depozit pentru că, la scadenţă, cel puţin în termeni nominali, nu o să fiu în pierdere şi o să pot cumpăra bunul respectiv.

Desigur, dacă acest bun pe care îmi propun să îl achiziţionez într-un an are un preţ de referinţă în euro, cum ar fi cumpărarea unei maşini, atunci fluctuaţiile cursului de schimb sunt un alt element de luat în calcul. Pe lângă pierderea puterii de cumpărare în lei din cauza unei inflaţii ridicate, trebuie să ţinem cont şi de o eventuală depreciere a leului faţă de euro. În acest caz, putem investi sau economisi direct în euro”, a arătat Nica.

Ce instrumente sunt la îndemână?

În funcţie de riscul pe care ar vrea să şi-l asume, o persoană, care deţine o sumă de 10.000 lei, are la îndemână instrumente financiare cu risc mic, dar şi cu profit mic, cum sunt depozitele şi obligaţiunile sau instrumente financiare cu un risc mai ridicat, precum acţiunile, sau, în ultimă instanţă, criptomonedele, al căror preţ este foarte volatil. În medii inflaţioniste şi/sau instabile politic, investiţia în aur poate fi de asemenea o variantă pentru că nu îşi pierde valoarea, deşi şi piaţa aurului este volatilă. Preţul aurului a scăzut în ultimul an cu 8,11%, dar în ultimii 3 ani a crescut cu 45%, în timp ce, faţă de acum 10 ani, preţul este doar cu 7% mai mare. Ar părea deci că investiţia în aur nu este recomandată pentru un termen scurt.

Cristian Păun, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) Bucureşti, a afirmat că trebuie să luăm în considerare că în România avem de-a face cu o inflaţie pe termen lung care schimbă comportamentul agenţilor economici: aceştia investesc mai puţin şi consumă mai mult în prezent pentru că se aşteaptă la creşteri ale preţurilor în viitor.

Inflaţia este greu de anticipat, este ca o taxare ascunsă şi ţine de problemele structurale ale ţării, de expansiunea monetară şi de cea a creditelor. Îi sărăceşte pe cei săraci şi măreşte ecartul dintre cei săraci şi cei bogaţi. Cei bogaţi se pot proteja mai uşor de inflaţie prin cumpărarea unui teren, de exemplu, care să aibă după o utilizare – o livadă să zicem. Dar în cazul unei sume economisite de 10.000 lei, aş investi-o în lucruri rare, cum este aurul, însă aş diversifica plasamentele. Aş cumpăra şi acţiuni, aşa aş reuşi mai degrabă să mă protejez de inflaţie pentru că sectorul financiar este primul atins de o expansiune monetară, de aşa-zisul robinet de bani, şi atunci preţul acţiunilor creşte imediat. Nu aş încuraja investiţiile în criptomonede pentru că, deşi au absorbit din expansiunea monetară din timpul pandemiei, prezintă un risc foarte mare.

Cristian Păun, profesor ASE Bucureşti

Un scenariu şi câteva calcule

Să ne imaginăm un scenariu în care, în septembrie 2020, un tânăr a ales să investească cei 10.000 lei astfel:

  • a cumpărat acţiuni de la Antibiotice S.A. în valoare de 5.000 lei (cu un comision de tranzacţionare de 0,8% pe cumpărare şi de 0,8% pe vânzare şi un impozit de 10% pe venitul din vânzarea acţiunilor)
  • a cumpărat titluri de stat în valoare de 3.000 lei prin programul Tezaur (cu o dobândă de 3,5%/an, veniturile provenite din aceste dobânzi nu sunt impozabile) 
  • a depus 2.000 lei într-un depozit pe 1 an cu dobândă 1,2% (cu impozit de 10% pe veniturile din dobânzi)

La sfârşit de septembrie 2020, preţul la acţiunile Antibiotice S.A. era de aproximativ 0,49 lei. În urma aplicării comisionului de cumpărare (0,8% din 5.000 leiâ40 lei), tânărul a putut să cumpere atunci acţiuni în valoare de 4.960 lei. La sfârşit de septembrie 2021, preţul acţiunilor a ajuns la 0,56 lei, deci avem o creştere a preţului de 14%. Acţiunile cumpărate au acum valoarea de 5.654,4 lei, din care scădem comisionul de la vânzare de 45,23 lei (0,8% din 5.654,4 lei): 5.609,16 lei. Investitorul nostru are un câştig din acţiuni de 649,16 lei. După impozitare, rămâne cu 584,25 lei.

