Armele legale împotriva extremismului: cum sunt ajutați de justiție profanatorii

Data:

Vandalizarea cimitirelor evreiești sau negarea Holocaustului sunt fapte pedepsite de legea penală în România. Dosarele deschise pe acest tip de infracțiuni sunt puține, în ciuda radicalizării anumitor segmente de populație.

Combaterea extremismului în România se bazează pe un act normativ din 2015: legea prin care a fost adoptată ordonanța de urgență „privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război”.

Temele minore ale AUR

Unul dintre puținele dosare deschide de procurori în baza acestei legi vizează negaționismul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). Mai exact, cazul pronește de la un comunicat transmis de AUR pe 3 ianuarie 2022 în care susține că istoria Holocaustului și educația sexuală reprezintă „teme minore” ridicate la rangul de materii, cu referire la o „acțiune sistematică de subminare a calității învățământului din România”.

Alianţa pentru Unirea Românilor atrage atenţia asupra faptului că, în ultimii ani, se constată o acţiune sistematică de subminare a calităţii învăţământului din România prin ridicarea la rangul de „materii” a unor teme minore sau care pot face obiectul unor simple lecţii în cadrul materiilor existente (ex. educaţie sexuală, istoria Holocaustului, etc.), în paralel cu reducerea importanţei acordate materiilor fundamentale pentru formarea noilor generaţii: ştiinţele exacte, Limba şi literatura română, Istoria naţională. Experimentele ideologice asupra copiilor din România trebuie să înceteze!”, se arată în comunicatul AUR.

Citește și: CSM a cerut și Predoiu a acceptat ca magistrații să-și aleagă anchetatorii

Parchetul s-a autosesizat

În urma distribuirii acestuia, trei zile mai târziu, adică pe 6 ianuarie, Parchetul General (PG) a anunțat că s-a autosesizat și că a început urmărirea penală in rem, adică față de faptă, nu față de o persoană anume. Parchetul cercetează infracțiunile prevăzute de articolul 6 din OUG nr. 31/2002, respectiv „minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia”.

Potrivit articolului amintit de procurori, „negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a Holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Cercetări prelungite

În următoarele trei săptămâni, procurorii PG nu au reușit să descopere cine a semnat și transmis comunicatul AUR, cercetările fiind în același punct. „În dosarul la care faceți referire și care a făcut obiectul unui comunicat de presă din data de 10 ianuarie 2022 s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, cu privire la săvârșirea infracțiunii prev. de art. 6 alin. 1 din OUG nr. 31/2002”, se arată în răspunsul Parchetului General către presshub.ro.

Cazul Huși

Doar trei dosare care au ca obiect profanarea de morminte apar pe portalul instanțelor de judecată.

În martie 2019, Cimitirul Evreiesc din Huși era vandalizat și zeci de monumente funerare au fost dărâmate. Faptele au fost descoperite două săptămâni mai târziu, pentru că cimitirul se află la marginea orașului.

Într-un comunicat al Federației Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic reprezentanții acesteia protestează  și cer anchete serioase:

Nu este admisibil ca în zilele de astăzi, în România contemporană, stat democrat, pluralist, în care drepturile şi obligaţiile evreilor şi ale celorlalte minorităţi naţionale sunt egale cu ale majorității, să se întâmple un eveniment atât de antiuman, atroce, de profanare a mormintelor.

În numele tuturor evreilor trăitori în România de astăzi, dar şi a celor aflaţi în prezent în Israel şi în alte ţări, protestăm energic faţă de cele întâmplate la Huşi, şi cerem, pe deplin temei, organelor în drept, să ancheteze cu minuţiozitate şi înalt profesionalism cele întâmplate în cimitirul evreiesc din Huşi, în vederea deschiderea cercetării penale şi aducerea în faţa justiţiei a celor vinovaţi, în temeiul codului penal şi a legislaţiei speciale”.

Citește și: 6 întrebări pentru ministrul Justiției despre desființarea SIIJ: Dacă DNA și DIICOT fac abuzuri, de ce nu sunt prezentate clar?

Ce a aflat poliția

Pe 5 mai 2019, poliția anunța că au fost descoperiți autorii distrugerilor, fiind vorba de trei adolescenți de 15 și 16 ani din municipiul Huși. Doi ani mai târziu, cei trei tineri au fost trimiși în judecată.

