De ce nu vorbesc maghiarii limba română și ce soluții sunt

Data:

Toți maghiarii pe care îi cunosc eu sunt oameni ai planetei. Mă bucur să văd că fostul meu coleg de facultate și acum coleg în echipa PressHub, Ciprian Mihali, încearcă să înțeleagă și să vorbească deschis despre relațiile români-maghiari, astăzi.

Citește și: Impresii din secuime. O lume bună, într-un stat eșuat

Voi adăuga unele observații.

Am făcut de-a lungul anilor câteva reportaje atent documentate în secuime. Erau citite și de maghiari, dovadă mesajele pe care le primeam. Dar niciodată nu am primit o reacție de la vreun politician.

Cu o singură excepție, indirect: când am publicat opinia unui prefect român din Harghita, care declarase că acolo nu se fac investiții pentru că liderii UDMR vor să-i țină izolați pe maghiari, iar investițiile străine ar presupune angajarea mai multor muncitori sau specialiști români, străini,etc.

În orice caz, ar trebui să „importe” forță de muncă, cea din zonă fiind numeric restrânsă și cu calificări orientate oarecum tradițional. Iar ei nu-și doreau „amestecul”.

Atunci au descins politicienii maghiari și români aliați la București și l-au destituit din funcție. „Comunicarea” de acest fel fusese sancționată. Ce au înțeles ceilalți? Că e bine să tacă.

Comunicarea între români și maghiari, dincolo de barierele de limbă și de cele afective, a fost îngreunată de felul în care au fost selectate canalele, mijloacele de comunicare.

În Miercurea Ciuc, la un moment dat mai era un singur chioșc de ziare. Și la el, niciun ziar de limbă română. În toate barurile și cafenelele, televizoarele transmiteau programele de la Duna TV.

Nu există publicații bilingve. Nu traducea nimeni de la vreo publicație din România știri pentru comunitatea maghiară.

Când Agerpres a făcut asta, acum câțiva ani, și agenția MTI maghiară a acceptat propunerea unui coleg de presă de la Cluj de a traduce știri din presa maghiară în română.

Un pas mic, dar un pas.

Toți prietenii, colegii, cunoscuții mei maghiari care au cariere de succes știu foarte bine limba română, dar și engleza sau alte limbi. Unii dintre prietenii mei ardeleni au învățat câte un pic de maghiară: au crescut împreună, era firesc.

De la ei ar putea să înceapă schimbarea. Ei pot să deschidă bula pe care politica de la Budapesta și cea de la București au creat-o.

Discuțiile despre învățarea limbii române de către maghiarii din România au fost de multe ori agresive, imputatoare și nu au dus la nimic bun. Nu au produs schimbare.

Copiii cu care am vorbit, în școli, pe stradă sau la practica agricolă, nu reușeau să formuleze o frază întreagă în limba română. Mi-au tradus părinții lor. De ce? I-am întrebat pe ei, pe profesori, pe toată lumea.

Pentru că, mi-au răspuns la unison, limba română nu se predă cum trebuie, cum ar fi eficient. Nu se predă ca o limbă străină. O singură profesoară din Miercurea Ciuc făcuse un manual propriu și după el elevii învățaseră de 10 la bacalaureat. Dar a fost un efort unic, individual, era o excepție, nu o regulă.

Citește și: Nu poți să-i consideri cetățeni de mâna a doua pe maghiari și să te miri că nu le place România

Am discuta recent cu o germanistă care îi pregătește pe profesorii de limbă germană din România. Ea mi-a explicat de ce nu se învață limba română în rândul minorităților, așa cum ar trebui.

Pentru că, spune ea, tehnica de predare este greșită. Ea îi învață pe profesori să procedeze cu totul altfel. Nu trebuie predat vocabular și gramatică, așa cum se face de regulă. Ce să facă elevul cu niște cuvinte rupte de context? Nici propoziți ca Ana are mere nu ajută.