Din titlurile de stat, tânărul obţine un câştig net de 105 lei. Iar la scadenţa depozitului şi după plata impozitului pentru venitul din dobânzi, tânărul o să aibă în plus 21,6 lei. În total, profitul în urma celor 3 investiţii este de 710,85 lei.

Dacă însă ar investi în acţiuni toată suma de care dispune, după comisionul de cumpărare, ar cumpăra acţiuni în septembrie 2020 în valoare de 9.920 lei. Din valoarea actuală a acţiunilor, de 11.308,8 lei (după creşterea cu 14% a preţului acţiunilor), se scade comisionul de vânzare de 90,47 lei: 11.218,33. Câştigul brut este de 1.298,33. După impozitare, are în plus cu 1.168,5 lei.

Altă variantă ar fi investirea întregii sume în titluri de stat: ar rezulta un câştig de 350 lei. În ceea ce priveşte constituirea unui depozit cu întreaga sumă, am văzut deja în prima parte a articolului că o astfel de investiţie prezintă un câştig nominal, însă nu şi unul real.

Cum ne poate ajuta Google?

Ţinând cont de inflaţia preconizată în România de circa 3% (pentru anul viitor), ce se va putea cumpăra în prezent cu 10.000 de lei va necesita în viitorul apropiat cel puţin 10.300 lei. Aşadar, în situaţiile prezentate anterior, tânărul a reuşit să se protejeze de inflaţie fie printr-un portofoliu mixt, fie numai prin cumpărarea de acţiuni sau numai prin cumpărarea titlurilor de stat. Am văzut de asemenea că investiţia în aur şi depozitele la bancă nu sunt variante de luat în considerare pe termen scurt. Inflaţia, deşi nu este resimţită la fel de toate categoriile sociale, afectează aproape toate buzunarele. Din fericire, am văzut că astăzi există instrumente financiare din ce în ce mai variate, la îndemâna tuturor, care ne pot ajuta să contracarăm într-o anumită măsură efectele creşterii preţurilor.

La o căutare distanţă, avem acces la platforme precum www.conso.ro sau www.finzoom.ro pentru compararea produselor bancare sau nebancare similare şi luarea unei decizii. În final, ce contează pentru orice persoană care vrea să investească este să aibă în vedere riscul pe care este dispus să şi-l asume şi orizontul de timp al investiţiei.

(Articol publicat în Ziarul de Iași, partener PressHUB în cadrul proiectului „Hub for Business Journalism”)


Maria Cristina Voinea a fost selectată pentru pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România. Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteți accesa secțiunea dedicată proiectului din cadrul publicației Presshub.

Maria Cristina Voinea face parte, începând din mai 2020, din proiectul „Factual”. A participat la o serie de ateliere online despre fake news și propagandă în mass media, organizate de Funky Citizens. Maria este licențiată a Facultății de Relații Economice Internaționale (ASE) și își propune să continue studiile cu un program masteral în același domeniu.

Ziarul de Iașihttps://www.ziaruldeiasi.ro
Jurnalişti formaţi la şcoala sa de presă se află în poziţii de conducere în redactiile ziarelor, televiziunilor şi posturilor de radio din întreaga ţară. Ziarul are un tiraj mediu zilnic 4.133 exemplare, din care 2.410 exemplare reprezinta abonamente, este tipărit în format broadsheet, având 16-20 de pagini. Apare de luni pînă sîmbătă si are un caracter generalist. Cotidianul Ziarul de Iaşi se distribuie în judeţul Iaşi, atît în mediul urban cît şi în cel rural.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE