Cum vor schimba meseriile viitorului România. Suntem ultimii la digitalizare

Uniunea Europeană mizează pe digitalizare și tranziția verde în cursa pentru redresare post-pandemică. Solicitarea Comisiei este ca digitalizarea să beneficieze de 20% din banii alocați fiecărui stat membru UE prin Mecanismul de redresare și reziliență.

Asta înseamnă aproximativ 6 miliarde euro din cele aproape 30 de miliarde alocate României prin PNRR (din care 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi).

Ce face UE pentru a ameliora efectele transformării digitale asupra celor mai vulnerabili dintre europeni și cum poate România să formeze angajați competitivi în meseriile viitorului?

Locurile de muncă, într-o continuă dinamică

Șofer Uber, livrator de mâncare, influencer, dezvoltator de aplicații, expert în inteligență artificială – toate aceste meserii sunt posibile datorită unor tehnologii care nu existau sau nu erau destul de accesibile în urmă cu un deceniu. Pe de altă parte, avansul tehnologic va elimina treptat meserii care presupun activități repetitive: tot mai mulți casieri, poștași, funcționari bancari, șoferi sau muncitori din producție vor rămâne șomeri în următorii ani.

„Inteligența artificială (IA) joacă un rol crucial în economiile și democrațiile noastre, fiind tehnologia care poate determina creșterea, inovația și eficiența. Desigur, domeniul digital a evoluat și continuă să evolueze cu o viteză uluitoare, și, deși beneficiile acestei evoluții alerte sunt incontestabile, trebuie să fim conștienți de provocările și riscurile pe care aceasta le poate aduce. (…)

Deși prin avansul inteligenței artificiale este posibil că unele locuri de muncă vor dispărea, trebuie să ne asigurăm că în locul lor vom avea locuri de muncă mai multe și mai de calitate”, atrage atenția, întrebat de PressHUB, europarlamentarul Eugen Tomac (PPE/PMP), membru în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale a Parlamentului European. 

Tehnologiile digitale fac însă mai mult decât să elimine sau să creeze noi locuri de muncă, ele schimbă felul în care angajații lucrează. Fișa postului se poate schimba substanțial și permanent, forțându-i pe angajați să se adapteze din mers la noi metode de lucru și echipamente.

Avansurile tehnologice salvează timp și vieți

„Digitalizarea oferă noi oportunități de creștere și inovare, iar existența unor tehnologii fiabile de inteligență artificială (AI) poate aduce numeroase beneficii: asistență medicală mai bună, procese de fabricație mai eficiente, un transport mai sigur și mai curat, surse de energie mai ieftine și mai durabile”, a punctat la rândul său europarlamentarul Dan Nica (S&D/PSD), membru al Comisiei Speciale pentru Inteligența Artificială în Era Digitală.

În sănătate, monitorizarea de la distanță a pacienților cu diverse afecțiuni, prin senzori și dispozitive care transmit date în timp real, este adoptată de tot mai multe spitale din lume. Tehnologia face posibilă depistarea precoce a unor probleme de sănătate, prevenind internările în spital prin intervenție timpurie și îmbunătățind astfel calitatea vieții pacienților.

În transporturi, mașinile și autobuzele fără șofer ar putea reduce numărul accidentelor rutiere cauzate de erori umane, oboseală, viteză excesivă sau executarea unor manevre periculoase, îmbunătățind siguranța rutieră atât pentru alți șoferi din trafic, cât și pentru pietoni.

De departe, cele mai mari avantaje ale digitalizării pot fi văzute deja în industria manufacturieră, fabricile devenind mai productive, mai eficiente și mai sigure pentru angajați odată cu automatizarea unor activități. 

„Avantajele digitalizării se traduc în piața forței de muncă prin creșterea productivității, mobilitate crescută, apariția unor noi meserii și transformarea, de multe ori în bine, a meseriilor tradiționale. (…)

Digitalizarea are desigur și riscuri, printre care impactul sistemic asupra pieței forței de munca, eliminarea sau transformarea unor profesii sau categorii de profesii și crearea de dezechilibre temporare sau de durată între cerere și ofertă, mai ales în cazul meseriilor specializate”, a afirmat, pentru PressHUB, Dragoș Tudorache (RENEW/USR), președintele Comisiei Speciale pentru Inteligența Artificială în Era Digitală din Parlamentul European.