Limba străină se învață contextual, spune ea și, desigur are un bagaj de lectură occidentală pe acest subiect. Se pune elevul în situațiile în care are nevoie de comunicare și este învățat să folosească cuvintele necesare în situațiile acelea, mi-a explicat ea.

Apoi, aspectul economic. Câtă vreme Ungaria pare mai atractivă pentru maghiarii din România în privința unui job sau a unei relații comerciale, nu cu România vor colabora. Iar pentru asta guvernanții noștri cu UDMR în frunte sunt responsabili.

Este nevoie de efortul intelectualilor din România de a înțelege ei mai întâi ce se întâmplă și de a formula programe și a găsi soluții: trebuie să fie în primul rând culturale, interumane.

Este nevoie de a scoate teama asta din mințile oamenilor că o colaborare ar însemna asimilare. Integrarea în secolul 21 este altceva decât în timpul comunismului. Iar aici Victor Orban a știut că trebuie să apese pe pedala fricii și orgoliului naționalist. Oamenii au început să se deschidă, să le scape de sub control.

Citește și: Trăind laolaltă. Despre românii și maghiarii din România

Toți maghiarii pe care-i cunosc eu sunt oameni al planetei.

O tentativă de apropiere de secuii din Transilvania a fost în timpul primului mandat al lui Traian Băsescu. El a fost unul dintre puținii politicieni care a înțeles că trebuie să se apropie de populația maghiară. A făcut-o, uneori firesc și inspirat, alteori nu. Dar a încercat. Își petrecea concediile pe pârtiile din zonă, bea bere și râdea cu ei. Însă, mari schimbări de politică nu s-au văzut. Poate doar simpatii electorale.

Acum, cu mijloacele de comunicare de astăzi, nu mai pot politicienii controla totul. Presa, cultura, educația se pot face și on-line. Iată că o cale spre deschidere există. Cine o folosește?

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Ruxandra Hurezean
Ruxandra Hurezean
Ruxandra Hurezean a absolvit Facultatea de Filosofie din Cluj-Napoca, cu specializarea Sociologie. Lucrează în presă de peste 25 de ani, timp în care s-a specializat în reportajul social. A condus redacții și a contribuit la înființarea de publicații, lucrând atât pentru presa locală, cât și cea națională. A trecut dincolo de știrile care durează, știm bine, o zi și este autoarea a cinci volume de reportaje și proză scurtă. A fost premiată în mai multe rânduri de către Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj și a primit „Premiul Mass-Media” al Ambasadei Germaniei la București pentru reportajele privind istoria și prezentul minorității germane din România.
22 COMENTARII
  1. Nu este nici un bai . Decizia de a invata o limba straina alta decit cea materna este o decizie personala .Nu putem obliga pe nimeni sa invete romaneste daca persoana nu doreste sa faca asta .Statul are obligatia de a creea procedurile. In nici un caz Statul nu poate interveni la nivel personal in decizia fiecaruia .Tot ce poate face Statul este doar la nivel de reglementare fapt ce ofera alegerea si nicidecum impunerea unor solutii .Trecerea , scurgerea, timpului, va rezolva si aceasta problema inca arzatoare pentru unii .Vedem cum Razboiul din Ucraina decanteza societatile si decuplarea de Rusia se face si la nivel cetatenesc .Generatiile viitoare nu vor mai fi interesate de nationalismul prost inteles al unora ce politicieni fiind gindesc totul in cheia voturilor obtinute .Recensamintul ne arata trendul actual ce ne spune cum numarul etinicilor maghiari, locuitori ai Transilvaniei (majoritari doar in Harcov ),descreste cum dealtfel descreste si numarul tuturor etniilor minoritare ba chiar si cel al majoritatii . Momentul in care federalizarea UE va deveni realitate se apropie .

    • Nu-i vorba de nationalism sau federalizare , ci de izolare ! Limbi de circulatie internationala , vorbesc ?M-as mira daca stau doar pe Duna TV ,care parca dubleaza filmele , ceea ce face si mai grea posibilitatea de a invata o limba straina , daca te bazezi doar pe orele din scoala .

      • Nu stau doar pe Duna. Foarte multe posturi oferite în grila Digi/RDS au cel puțin două piste audio (documentare, desene animate). Ei o ascultă pe cea în maghiară. Noi ne uităm la un documentar în limba originală (engleză, germană, franceză) și citim subtitrare în română, ei ascultă în maghiară și nu citesc nimic în română. Copiii tot așa la desene. Nu mai știu cum era la canalele de sport gen Eurosport sau la cele de filme gen HBO.
        În plus, UDMR a marșat pe segregarea școlară – nu cumva să fie școli mixte, să se întâlnească în pauze copii vorbitori de română cu ai lor.
        Nu mai vorbesc că acum mai bine de 10 ani anunțurile la Kaufland Gheorgheni (punctual, eram fizic atunci acolo) erau în maghiară.
        Segregare totală. Vizite private ale celor de la Budapesta. Neimplicarea deliberată a Bucureștiului.

    • Sigur ca e optiunea personala a fiecaruia daca invata sau nu romana, dar daca traiesti intr-un stat a carei limba oficiala nu o vorbesti iti restrangi singur optiunile profesionale si ajungi la saracie si frustrare.
      Toti vorbesc de legendara paine pe care nu o primesti daca ceri in romana, dar asta e o prostie. Problema reala este cand nu poti intelege un proiect sau un caiet de sarcini scris in romana si astfel ratezi o oportunitate. Sau scrii tu un proiect sau o oferta in romana si exprimarea te descalifica.

      • Păi nu e (problemă). Pentru ei. Pentru noi este. Ei depun proiecte în maghiară, la Budapesta. Bucureștiul s-a (semi)retras. De comun acord cumva cu Budapesta. Gentlemen agreement între Meleșcanu și nu știu care de-al lui Viktor Orban (povestea cu privitul reciproc în ochi). Budapesta face stadioane, ține echipe de fotbal. E prezentă public, activ. Iar Tokes cere insistent dublă suveranitate pe modelul Tirolului de sud (aparent acolo Austria are oficial un cuvânt de spus, dacă e cazul). Asta este problema. Statul român, din motive greu de înțeles, alege să nu se implice sau să o facă la un minim istoric.

  2. Cristache, președintele Federației Naționale a Uniunilor Asociațiilor de Părinți (sau cam așa ceva) tocmai a depus, în numele ONG-ului pe care-l prezideaza, ca propunere-amendament la noua lege a educației, cererea de eliminare a tuturor manualelor de limbă română specific facute pentru elevii aparținând comunităților etnice, cu obligarea acestora să utilizeze doar manualele elevilor români…
    Cam aici stăm cu intelectul în jurul ministerului educației (Cristache a fost pus de minister să fie „expert” la noua lege)…

    • La concursurile pt.ocuparea posturilor/catedrelor de lb.romana din județele preponderent de lb.maghiara vin profesori din toată țara, ocupă postul prin concurs ,apoi pleacă în județul de origine ,unde in general nu se publică prea multe posturi la lb română. De zeci de ani este așa.

  3. După umila mea părere, pot vorbi, ce limba doresc. Pot sa vorbească numai limba, pe care o doresc…
    Totuși, pentru ca tara în care sunt născuți, crescuți și educați, este România… corect ESTE, CA TOATE EXAMENELE, SA FIE DATA IN LIMBA ROMANA. Asa e logic, asa e firesc…

  4. Pentru ca se doreste a fi doar o masa de manevra dupa interesele partidului, sunt tinuti in intuneric la fel ca minerii.
    Spune-le ce vrei si ei te vor crede. Din pacate, manipularea lor se face doar in directii gresite si ei (minoritarii) sunt primii care vor suferi, mai tare decat noi (majoritarii) care, vom avea doar ,,imaginea” sifonata.
    UDMR-ul nu ar trebui sa fie la guvernare , as opta mai degraba pentru un partid al tuturor minoritatilor.
    cred ca ar fi mai reprezentativ (daca s-ar dori), mai echilibrat si poaate mai apropiat de nevoile lor.
    Daca suntem ,, o tara educata” asa cum se pretinde ( mai este mult pana acolo, dupa umila mea parere) acest lucru nu ar conta deloc, ne-am accepta asa cum suntem, cu bune si cu rele si am invata unii de la altii sa ne ajutam, sa ne respectam si sa traim in liniste si pace.

