De ce nu folosesc poliţiştii detectoarele de droguri: un caz cu patru agenţi testaţi „pozitiv”. Drugtestele folosite de către poliţiştii din Iaşi pentru şoferi nu oferă rezultate precise şi zac prin birourile ofiţerilor, fiind folosite destul de rar. Utilizarea lor în Iaşi a demonstrat faptul că informaţiile oferite de aceste teste sunt de multe ori irelevante. Cel mai probabil, acesta ar putea şi unul din motivele pentru care poliţiştii nu l-au testat pe individul care a omorât doi tineri de 20 de ani, în staţiunea 2 Mai.
Pentru a proba consumul de droguri, un şofer este trimis şi la analize de urină şi de sânge la spital, unde o patrulă de poliţie trebuie să stea chiar şi câte două ore în aşteptarea prelevării şi a obţinerii rezultatului. Ca atare, aparatul este doar „un detector”. Aparatele de tip drugtest semnalează posibila prezenţă a anumitor substanţe, dar nu măsoară nivelul acestora. Ca atare, nici nu sunt verificate metrologic. În schimb, aparatele de tip etilotest măsoară cu precizie şi indică cantitatea de alcool în aerul expirat. După accidentul teribil de la 2 Mai, acolo unde şoferul drogat Vlad Matei Pascu a spulberat mai mulţi tineri, ucigând doi dintre ei şi rănind alţi trei, în spaţiul public au fost mai multe comentarii cu privire la dotarea Poliţiei Române cu aparate DrugTest. În total, la nivelul poliţiei române sunt 171 de aparate. La Iaşi sunt puţine, iar unii poliţişti nici nu ştiu cum arată. Însă chiar şi acele câteva drugtestere au cauzat în ultimii ani multe controverse. Ca urmare, poliţiştii ezită să le folosească. De exemplu, un scandal de amploare a fost pe punctul de a izbucni în Poliţia din Iaşi în urmă cu doi ani: patru poliţişti de la un post din judeţ, care intraseră de puţin timp în tură, au primit „vizita” inopinantă” a şefului Serviciului Rutier Iaşi.
Acesta i-a pus să sufle în detector. Rezultatele i-au şocat pe poliţiştii testaţi: drugtestul a arătat că toţi erau drogaţi cu mai multe substanţe odată. Furioşi, poliţiştii au mers imediat la Institutul de Medicină Legală unde testele amănunţite au arătat în termen de o lună de zile că aparatele au oferit informaţii total eronate, iar suspendarea acestora a ieşit din schemă. În cazul acesta, medicii de la IML au fost decisivi, însă şi aici sunt probleme în privinţa testelor. Mai multe, aflați în Ziarul de Iași.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
