Sport extrem pe pistele de biciclete de la Iași, realizate cu bani europeni

Realizată cu fonduri europene, rețeaua de piste pentru bicicliști din Iași prezintă deficiențe majore. Peste 42 de kilometri de piste au fost recepționate de municipalitate în perioada 2010-2015; cu o singură excepție, ele sunt amenajate pe trotuare, și nu pe carosabil, ceea ce determină bicicliștii să afirme că acestea sunt, de fapt, niște „trotuare vopsite”. „Sunt niște improvizații pe trotuar, cu două dezavantaje majore. Deranjează și bicicliștii, și pietonii, punându-i în conflict”, spun beneficiarii. Municipalitatea replică însă cu argumente administrative.

În destule situații, pistele au obstacole (stâlpi, vegetație, chioșcuri, bănci etc.), ceea ce le face aproape inutilizabi­le. În oraș nu există indicatoare de prioritate pentru bicicliști, iar pistele nu au continuitate: unele se termină brusc, iar în ca­păt este amplasat, eventual, un chioșc…

În următorii ani, Primăria Iași vrea să cheltuiască alți bani europeni în direcția unui trafic nepoluant, fiind deja depus un proiect ce prevede înfiin­țarea unui sistem de „bike sharing”.

„Iași Velo City” presupune amenajarea a 62 de stații de îmbarcare, zece stații de depanare și 35 de parcări private, alături de cumpărarea a 850 de biciclete (813 mecanice și 37 electrice) și a 80 de triciclete (60 pentru persoanele de vârsta a treia și 20 pentru persoane cu dizabilități).

Valoarea tota­lă a proiectului se ridică la 22,2 milioane lei, în condițiile în care cofinanțarea ajunge la mai puțin de jumătate de milion de lei.

Ce spun bicicliștii despre starea pistelor

Modul în care Primăria a amenajat pistele este criticat dur de comunitatea bicicliștilor. Aproape că nu găsești biciclist care să nu scoată în evidență dezavantajele majore ale pistelor din oraș.

„Nu putem spune că avem în Iași nici măcar o singură pistă pentru biciclete pe care să mergi fără probleme dintr-o parte în alta. Sunt niște improvizații pe trotuar, cu două dezavantaje majore. Deranjează și bicicliștii, și pietonii, punându-i în conflict unii cu alții. Din păcate, nu există un normativ clar în UE în privinţa lor, fie­care țară le-a construit cum a dorit. Au ți­nut însă cont de ce le-a spus propriul simț: lățime astfel încât să nu se agațe unii pe alții, separare față de trafic auto sau pietonal, material pentru rulare fără pericol etc. La noi ce avem? Piste pe trotuar, cu obstacole în cale (pe malul Ba­hlu­iului sunt bănci!, pe Nicolina stații de autobuz, chioșcuri, pe Copou la fel), din pavele cele mai multe (material alunecos dacă plouă). La statistica de km dă bine (apropo, ei dublează distanța lor, înmulțind numărul real de km de pistă cu două sensuri). În practică, nu”, spune Iuli­an Mofteescu.

El adaugă că, pentru o pistă realizată recent de către Primărie pe Bulevardul Primăverii, care face legătura cu campusul studențesc din zona Tudor Vladi­mirescu, municipalitatea nu a respectat propria strategie inclusă în Planul de Mobilitate Urbană. Aici au fost amenajați 600 metri liniari de pistă cu fonduri de la bugetul local.

„Acolo au avut șansa lor să ne arate cum se face, dar au ratat. Desenaseră piste de 1 metru lăţime pe sens (deci 2 metri), făcute între carosabil și trotuar, cu bordură de delimitare. Ce au făcut în realitate? Niște dungi de vopsea și pavele de altă culoare pe trotuar. În concluzie, acestea nu sunt piste de bicicletă. Sunt trotuare vopsite”, spune biciclistul.

Un alt ieșean, Andrei Ivașc, subliniază că pistele nu-și ating scopul pentru care au fost realizate.

„Prin amplasamentul lor, pistele sunt greu de folosit în funcția pe care ar trebui să o aibă, adică o variantă a transpor­tului urban. Pe trotuare, viteza biciclistului este încetinită de pietonii care ignoră marcajele. Pe carosabil, conducă­torii au­to îi trimit pe bicicliști pe pistă. Se ajunge la situația în care cei care folosesc bicicleta sunt obligați să o folosească într-un spațiu inadecvat. Soluțiile sunt găsite din creion, fără o cunoaștere a fenomenului în teren”, spune Andrei Ivașc.

Un alt biciclist, Alexandru Mustiață, punctează lipsa de continuitate a pistelor și arată că în Iași nu există indicatoare rutiere pentru bicicliști. El vorbește și des­pre situația în care se află copiii sub 14 ani, care, conform Codului Rutier, pot circula cu bicicleta doar pe trotuar. Însă, spune el, cât timp starea pistelor este precară, de cele mai multe ori, copiii trebuie să meargă pe carosabil.

Mustiață amintește și de alte obstacole pe piste în une­le zone din oraș, precum denivelări sau invazia ve­getației, cum se întâmplă la ca­pă­tul cartierului Copou, în zona aleii Mi­hai Sadoveanu.