Citește și: Românii pot schimba viitorul Uniunii Europene. Propunerile lui Claudiu Vatau

Forța de muncă necalificată, cea mai vulnerabilă 

Cu toate că avantajele digitalizării sunt incontestabile, procesul de transformare digitală este privit cu reticență de o parte din europeni.

Un sondaj Eurobarometru realizat în septembrie – octombrie 2021 arată că peste 80% dintre europeni consideră că digitalizarea va aduce cel puțin la fel de multe avantaje cât dezavantaje, dar doar 12% dintre europeni se așteaptă la mai multe dezavantaje decât avantaje ca urmare a folosirii instrumentelor digitale. Fricile legate de efectele negative ale digitalizării sunt alimentate deseori de scenarii pesimiste prezentate ca fapte. 

Un studiu realizat în 2017 în Statele Unite ale Americii arăta că aproape jumătate din joburile americane ar putea dispărea în următoarele două decenii ca urmare a automatizării: 47% dintre angajații din SUA sunt în pericol să își piardă locurile de muncă, susțin autorii studiului „Tehnologia la muncă. Viitorul nu mai e ce-a fost”.

Totuși, un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Heidelberg în 2017 și o cercetare a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) din 2018 contrazic rezultatele prezentate anterior, precizând că deseori, este neglijat faptul că angajații se vor adapta în timp la noile cerințe de la locul de muncă; procentajul scade la 9%, dacă se ia în calcul schimbarea atribuțiilor și nu concedierea tuturor angajaților a căror joburi actuale ar putea fi automatizate. 

În Germania și Austria, procentajul angajaților care ar putea deveni neesențiali ca urmare a automatizării ajunge până la 12%, în timp ce în țări precum Estonia, Finlanda, Belgia sau Polonia, procentajul rămâne sub 8%, arată raportul „Impactul inovării tehnologice asupra viitorului muncii”, realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene.

 „Din ce în ce mai mult, competitivitatea unei industrii sau chiar a unei țări va fi dată de capacitatea de adaptare la transformarea digitală. Însă ca și orice transformare a societății, aceasta aduce cu sine și riscuri, mai ales față de cei mai puțin pregătiți să o înfrunte. Forța de muncă necalificată este cea mai vulnerabilă la aceste riscuri, în condițiile în care automatizarea și digitalizarea vor înlocui cu succes activitățile simple și repetitive. Responsabilitatea principală pentru a proteja această categorie de muncitori o are statul și, la un anumit nivel, Uniunea Europeană”, mai arată Dragoș Tudorache.

Atacurile cibernetice îi preocupă tot mai mult pe europeni

O parte tot mai mare dintre utilizatorii de noi tehnologii – simpli cetățeni și antreprenori deopotrivă – se tem de pericolele legate de atacuri cibernetice, folosirea abuzivă a datelor cu caracter personal și viruși. Peste 56% dintre cetățenii europeni și-au exprimat preocuparea față de pericolele din mediul online, în timp ce 53% dintre respondenți sunt îngrijorați pentru siguranța copiilor lor și 46% se tem de folosirea datelor personale de către companii sau autorități, indică sondajul citat anterior.

Pentru prima oară, în 2022, temerile legate de cyber-security îi preocupă pe CEO mai mult decât aspectele macroeconomice sau pandemia de coronavirus: aproape jumătate dintre directorii generali de la nivel global sunt foarte îngrijoraţi că un potenţial atac cibernetic le va submina atingerea obiectivelor financiare şi de dezvoltare în următoarele 12 luni, relevă rezultatele celei de-a 25-a ediţii a PwC CEO Survey 2022, citată de Agerpres.

Cum poate România să își pregătească cetățenii pentru joburile viitorului?