  5. Maghiarii nu vorbesc romaneste pentru ca nu-i lasa cultura cu care sunt ei indoctrinati. Etnia maghiara nu exista. Sa lasam ineptiile unui Orban care are la baza educatiei lui primita la o scoala profesionala. Este demonstrat stiintific ca in spatiul ocupat de Ungaria, Romania, Bulgaria si fost Yugoslavie exista , genetic, o populatie comuna, cu acelasi ADN obtinut prin mixarea a trei valuri de populatie (de acum 50.000 de ani, de acum vreo 7000 de ani si de acum vreo 3000 de ani, astia erau tracii). Influenta fino-ugrica in genomul ascestei populatii este fix zero, nici o urma ( la finlandezi inca exista ceva urme). In 1000 de ani, urmele celor 4 triburi minuscule de razboi unguri veniti in Campia Panonica au disparut cu totul in marea masa a autohtonilor de cultura romana tarzie (cca 3 milioane de persoane). Deci, repet, etnia maghiara nu exista. Exista insa cultura maghiara, o cultura formata si cultivata de statul maghiar, in majoritate din imprumuturi de la neamurile din jur. Ori aceasta cultura prosteste cateva milioane de est-europeni din aceasta masa compacta si omogena sa creada ca sunt o rasa superioara. Povestea este cam asa: daca adopti cultura noastra atunci vei deveni un individ superior, deasupra celor din jur. Binenteles o nazbatie, dar care este promovata de statul maghiar caci ajuta la intarirea lui. Daca lucrurile sunt acum lamurite devine evident ca statul roman n-ar trebui sa incurajeze in nici un fel cultura maghiara. Scolile in limba maghiara ar trebui sa fie o chestiune strict particulara. Statul roman ar trebui sa investeasca numai in scoli romanesti, in limba romana. Cultura maghiara nu este deloc in pericol, exista un stat care se ocupa de promovarea acestei culturi, ungurii nu sunt indieni Navajo, sa-i bagam intr-o rezervatie ca li se pierde gena. Nu, ei sunt cetateni identici, est-europeni, la fel cu cei din Vaslui sau Oltenia si care vorbesc maghiara datorita unor imprejurari istorice, nu pentru ca ei sunt etnici unguri. Deci cei care traiesc pe teritoriul Romaniei ar trebui, natural, sa faca scoala in limba romana, sa adopte cultura romana (caci traiesc pe teritoriul acestei tari de cultura europeana bimilenara, originala, nu pe baza de imprumuturi) si sa fie loiali statului roman.

    • Nu înțeleg de ce considerați că etnicii maghiari de oriunde s-ar considera superiori în comparație cu vreo altă națiune. Maghiarii din România care nu vorbesc deloc ori doar mai mult ori mai puțin românește o fac din aceleași motive ca toți românii ori orice alte nații care în străinătate nu învață limba locală: nu au nevoie, nu pot pentru că nu au unde, nu au timp, ori pur și simplu nu vor. Nici românii, nici maghiarii nu sunt mai buni ori mai răi decât vreo altă nație. Au însă ghinionul comun de a le păsa de capra vecinului, de a pica pradă limitărilor proprii și a politicienilor mai mult ori mai puțin aleși ori impuși. Din ziua în care se vor considera doar europeni cum americanii de consideră în primul rând a fi americani, vor descoperi cât timp și câtă energie au irosit încercând inutil a se dovedi mai buni decât celălat fiind de fapt la fel.