Cu referire la cererea dumneavoastră, vă comunicăm faptul că în cauză a fost întocmit rechizitoriul cu nr.230/P/2019, din data de 28.05.2021, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor minori R.R.M. – 15 ani şi 8 luni la data săvârşirii faptei, M.N.R. -15 ani şi 5 luni la data faptei şi P.G.C.A. -16 ani la data faptei, pentru săvârşirea infracţiunii de profanare de cadavre sau morminte, comisă în formă continuată, fiind sesizată Judecătoria Huşi pentru judecată”, se arată în răspunsul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui semnat de procuroarea Alice Diana Ruja.

Citește și: Comentarii rasiste și râsete, la anunțul dispariției unei fete. Motivul cinismului: e de origine romă

Cazul Ploiești

Pe 6 iunie 2021, poliţiştii Secţiei 2 Ploieşti au deschis un dosar penal pentru profanare de cadavre sau morminte, după ce mai multe monumente funerare din Cimitirul Evreiesc din localitate au fost distruse. Mai exact, 16 monumente funerare din Cimitirul Evreiesc au fost împinse de pe soclul, fiind căzute pe sol.

Un cimitir evreiesc a fost vandalizat. Aproape 20 de pietre funerare au fost dărâmate sau distruse. Din nou. Unul dintre cele mai abjecte acte posibile, de data aceasta în Ploieşti.

Ce motiv poate exista pentru distrugerea unor morminte, pentru atacurile îndreptate împotriva memoriei unor oameni care nu mai sunt printre noi? Ura şi prostia, în cele mai mizerabile şi absurde forme sunt singurele explicaţii pe care le întrevăd pentru această crimă. Fiecare piatră funerară dărâmată este o mărturie. Din nou. PS: Sunt curios. Oare a fost de vină vântul puternic sau tradiţionalii copii minori?”, a scris deputatul Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România pe pagina sa de Facebook.

Propuși pentru judecată

În acest caz, cercetările au decurs rapid, fiind identificați patru tineri cu vârste cuprinse între 17 și 25 de ani responsabili de distrugerea monumentelor funerare. Trei dintre ei au fost propuși pentru trimiterea în judecată sub acuzația de profanare de morminte.

Pe 5 august 2021, dosarul a fost trimis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești cu propunere de trimitere în judecată a celor celor trei tineri sub aspectul comiterii infracțiunii de profanare de morminte”, a declarat pentru presshub Mihaela Adriana Florescu, subinspector al IPJ Prahova.

Adela Herdan este președintele comunității evreiești din Ploiești. Spune că după incident primăria a reparat daunele și că nu s-a constituit parte în proces.

Au fost patru tineri prinși atunci. Nu s-au dat antisemiți. Au declarat la poliție că s-au îmbătat, au sărit un gard și că nu au știut ce fac. Am dat declarație la poliție, dar nu m-am constituit parte civilă în proces deoarece stricăciunile au fost reparate de primărie. Acum avem pază este curățenie, sperăm să nu se mai întâmple astfel de evenimente”, a declarat pentru Presshub Adela Herdan.

Legea care sancționa discursul urii, neconstituțională

În iulie 2021, președintele Klaus Iohannis sesiza Curtea Constituțională cu referire la o lege adoptată de parlament prin care se modifica Codul penal. Este vorba de legea discursului urii care ar fi pedepsit cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă pentru incitarea la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie.

În prezent, în România, incitarea la ură sau discriminare are corespondent în Codul penal o frază declarată neconstituțională:

„Incitarea publicului, prin orice mijloace, la ură sau discriminare împotriva unei categorii de persoane se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

În 2021, s-a încercat transpunerea în legislația națională a articolului din Decizia-cadru 2008/913/JAI a Consiliului Uniunii Europene din 28 noiembrie 2008 privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal. Astfel, se urmărea a fi pedepsite penal „instigarea publică la violență sau la ură împotriva unui grup de persoane sau a unui membru al unui astfel de grup definit pe criterii de rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică”.

Obiecțiile președintelui

În iulie 2021, președintele Klaus Iohannis sesiza Curtea Constituțională cu referire la modificarea de către Parlament a articolului din Codul penal privind incitarea la ură sau discriminare pe motiv că lipsesc din actul normativ criteriile în urma cărora va fi incriminată o astfel de infracţiune.

