Românii pot schimba viitorul Uniunii Europene. Propunerile lui Claudiu Vatau

Data:

„Nu cred că este suficient ca cetățeanul să fie implicat doar o dată la 4 sau 5 ani, când este chemat la vot”, este de părere Claudiu Vatau, un tânăr economist care administrează o mică afacere în domeniul hotelier în Timișoara.

Claudiu este unul dintre românii selectaţi să participe la „Conferinţa privind viitorul Europei“, un exerciţiu care le permite cetăţenilor europeni să-şi exprime părerea cu privire la politicile şi funcţionarea viitoare a Uniunii Europene, o ocazie pentru aceștia și pentru societatea civilă de a contura viitorul UE și, totodată, un proiect pentru o democrație europeană funcțională.

„Conferința privind viitorul Europei” este, pentru tănărul antreprenor, o provocare și o șansă de a contribui la aducerea la zi a priorităților Uniunii Europene pentru generațiile viitoare.

Proiect transnaţional şi multilingv, conferința le oferă cetăţenilor europeni posibilitatea de a juca un rol central în conturarea viitorului UE, pentru că sunt provocați să se exprime și să spună în ce Europă doresc să trăiască, să o modeleze pentru a-i defini perspectivele.

Din septembrie 2021, patru grupuri de persoane care reunesc nu mai puţin de 800 de cetăţeni din toate mediile şi din toate colţurile UE, împărţiţi astfel încât să reflecte diversitatea demografică şi socială a uniunii, deliberează şi formulează recomandări concrete cu privire la direcţia în care doresc să se îndrepte Europa în viitor.  

Grupurile de dezbatere ale cetăţenilor europeni au fost organizate în comun de Parlamentul European, Consiliul UE şi Comisia Europeană, iar participanţii au fost aleşi aleatoriu de către o societate de sondaj independentă, ţinându-se cont de cinci criterii, pentru a reflecta diversitatea UE: originea geografică (naţionalitatea şi mediul urban/rural), sexul, vârsta, mediul socio-economic şi nivelul de educaţie.

Citește și: S-a întors la Iași și câștigă mai bine decât în Marea Britanie. 2 roți și bani europeni i-au livrat succesul

„Polititicienii nu ar trebui să dețină, să controleze sau să finanțeze trusturi media”

Claudiu Vatau, un economist de 36 de ani, participă la acest exercițiu și are deja o propunere concretă.

„Am participat la toate sesiunile de lucru și plenarele ce au avut loc până acum cu prilejul <<Conferinței privind viitorul Europei>>. Fac parte din Panelul de lucru cu numărul 2. Valori și drepturi, statul de drept, securitate sunt temele abordate în acest grup de lucru. În urma întâlnirilor, grupul de lucru a emis 39 de recomandări și le-a prezentat Parlamentului European în plenara din luna ianuarie de la Strasbourg.

Una dintre ideile dezbătute în grup, transformată în recomandare și propusă chiar de mine, este în legătură cu libertatea presei și a implicării factorului politic în trusturile media. Această recomandare spune că politicienii nu ar trebui să dețină, să controleze sau să finanțeze trusturi media. Pe lângă asta, sunt alte 38 de recomandări”, a explicat, pentru PressHub, Claudiu Vatau.

Claudiu Vatau, la „Conferinţa privind viitorul Europei“

„Multe din recomandările emise nu vor putea să fie puse în practică

Cele 39 de recomandări ale grupului de dezbatere „Democrația europeană/Valori și drepturi, statul de drept, securitate” la care face referire Claudiu au fost trecute în revistă pe 21 și 22 ianuarie, la a treia sesiune a adunării plenare a conferinței, odată cu alte 51 de recomandări din domeniul de competență al grupului de dezbatere privind „Schimbări climatice și mediu/Sănătate”.

Celelalte două grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni care nu și-au prezentat încă recomandările urmează să își finalizeze activitatea în februarie.

Reuniunea grupului de dezbatere „UE în lume/Migrație” (care ar urma să se desfășoare în perioada 11-13 februarie) va fi găzduită de Institutul European de Administrație Publică din Maastricht, în Țările de Jos.

Reuniunea grupului „O economie mai puternică, justiție socială și locuri de muncă/Educație, cultură, tineret, sport/Transformarea digitală” (planificată pentru 25-27 februarie) va fi găzduită de Institutul pentru Afaceri Internaționale și Europene din Dublin, în Irlanda.

Recomandările lor vor fi dezbătute în cadrul unei sesiuni ulterioare a adunării plenare a conferinței.