  6. Ce de aberații prin comentarii. Doar un idiot poate spune că limba oficială a unei țări e facultativă pentru cetățenii ei! Incercati să obțineți cetățenia germană fara să cunoașteți limba germană sau cetățenia americană fara a cunoaște limba engleză. Dacă veți reuși, accept și eu să fiți cetățeni români fara să știți românește. Altfel sunteți doar niste apatrizi in România, Ungaria nu va vrea de cetățeni, iar apatrid pe ungurește îl considerați un termen jignitor. Din păcate este unul corect pentru cetățenii români de etnie maghiară care refuză să învețe limba oficială a țării din șovinism și revansardism.

  7. Bună ziua,
    ceea ce se-ntâmplă în zonele locuite de cetățenii români de naționalitate maghiară, contravine normelor europene. De acest lucru se fac vinovate ambele guverne, atât cel român cât și cel maghiar. O vină mai mare consider că o are guvernul României, pentru că:
    1- în mod tacit ( din nepăsare ori din impotență politică ) face jocul Budapestei;
    2- a demonstrat ( de fapt aproape toată clasa politică ) că în afară de ,,ciolaniadă” nu-i interesează de Țară și de Popor.
    Stau câteodată ( vorba marelui Creangă ) și mă întreb: Deșteptară-ne-vom vreodată?!…….

  8. Bună. Eu sunt maghiar şi citesc cu mare atenţie publicaţiile romăneşti. Veniţi în Valea Jiului şi nu cred că găsiţi un maghiar să nu ştie să vorbească bine/foarte bine limba română

  9. Românii nu sunt obligați să învețe limba maghiară în România pentrucă aici e tara lor.Cine nu se simte bine in Romania și le este greu să vorbească maghiară din diferite motive,sunt liberi să se ducă oriunde,chiar și acolo unde se vorbește oficial aceasta limbă.Cine-i reține,de ce sa stai într-un stat unde te simți minoritar când dincolo ești recunoscut ca,, nație „?

  10. Etnicii maghiari pot invăta orice limba doresc iar daca nu doresc sa vorbeasca lb. română nu-i suparare. Dar ATENTIE, se doreste izolarea comunăților maghiare și este cultivată ura fața de români. Nu este corect, identitatea culturala este altceva nu înseamnă extremism. Să respectăm fiecare nație, fiecare etnie, fiecare om daca se poate. Diversitatea culturală este ceva frumos si atractiv nu inseamna izolare.

  11. Dacă ai călători suficient ai descoperi că sunt destule ţări europene unde destui cetăţeni vorbesc doar unul din multele dialectele prezente în ţara respectivă. Ei nu sunt atacaţi de nici un majoritar şi nu sunt trimişi nicăieri.
    Atfel spus au învăţat doar ceeace au avut nevoie.
    Din păcate cei mai vocali atacatori ai minorităţii maghiare ( şi doar a celei maghiare din cele 15 naţiuni conlocuitoare ) este că vorbesc din auzite, pe negândite şi agăţându-se de anumite întâmplări care nu constituie o regulă, nu pot fi verificate temeinic ori sunt pur şi simplu inventate. Au mai fost alţi disperaţi care au pretins ca toţi maghiarii din România ( şi din nou doar maghiarii ) să promoveze de pe o zi pe alta bacalaureatul din Limba şi Literatura Română în condiţiile în care an de an acel examen este promovat de mai puţin de 75% din românii getbeget care au fost pregătiţi 4 ore pe săptămână timp de 12 ani pentru a-l promova. Părerile tale despre apatrizi şi cuvinte jignitoare ţi le las să le savurezi aşa cum or fi pentru că mie îmi sunt irelevante.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Un om de afaceri din Sibiu cere 3,4 milioane de euro daune, unei redacții

Un om de afaceri din Sibiu cere 3,4 milioane...

Unitatea Administrativ – Teritorială Municipiul Slatina, în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „Realizare infrastructură pentru biciclete“

Unitatea Administrativ – Teritorială Municipiul Slatina, în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „Realizare infrastructură pentru biciclete“