Considerăm că, în vederea respectării principiului legalităţii ce guvernează dreptul penal, consacrat chiar în primul articol din Codul penal, dar şi în scopul protejării efective a grupurilor minoritare din România în faţa discursului instigator la ură, violenţă şi discriminare era necesară includerea în mod expres în conţinutul normativ al reglementării a unor criterii în textul ce va incrimina infracţiunea de incitare la violenţă, ură sau discriminare”, se arată în sesizarea la CCR.

„Preşedintele Klaus Iohannis a sesizat, miercuri, la Curtea Constituţională a României (CCR) legea potrivit căreia incitarea la violenţă, ură sau discriminare împotriva unei persoane pe motiv că face parte dintr-o anumită categorie se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă” – Agerpres, 21 iulie 2021

Legea nu e suficient de clară

Şeful statului a mai precizat că norma criticată, deşi are un caracter general şi în consecinţă o arie mare de acoperire, în absenţa oricăror criterii, nu reprezintă o dispoziţie legală clară şi cuprinzătoare, în sensul cerut de actul european, fiind susceptibilă de a genera în practica organelor judiciare interpretări diferite şi de a da naştere la impredictibilitate, soluţii neunitare ori reacţii diferite ale autorităţilor publice însărcinate cu combaterea fenomenului infracţional motivat de ură.

Președintele mai arată că formularea din lege nu face diferența infracțiunilor ce sancționează rasismul și xenofobia de alte fapte care au ca motiv ura. El mai susținut că dacă legea ar intra în vigoare în forma votată, atât autoritățile, cât și cetățenii ar fi liberi să aplice propriul cod de valori, ceea ce ar produce „insecuritate juridică”.

Răspunsul Curții Constituționale

Pe 15 septembrie 2021, CCR stabilește că legea adoptată de Parlament este neconstituțională. „Curtea constată că prin modificarea operată asupra dispozițiilor art.369 din Codul penal, legiuitorul se limitează la a complete sfera de pericole cu privire la care subiectul activ al infracțiunii incită publicul (adăugând violența) și sfera subiectelor pasive ale infracțiunii (adăugând persoana care face parte dintr-o anumită categorie/grup), fără a circumscrie însă existenţa elementului material al infracţiunii de incitare la violență, ură sau discriminare anumitor criterii, deci fără a opera o circumstanţiere expresă a temeiurilor care pot determina violența, ura sau discriminarea”.

Decizia CCR a fost luată cu unanimitate de voturi, ceea ce demonstrează că legea a trecut prin Parlament doar pentru a bifa directiva europeană, fără ca cineva să-și bată capul cu detaliile constituționale ale normei.


Proiectul abordează răspândirea populismului și radicalizarea cetățenilor slab informați, precum și influența analfabetismului mass-media asupra înțelegerii politicii și a interesului cetățenilor în probleme din sfera politicului. Activitatea editorială se concentrează cu precădere pe Republica Moldova, dată fiind poziția ei la confluența debitelor informaționale venind dinspre Est și Vest.

Proiectul face uz de un hub jurnalistic, capabil să ofere reacții rapide în încercarea de a demitiza procesul de dezinformare prin verificarea informațiilor vehiculate cu ajutorul următorilor parteneri: PressHubReport.md la nivel local și regional, HotNews la nivel național și Euractiv pentru atingerea audienței la nivel european.

Virgil Burlă
Virgil Burlă
Virgil Burlă este jurnalist din 2000. A început la Iași, apoi a continuat la București, unde s-a specializat ca reporter pe domeniul justiției. Mai colaborează cu Europa Liberă România.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Un șofer de autobuz din Brăila a picat testul antidrog: POZITIV la 3 substanțe

Caz incredibil la Brăila, unde un șofer de autobuz a picat DrugTest-ul. Potrivit unor surse judiciare, testul a ieșit pozitiv în cazul a trei substanțe psihoactive

Un procuror cere daune de 39.000 de lei, pentru că i-ar fi fost prejudiciată imaginea pe Facebook

Un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria...

Musical la Teatrul de Operetă București: NEXT TO NORMAL

30 OCTOMBRIE 2022, ORA 19:00, TEATRUL DE OPERETĂ „ION...