„Sunt conștient că multe din recomandările emise nu vor putea să fie puse în practică în viitorul apropiat, poate unele nici nu ar trebui puse vreodată, dar este extrem de important ca cetățeanul să fie consultat și să se țină cont, pe cât posibil, de implicarea cetățeanului în luarea deciziilor”, mai spune, pentru PressHub, Claudiu Vatau.

„Cred că o parte dintre recomandări se vor concretiza, pentru că interesul politicienilor a crescut de la o plenară la alta, în cadrul acestei conferințe.

Dacă în prima plenară, atât parlamentarii europeni, cât și cei din parlamentele naționale au părăsit sala imediat după prânz, deși plenara a durat până seara târziu, pentru ultima plenară se pare că cei mai mulți și-au făcut temele, organizatorii au schimbat puțin formatul ședinței și chiar au existat dezbateri pe recomandările propuse. Eu sper că la următoarele două plenare din martie și aprilie, dezbaterile vor fi mai bune și mai productive”, explică, pentru PressHub, Claudiu Vatau.

Citește și: Armele legale împotriva extremismului: cum sunt ajutați de justiție profanatorii

„O oportunitate pe care poate că nu o să o mai întâlnesc”

Timișoreanul speră să se regăsească în rezultatele acestor deliberări și să vadă ulterior efectele concrete ale acestei conferințe.

„Participarea mea la această conferință este o oportunitate pe care poate că nu o să o mai întâlnesc vreodată în viață. De ce? Pentru că nu se știe dacă se va mai organiza vreodată – în acest moment este o primă astfel de consultare din istoria democrației – și pentru că nu sunt atras în niciun fel de accesul în politică”, a povestit Claudiu Vatau.

Mai trebuie spus că toți europenii pot contribui la dezbaterile privind viitorul Europei prin intermediul unei platforme digitale multilingve, locul în care cetățenii pot face schimb de idei și pot trimite contribuții online. Acestea sunt colectate, analizate, monitorizate și publicate pe tot parcursul conferinței.

Despre adunările plenare ale „Conferinţei privind viitorul Europei“

Adunările plenare ale conferinței reunesc reprezentanți ai Parlamentului European (108), ai Consiliului (54 sau doi pentru fiecare stat membru) și ai Comisiei Europene (3), reprezentanți ai parlamentelor naționale din toate statele membre (108) pe picior de egalitate, precum și cetățeni (108).

În cadrul componentei cetățenești, la deliberări iau parte reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni (80), reprezentanți ai evenimentelor naționale sau ai grupurilor naționale de dezbatere ale cetățenilor (27 sau unul pentru fiecare stat membru) și președintele Forumului European de Tineret.

În plus, participă ca membri reprezentanți ai Comitetului Regiunilor și ai Comitetului Economic și Social European (câte 18 din fiecare), reprezentanți aleși din partea autorităților locale și regionale (6 din fiecare) și reprezentanți ai partenerilor sociali (12) și ai societății civile (8). 

Periodic, atunci când sunt discutate subiecte din portofoliile lor, sunt invitați să participe la dezbatere și alți membri ai colegiului comisarilor, inclusiv Înaltul Reprezentant al Uniunii.

Pot fi invitați și reprezentanți ai unor părți interesate importante, cum s-a întâmplat, de exemplu, pe 21-22 ianuarie când au participat reprezentanți ai țărilor din Balcanii de Vest, ai agențiilor și organismelor UE precum Ombudsmanul UE, Emily O’Reilly, sau în cazul dialogului dintre instituțiile europene și biserici, asociații sau comunități religioase și organizații filosofice și neconfesionale.

În cadrul adunării plenare sunt dezbătute recomandările grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni și cele ale grupurilor naționale, precum și contribuțiile colectate prin platforma digitală multilingvă, grupate pe teme, fără un rezultat prestabilit.

Pe bază de consens, adunarea plenară își va prezenta propunerile Comitetului executiv, care va elabora un raport în deplină colaborare cu adunarea plenară și în condiții de maximă transparență. Grupurile de dezbatere au selectat 80 de cetățeni (20 din fiecare grup) pentru a le reprezenta în adunarea plenară a conferinței.

Acești reprezentanți sunt membri ai adunării plenare începând cu a doua sesiune a sa, care a avut loc în octombrie la Strasbourg.

Roxana Stancu
Roxana Stancu
Roxana Stancu (REPER MEDIA Argeş) are 20 de ani de experiență în jurnalism. A debutat în anul 2000, în TV, iar de atunci a profesat atât în presa audiovizuală, cât și în cea scrisă (locală și națională).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Suedia a descoperit o a patra scurgere de gaze la conductele Nord Stream

O a patra scurgere de gaz din conductele Nord...

Stația de asfalt construită fără acord de mediu de Primăria Bistrița, desființată

Comisariatul Județean al Gărzii de Mediu Bistrița-Năsăud a efectuat...