joi, 5 august 2021
AcasăNewsletterCum votează românii din SUA

Cum votează românii din SUA

Ca toată America, românii stabiliți în SUA sunt și ei divizați între republicani și democrați, între Trump și Biden. Pentru că falia a crescut și spiritele stimulate politic s-au încins, uneori s-a ajuns la conflicte în familie. Argumentele pro sau contra candidați se rostesc în aceste zile cu voce ridicată, dar, dincolo de orice, dorința alegătorilor americani de a merge la vot este mai ridicată ca oricând: au votat deja anticipat, conform datelor furnizate de Elections Project, peste 80 de milioane de americani, un adevărat record.  

Un fost student al meu de la Jurnalistica din Timișoara, Răzvan Sibii, rezident în Massachusetts, a fost interesat să primească răspuns la întrebarea „de ce votează românii-americani cu Donald Trump”, în condițiile în care imigrația este dezavuată de administrația actuală.

A făcut interviuri însumând 20 de ore de înregistrare cu diverse categorii de români stabiliți în SUA, de la doctori la casnice, de la adolescenți la septuagenari. Investigația sa a fost publicată la rubrica „Statele întortocheate ale Americii” din publicația inclusiv.ro. Întrebarea jurnalistului nu e nouă, s-a pus și în 2016, când aprox.17% din populația latino-americană a votat cu actualul președinte, care spunea despre mexicani că sunt „violatori” și promitea un zid la granița cu Mexicul.

Explicația simplă este că latinii de cetățenie americană se simțeau amenințați, ca americani, de imigranții ilegali, chiar dacă sunt de aceeași etnie cu ei, fiindcă își vând mai ieftin forța de muncă și le periclitează joburile. Psiho-sociologia vorbește și despre conflictul identitar, etnia trecând pe loc secund față de cetățenie, aceasta din urmă asigurând individului drepturi și stabilitate. 

Răspunsurile obținute de Răzvan Sibii confirmă ipoteza teoretică: cei mai mulți respondenți originari din România se raportează la identitatea lor americană și amintesc de imigranții ilegali care au primit privilegii de la regimul Obama. Ei condamnă distrugerile făcute de protestatarii mișcării Black Lives Matter, considerându-i grupuri radicale de stânga.

Pe Donald Trump îl apreciază și în prezent, ca în 2016, ca un președinte diferit de politicienii din establishment, un personaj atipic, iar ieșirile sale autoritare sau agresive nu le văd ca amenințare, atât timp cât sistemul democratic funcționează. „Trump nu incită la ură, el e sincer și vorbește direct omului de rând, pe înțelesul nostru. Nu e politician și nu minte”, spune Florina Scarlat din Indiana, citată de Libertatea. Corectitudinea politică a lui Obama a fost resimțită ca o discriminare anti-albi și o privilegiere a tot ce înseamnă minoritate rasială, etnică, sexuală etc. Faptul că Trump a denunțat corectitudinea politică îi face pe votanții săi să îi acorde încredere.

Nici gestionarea defectuoasă a crizei COVID-19 nu clatină această încredere, multe dintre dezinformările și teoriile conspirației care circulă pe întreg mapamondul inducând susținătorilor lui Trump convingerea că situația nu e așa de gravă:„De Coronavirus sunt total neinteresat. Îmi dau seama că e foarte multă manipulare. Nu spun că nu există. Există – am prieteni care au murit de Corona, dar în același timp puteau foarte bine să moară și de altceva… global, numărul de morți e mult mai mic în anul ăsta decât în ceilalți ani”, spune respondentul Cornel Ilioi din Arizona, invocând cifre inexacte. Alții aduc argumentul economiei care a mers bine sub Trump, scăderea șomajului, modificarea în parte a sistemului asigurărilor medicale (Obama Care), iar criticile adversarilor politici sunt puse pe seama presei propagandistice și mincinoase, așa cum o acuză repetat chiar președintele.

De partea cealaltă, românii pro-Biden deplâng amenințarea la libera exprimare și consideră administrația Trump „un regim profund anti-intelectualist, profund anti-arte, în care, de exemplu, cei care fac documentar sunt văzuți ca „dușmani ai poporului”. Trump a folosit foarte des această sintagmă legată de mass-media, de jurnaliști” (Mona Nicoară, New York, citată de Libertatea).

Votul negativ împotriva lui Trump va fi dat de cei care cred că rolul unui președinte nu e să divizeze, ci să unească: „Țara este mai polarizată ca niciodată – pentru mulți dintre alegători, nu e cale de mijloc – dacă nu ai aceleași opinii ca ale lor, ești împotriva lor”, crede Andrei Crețu -New York. Nici politica externă nu e ce așteaptă unii români, care taxează distanțarea SUA de Europa sub Trump: „Mi-aș dori ca America să continue să investească în relațiile cu alte țări, să conducă alianțele care au consacrat-o și să-și amintească de faptul că niciun succes nu e independent”, a declarat Radu Sintia – Washington D.C., pentru Libertatea.

Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE