miercuri, 8 decembrie 2021
AcasăProiecte editorialeBusiness JournalismCum se bucură, dar și ce așteaptă românii de la digitalizare

Cum se bucură, dar și ce așteaptă românii de la digitalizare

Plimbându-te pe stradă vezi oameni pe trotinete închiriate la minut printr-o aplicație informatică, oameni care verifică în telefon numerele de înmatriculare ale autoturismelor în se urcă și care urmează sa-i transporte. Din tot mai multe magazine nu poți ieși decât dacă scanezi bonul primit la casa de marcat, iar tot mai multe plăți precum taxele, facturile sau transferurile de bani sunt făcute din confortul casei.

Autor: Ștefan Chețan


Procesul digitalizării, amplu în ansamblul lui, dar care devine parte a vieții de zi cu zi odată implementat, reprezintă un domeniu care nu este înțeles în totalitate de mulți dintre români. Deși nu se gândesc activ la digitalizare, persoanele intervievate sunt mulțumite de serviciile publice digitale precum Ghiseul.ro. După cum declară Mihai Matei, vicepreședinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, resursa principală economisită odată cu implementarea soluțiilor digitale este timpul.

„Dau un exemplu, la firul ierbii, care e mai apropiat de o instituție publică. Am avut un client, o corporație, care acum 10 ani avea o procedură pentru orice se întâmpla în companie. Ceea ce am făcut a fost să luăm acele proceduri, le-am optimizat, și am transformat totul în proceduri electronice. Am îmbunătățit timpii de lucru cu 90%”, a declarat Mihai Matei.

Ce este, de fapt, digitalizarea

Sorin, un clujean de meserie economist, pe care l-am întrerupt când aștepta un șofer afiliat Uber, a spus că, din punctul lui de vedere, digitalizarea reprezintă „trecerea de pe suport hard pe suport soft”. Economistul spune că viața i-a fost influențată pozitiv și că plata taxelor, care i-ar fi ocupat jumătate de zi, a făcut-o în jumătate de oră de acasă. Întrebat care este serviciul digital pe care îl folosește cel mai des, clujeanul a exclamat „Uber și Bolt”.

Mihai Matei spune că nu s-a gândit niciodată la o propoziție scurtă prin care să explice digitalizare. Totuși, „ca resurse înseamnă un ansamblu de software, aplicații, practic tehnologie, dar are implicații și asupra proceselor, asupra oamenilor” spune Matei. Specialistul adaugă faptul că digitalizarea presupune trecerea de la „proceduri coordonate de oameni printr-un efort uman, la procese gestionate de mașină cu scopul principal de a reduce cât mai mult efortul uman”. Acest lucru duce la concentrarea activității oamenilor acolo unde aceasta aduce o valoare mai mare, precum lucrurile creative sau proiecte, „și nu pe task-uri repetitive”.

Crișan, angajat la o companie de distribuție de gaze, întrebat ce crede că este digitalizarea, a spus că „este un lucru bun”. Totuși, acesta spune că, din punctul lui de vedere, „cu digitalizare sau fără, tot una”, dar că plata cu cardul în autobuz îi ușurează viața întrucât nu mai trebuie să aștepte la coadă pentru a-și achiziționa biletul.

„Digitalizare e plata pe care nu o mai faci cash, o faci cu un card și mai nou o faci cu telefonul. Tot un proces de digitalizare este. Un exemplu de care eu sunt încântat, poți pur și simplu să plătești cu cardul la turnichet (n.r. la intrarea în metroul din București). E o mică inovație în cazul acesta, dar s-a schimbat un proces astfel încât pentru clientul final lucrurile să fie mai simple”, declară Mihai Matei.

Câteva dintre serviciile publice digitalizate

„Plata parcărilor online este bine venită, am cardul pe telefon și eu și soțul și asta ne-a ușurat viața foarte mult”, a răspuns Geanina, tehnician radiolog, întrebată fiind dacă poate spune ce elemente digitale folosește în viața de zi cu zi. Mai mult, spune că depunerea actelor la primăriei într-un format digital o „ajută și reduce timpul foarte mult”. Clujeanca exemplifică spunând că, pentru a-și rezerva un loc de parcare rezidențial, aștepta ore bune în primărie, dar, odată cu implementarea soluțiilor digitale, depune actele în jumătate de oră.