În această zonă, în toamna anului trecut, un cercetător științific, doctor în istorie, a fost amendat pentru că se deplasa cu bicicleta pe carosabil, deşi pe trotuar este amenajată o „pistă”.

„Legea o fi clară, doar că realitatea la care se apli­că este o bătaie de joc sau o glumă proas­tă, încadrarea ține de dispoziția în care te afli ca suspect de încălcarea Codului Rutier. În fapt, acolo nu veți găsi o pistă pentru biciclete, ci un trotuar pe care s-au așternut generos, însă nu gratuit și nici dezinteresat, zeci, poate chiar sute de mii de pavele. (…) Zisa pistă poate fi, mai degrabă, un deliciu pentru amatorii sporturilor extreme, nicidecum o alternativă la deplasarea cu automobilul, care ar trebui să fie rostul principal al amenajării unei piste pentru bicicliști”, scria la vremea respectivă istoricul, pe o reţea socială.

Cum răspunde Primăria

Oficialii municipalităţii ieșene susţin că țin cont în permanență de problemele re­cla­mate de către bicicliști. Însă realitatea de pe teren indică altceva.

„De fiecare dată când suntem sesizați cu privire la existența unui obstacol pe pistele de biciclete, in­spectorii municipalității intervin prompt pentru îndepărtarea respectivului obstacol. Cele mai multe sesizări le-am avut cu privire la extinderea chioșcurilor și a micilor comercianți pe zona de circulație a bicicletelor. Proprietarii au fost somați/amendați. De asemenea, s-a decis mutarea amplasamentelor unor chioşșcuri de ziare/presă care obstrucționau circulația bicicletelor”, se arată într-un răspuns al Primăriei, după ce am pus la dispoziţia instituției o serie întreagă de nemulțumiri ale bicicliştilor.

Despre mo­dul în care au fost amenajate, municipalitatea spune că opțiunea de a realiza piste pe trotuare a fost adoptată în concordanță cu Ghidul Metodologic publicat de Ministerul Dezvoltării Regionale, document ce reglementează proiectarea, exe­cuția, utilizarea și mentenanța lucrărilor de infrastructură pentru biciclete.

„Ar fi fost dificil să realizăm piste de biciclete pe drumurile publice, deoarece, prin aplicarea normativelor în vigoare în ceea ce privește circulația pe drumurile publice, s-ar fi îngreunat traficul auto, unde regăsim indici de trafic ridicați. De asemenea, s-a avut în vedere și siguranța utilizatorilor de biciclete. Acolo unde s-a putut aplica această soluție, a fost delimitat spațiul carosabil de cel destinat bicicliștilor, aceasta fiind folosită la amenajarea pistelor de bicicliști aferente Zonei de Agrement Ciric”, au mai spus oficialii Primăriei.

În răspunsul oferit, municipalitatea susține că în acest moment este în lucru un proiect care prevede identificarea unor modalități de execuție a unor piste destinate bicicliștilor care să unească pistele deja existente.

În ceea ce priveşte omologarea pistelor, oficialii in­stituției spun că acestea au fost realizate con­form recomandărilor și normelor în vigoare.

„Pistele de biciclete au fost recepționate atunci când au fost recepționate proiectele cu finanțare europeană. Dacă nu s-ar fi respectat cerinţele din Ghidul Solicitantului, proiectele pe fonduri europene care prevedeau piste de biciclete ar fi fost respinse”, se mai arată în răspuns.

Chiar dacă pistele au fost amenajate în cadrul unor proiecte în care apelul nu a fost unul competitiv (cu o singură excepție), introducerea acestor piste în proiect a adus punctaje în plus la eva­luările realizate de către autoritatea de ma­nagement.

Cei 42 de kilometri amenajați cu fonduri europene au beneficiat de finanțare în cadrul a cinci proiecte depuse în Pro­gramul Operațional Regional 2007-2013. Proiectele au prevăzut în principal lucrări de infrastructură precum reabilitarea de străzi, construirea de pasaje și refacerea de căi de rulare.

Patru dintre proiecte au însumat 31 km de pistă și au fost depuse pe Axa 1 de finanțare, acolo unde Primăria Iași a avut dedicată linia „Modernizarea legăturii rutiere – Centrul Intermodal de Transport Gara Iași” (6.530 ml de pistă), „Dezvoltare rețea rutieră în zona culturală, istorică și turistică” (10.409 ml), „Dezvol­tare și reabilitare arteră funcțională Sud” (3.963 ml) și „Dezvoltarea axei de transport Est-Vest” (7.535 ml).

Un alt proiect a fost pe axa 4 POR, apelul fiind competitiv, și a vizat investiții în zona de agrement Ciric (a cuprins și 2.570 ml de pistă). Nu în ultimul rând, 11.000 ml de pistă au fost amenajați în cadrul proiectului Archi­medes, proiect ce a beneficiat de finanțare europeană în cadrul programului CIVITAS. Cu fonduri de la bugetul local, Pri­măria a amenajat 6.600 ml.

În exercițiul bugetar european actual, municipalitatea are în plan să amenajeze doar 914 ml de pistă, în cadrul unui proiect ce prevede reabilitarea unei căi de rulare pentru tramvaie.

Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Ziarul de Iași în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.