În 2019, JRC a lansat un raport, „Natura schimbătoarea a muncii și a aptitudinilor în era digitală” care urmărește impactului tehnologiei asupra pieței muncii. Raportul relevă că, în timp ce noile tehnologii vor avea impact asupra a milioane de locuri de muncă din Uniunea Europeană, competențele digitale și competențele transversale (de exemplu competențe interpersonale, sociale și „de a învăța să înveți”, inteligență emoțională, competențe antreprenoriale) sunt tot mai necesare pentru a ține pasul cu joburile viitorului.

Românii, analfabeți digital

O măsură primordială legată de pregătirea pentru joburile viitorului este impulsionarea competențelor digitale ca ramură a formării profesionale și, inevitabil, în învățământul preuniversitar. 

„Aproximativ 170 de milioane de europeni cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani (44%) încă nu au competențe digitale de bază, iar aproximativ 37% din forța de muncă din UE are competențe digitale scăzute sau deloc. Educația digitală a cetățenilor trebuie sprijinită în întreaga Uniune Europeană și pentru toate generațiile. Europa are obligația de a-și pregăti cetățenii pentru viitor și de a crește gradul de conștientizare cu privire la provocările, riscurile și oportunitățile AI”, a afirmat europarlamentarul Dan Nica. 

La nivelul anului 2019, în România, ponderea populației cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani care deținea, cel puțin, competențe digitale de bază era de doar 31%; în același timp, media la nivel european era de 58%, arată datele citate în raportul proiectului România Educată al președintelui Klaus Iohannis. România, alături de Bulgaria (29% în 2019), ocupă ultimele locuri din UE la deținerea competențelor digitale. România este codașă și în ceea ce privește progresele înregistrate în domeniul digital – măsurate prin Indicele economiei și societății digitale (DESI) de Comisia Europeană începând cu 2014.

„Nu ne mai permitem să «formăm», prin nepăsare, lipsă de resurse sau lipsă de interes, muncitori necalificați și fără competențe digitale de bază, pentru că aceștia nu vor mai fi competitivi în meseriile viitorului”, atrage atenția, la rândul său, Dragoș Tudorache.

Citește și: Republica Moldova: o țară salvată de femei

Bani de la UE pentru reconversie profesională

Dincolo de formarea timpurie a tinerelor generații pentru joburile viitorului, România trebuie să asigure programe de reconversie profesională pentru muncitorii care riscă să își piardă locurile de muncă din cauza avansului tehnologic sau a disponibilizărilor. 

Cum poate face asta? Prin atragerea de fonduri europene din Fondul Social European, principalul instrument prin care Uniunea Europeană susține în prezent crearea de locuri de muncă, ajută oamenii să obțină locuri de muncă mai bune și asigură oportunități profesionale mai echitabile. Fondul funcționează prin investiții în capitalul uman – angajați, tineri și toți cei aflați în căutarea unui loc de muncă. Finanțarea FSE de 10 miliarde de euro pe an urmărește calificarea și recalificarea profesională a angajaților, pentru facilitarea tranzițiilor și a mobilității de pe piața muncii.

„O a doua măsură o reprezintă programele de reconversie și de minimă calificare pentru forța de muncă necalificată, prin care persoanele afectate de transformarea digitală se pot reorienta spre alte sectoare sau spre meserii asemănătoare dar încă neafectate.

Desigur, nu întotdeauna aceasta reconversie sau recalificare este posibilă; de aceea, o măsură universală, atât pentru România, cât și pentru Uniune, este de a consolida protecția socială a persoanelor a căror ocupații vor dispărea.  În timp, cu un sistem de educație competitiv, procentul în piața muncii a forței de munca necalificată ar trebui să fie armonizat cu noile realități ale erei digitale”, a mai arătat, pentru PressHUB, Dragoș Tudorache.

Dincolo de politici publice, însă, avem nevoie de conștientizare, responsabilitate, și de asumarea din partea decidenților politici a unei viziuni coerente și integrate pentru tranziția digitală. Statele care vor naviga cu succes aceasta tranziție vor rămâne competitive în noua eră digitală; statele care rămân în urmă, printre care ne număram din păcate si noi, riscă să resimtă mai puternic efectele negative ale tranziției, inclusiv în piața forței de muncă, a conchis europarlamentarul Dragoș Tudorache.