Gabriela, un antreprenor din domeniul HoReCa, definește succint digitalizarea ca fiind „viață mai ușoară”. Ea spune că, din cauza faptului că se concentrează pe afacere, nu are timpul necesar să se deplaseze spre toate instituțiile publice și că depunerea actelor online i-a ușurat foarte mult activitatea. Cu toate acestea, speră ca digitalizarea să facă încă un pas în față în sensul în care „toată informația despre o persoană să fie stocată și să nu mai ceară fiecare instituție copie după buletin, certificat conform cu originalul ș.a.m.d.”.

România, la coada clasamentului de digitalizare al UE

Cu toate că românii se declară încântați de reformele realizate până acum în digitalizare, conform unui raport referitor la digitalizare al Comisiei Europene, România se află la coada clasamentului. Respectivul raport situează România pe locul 26/28 în topul țărilor digitalizate din Uniunea Europeană. Raportul notează că țări precum Bulgaria, Grecia și România „nu au progresat mult în ultimii cinci ani”. Același studiu clasează România pe ultimul loc în ceea ce privește serviciile publice digitale, punând accentul pe servicii precum telemedicina sau prescripții electronice.

Mihai Matei spune că rezultatele raportului se atribuie lipsei de „voință și viziune politică”. Acesta adaugă faptul că „viziunea este simplă”, de exemplu „vrem ca în cinci ani cetățenii să poată să își rezolve orice problemă pe care o au cu statul exclusiv online”. În plus, „noi nu mergem pe calea inovației, nu inventăm rachete. Aici sunt niște treburi gospodărești de rezolvat pentru care există soluții, există know how, deci nu acolo e problema. Problema e în viziune și în voință”, explică Mihai Matei.

Comisia Europeană a anticipat nevoia de digitalizare

Realizarea unui ecosistem „smart” și a unei economii sustenabile nu se poate realiza fără o administrație eficientă, se arată într-un document publicat de Comisia Europeană (CE) în 2017 care are în prim-plan administrația publică a statelor membre.

În plus, CE a transmis prin respectivul document faptul că administrația publică trebuie să ocupe un rol cât mai mic în activitatea unei țări. Eficiența trebuie crescută, iar personalul trebuie redus prin digitalizare. Mai mult, raportul din 2017 evidențiază faptul că doar 50% dintre pașii de realizare a unui serviciu public se pot face digital în România. 

Cel mai important aspect al digitalizării pe care îl așteaptă mediul de afaceri este comunicarea informatică între instituțiile statului, explică analistul economic Adrian Bența, reiterând ceea ce documentul UE descria încă din 2017. Acesta spune că în acest mod „nu ar mai fi necesar să scoți o foaie de la stat să o duci la o altă instituție publică”. 

„Nu am văzut încă o gândire integrată care să descrie evoluția. Principala problemă este că birocrația aduce niște bănuți. Mulți în buzunarul unor persoane plătite din fonduri publice. Principalul obstacol sunt chiar persoanele din sistemul public care pot să-și piardă posturile sau care nu se pot adapta noilor tehnologii din diferite considerente”, mai adaugă Adrian Bența. 

Mai mult, Bența explică faptul că în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice apare o tendință de refuz și a proiectelor implementate în pandemie

„În perioada pandemiei s-a impus comunicarea electronică. A funcționat foarte bine până au început să se întoarcă la birou funcționarii. Tendința este de a cere, din nou, prezența fizică a contribuabului”, explică Adrian Bența. Împotriva contribuabilului este folosit timpul de răspuns al instituției. Dacă actele se trimit online, timpul de răspuns este de 45 de zile. 

Conform actelor aprobate de Comisia Europeană, Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui să aducă în România 1,8 miliarde de euro pentru digitalizare administrației publice. Implementarea proiectelor finanțate de CE ar putea crea cadrul propice pentru dezvoltarea „smart și sustenabilă” despre care UE vorbește încă din 2017.

(Articol publicat pe RFI, partener PressHUB în cadrul proiectului „Hub for Business Journalism”)


Ștefan Chețan a fost selectat pentru pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România. Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteți accesa secțiunea dedicată proiectului din cadrul publicației Presshub.

Ștefan Chețan este consultant, specializat pe politică energetică. După o perioadă de lucru în corporație, s-a reorientat către jurnalism, activând în ultimii ani ca editorialist în presa locală bistrițeană și fiind fondatorul unui site local de știri quality. Cu o experiență de 20 de ani în sectorul energetic, a conceput proiecte atât pentru firme mari de profil, cât și pentru instituții locale, naționale și europene.


ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE