vineri, 6 august 2021
AcasăProiecte editorialeFacts not FakeDe ce s-ar teme românii de vaccinul anti-Covid-19? Prof.Dr. Virgil Păunescu: „Ar...

De ce s-ar teme românii de vaccinul anti-Covid-19? Prof.Dr. Virgil Păunescu: „Ar trebui să se teamă de lipsa informației corecte”

Mai multe studii și sondaje recente arată că în România există reticență crescută față de vaccinarea anti-coronavirus. Un sondaj Avantgarde din noiembrie pe un eșantion de peste 800 de persoane arată că 25% din respondenți nu s-ar vaccina nici în ruptul capului, 36% ar amâna momentul pentru a se convinge că nu e nociv și numai 30% s-ar vaccina imediat. Un studiu din septembrie-octombrie realizat de LARICS și partenerii, sub egida Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române, indică aproape 39% din 1000 de persoane chestionate care ar refuza vaccinarea anti-COVID-19.

În țările Europei Centrale și de Est cei mai reticenți sunt ungurii: doar 7% ar accepta vaccinul rusesc comandat de guvern, iar numai 4% s-ar vaccina cu cel fabricat de China. Dintre polonezi peste 45% ar refuza orice vaccin anti-SARS COV 2, arată un sondaj efectuat de IPSOS în 28 de țări, pe 20.000 subiecți, în perioada iunie-septembrie 2020. La nivel global, 3 din 4 persoane s-ar vaccina, dar reacțiile antivacciniștilor sunt vocale și conving.

Care ar fi cauzele scepticismului?

  • Lipsa de informare și dezinformarea
  • Comunicarea defectuoasă a autorităților
  • Declarații iresponsabile ale unor formatori de opinie
  • Teama de reacții adverse
  • Neîncredere în eficiența vaccinului produs în timp scurt
  • Campaniile antivaccinare
Prof. univ. Dr. Virgil Păunescu, imunolog, vicepreședintele Academiei de Științe Medicale din România

„Comunicarea e foarte importantă, la fel organizarea în campaniile de vaccinare a populației. Am văzut cum a eșuat încercarea de a impune, cu metode proaste de comunicare, vaccinul HPV contra cancerului de col uterin la fetițe. Părinții s-au speriat iar mii de doze au fost pur și simplu aruncate”, a subliniat Prof.univ.Dr. Virgil Păunescu, imunolog, vicepreședintele Academiei de Științe Medicale din România, care ne-a ajutat să înțelegem ce înseamnă vaccinarea în istoria omenirii.

Vești bune pentru România

România va primi de la Comisia Europeană zece milioane de doze în tranșe, iar vaccinarea va începe cel mai probabil în primul trimestru al anului 2021.

Comisia Europeană a adoptat în iunie o strategie de dezvoltare a vaccinurilor anti-coronavirus, iar la 15 octombrie o strategie pentru vaccinare, indicând categoriile prioritare și planurile de acțiune, pentru ca țările membre UE să se poată coordona. Totodată, Comisia supraveghează strict, prin Agenția Europeană a Medicamentului-EMA, ca vaccinurile pe care le va achiziționa să fie conforme, sigure și eficiente. În acest moment CE a încheiat cinci precontracte pentru milioane de doze de vaccin cu Pfizer/ BioNTech, AstraZenaca, Johnson & Johnson, Sanofi/GSK şi CureVac, urmând să negocieze și cu producătorii americani de la Moderna și Novavax. „Orice vaccin trebuie supus procedurii de autorizare a EMA, cu transparenţă completă”, a asigurat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Dozele achiziționate vor fi distribuite statelor membre proporțional cu populația acestora.

Foto: Gustavo FringPexels

Ce vaccinuri anti-COVID-19 se află în lucru

Organizația Mondială a Sănătății-OMS a indexat până în octombrie peste 70 de vaccinuri în diverse faze de dezvoltare și autorizare. Peste 140 de colective de cercetare din toată lumea lucrează la dezvoltarea unor soluții de imunizare împotriva infectării cu SARS COV 2. Din România se află pe lista OMS a entităților care lucrează la un vaccin colectivul Centrului de Cercetare ONCOGEN de la Timișoara, în colaborare cu Institutul Cantacuzino.

La 20 noiembrie 2020 se înregistrau: 13 vaccinuri în faza a III-a, 17 în faza a II-a, 37 în faza I, 6 vaccinuri aprobate pentru uz limitat și zero omologări finale (cf. New York Times)

Cele mai avansate sunt:

PFIZER/ BIONTECH – Germania: în faza de aprobare de către Agenția Europeană a Medicamentului. Testat pe 43.500 de voluntari, din șase țări.  Eficiența anunțată în urma testelor este de 95% indiferent de categoria de vârstă, rasă, sex, cu efecte adverse minime ca durere de cap sau stare de oboseală, senzație de „mahmureală”. Dificultate: transportul și păstarea la temperatură scăzută de -75 grade C. Se lucrează la o variantă care să poată fi ținută la temperatura camerei. „Dacă întrebarea este dacă putem opri această pandemie cu acest vaccin, atunci răspunsul meu este da”, a declarat pentru The Guardian Uğur Șahin, director executiv BioNTech.

MODERNA – SUA: Vaccin bazat pe o tehnică inovativa ARN, cu testare pe 30.000 de subiecți. Va aplica pentru o aprobare de urgență după încheierea fazei a III-a de testare. Eficiența anunțată este de 94,5%, iar efecte secundare de scurtă durată ar fi dureri de cap și muscular de scurtă durată.

OXFORD/ASTRAZENECA– Marea Britanie: Vaccin intrat în producție limitată înainte de încheierea fazei a III-a de testare pe oameni, fază oprită temporar din cauza unei reacții adverse pe o voluntară. Testele s-au reluat în 12 septembrie și se preconizează o finalizare până la sfârșitul anului. Eficiență ridicată.

SINOVAC- China: Vaccin aprobat pentru utilizare în China, deși nu a încheiat testele de fază a III-a și preconizează finalizarea abia anul viitor. Testele se fac în Brazilia, țară care a anunțat intenția de a cumpăra vaccinul. Sinofarm din China testează de asemenea 2 vaccinuri pe subiecți umani.

CANSINO – China: Se testează un vaccin experimental bazat pe adenovirus, aprobat pentru folosirea în armata chineză, cu teste extinse în Arabia Saudită.

INSTITUTUL GAMALEYA- Rusia: S-a anunțat public vaccinul numit Sputnik V intrat în faza a III-a de experimentare pe voluntari din mai multe țări, printre care și Ungaria, care intenționează să îl achiziționeze.

JANSSEN/JOHNSON & JOHNSON – Belgia și SUA: Vaccinul testat cu succes pe maimuțe a intrat în faza III de testare pe un lot de 60.000 de voluntari din Belgia, SUA și America de Sud.

NOVAVAX- SUA: Pregătește un vaccin cu testare pe subiecți umani din SUA și Marea Britanie. Prima sută de milioane de doze va rămâne în SUA, conform Operațiunii Warp Speed*, inițiată de președintele Trump.

*Warp Speed este o operațiunede prezervare a 300 milioane de doze din viitoarea producție de vaccinuri a firmelor americane. Guvernul American a finanțat cu miliarde de dolari dezvoltarea vaccinurilor anti-COVID-19.

În faze mai puțin avansate se află vaccinuri angajate de CureVac din Germania, Inovio în SUA, Anhui Zhifei în China. Se lucrează la alte vaccinuri în India, Cuba, Marea Britanie, Franța, Coreea de Sud, Australia, Kazahstan, Canada, Italia, Turcia, Israel, Taiwan etc.

Foto: RF._.studioPexels

Există vaccin românesc împotriva coronavirusului?

Se lucrează la un vaccin la Timișoara. „Dau dreptate președintelui OMS care a spus că lumea ar fi trebuit să se concentreze pe colaborare, nu pe competiție. Dar sunt în joc mulți bani, precum și mize politice”, afirmă profesorul Virgil Păunescu, șeful colectivului de cercetare de la Timișoara, care realizează un vaccin diferit de cele deja anunțate, fiindcă nu se bazează pe anticorpi, ci pe imunitate celulară. În luna mai s-a semnat un protocol de colaborare cu Institutul Cantacuzino unde se vor face testările pe animale.

Vaccinul va fi administrat intranazal, prin picături. Cercetătorii centrului timișorean au plecat de la rezultatele obținute în studiul vaccinului împotriva cancerului și de la observațiile științifice obținute de la epidemia cu virusul SARS COV 1 din China de acum 17 ani, cu o rată de mortalitate de peste 30%, eradicat prin vaccinare. Vaccinul personalizat regional al echipei conduse de prof. Păunescu vizează obținerea imunității celulare prin secvențializarea a 1300 de aminoacizi, din care s-au reținut pentru vaccin 30-40 aminoacizi și 9 până la 11 peptide eficiente pentru caracteristicile populației României.

Proiectul vaccinului românesc avansează încet, spune profesorul, fiindcă finanțarea e insuficientă, iar interesul guvernului față de acest proiect a fost de la început scăzut, deși vaccinul este în condițiile pandemiei o chestiune de siguranță națională.„E foarte important ca data viitoare România să fie pregătită să răspundă unor astfel de provocări, cu colective de cercetare noi, aparatură, finanțare”, semnalaeză profesorul Virgil Păunescu.

Există o „data viitoare” a pandemiei? Da, globalizarea face ca pandemiile să fie posibile oricând, însă, spre deosebire de secole mai îndepărtate, vaccinul, tehnologiile noi în industria farmaceutică, progresul în știința medicală reduc riscul înjumătățirii populației, cum se întâmpla în vremea ciumei, a variolei sau a gripei spaniole. 

Cum se naște un vaccin

 S-a discutat mult despre viteza cu care au fost dezvoltate vaccinurile anunțate pe piață împotriva coronavirusului, motiv pentru sceptici să refuze vaccinarea, deși voci cu autoritate științifică au dat asigurări.

„Viteza nu a compromis deloc siguranța și nici integritatea științifică. A fost o dovadă a avansului științific extraordinar în acest tip de vaccinuri, care ne-a permis să facem în câteva luni ceea ce înainte dura ani”, a confirmat Anthony Fauci, directorul Institutului American pentru Alergii și Boli Infecțioase.

Totuși, etapele au fost parcurse și niciun vaccin demn de încredere nu poate trece în producție în Europa fără controlul și autorizarea Agenției Europene a Medicamentului sau a agențiilor naționale de pe toate continentele. Tocmai pentru că există suspiciunea că variantele rusești sau cele chineze nu sunt complet testate, acestea nu pot trece de aprobările europene sau americane.

Pașii obligatorii pentru producerea unui vaccin:

  1. Se stabilește ce tip de imunitate se va obține, prin anticorpi sau imunitate celulară
  2. Se studiază structura chimică și genetică a virusului
  3. Se face secvențializarea aminoacizilor
  4. Se generează proiectul virusului
  5. Se fac studii preclinice a) în laborator, in vitro, pe culturi  b) pe animale
  6. Se fac teste pe oameni pentru a afla:

Faza I –  siguranța (câteva zeci de voluntari)

Faza II – eficacitatea (câteva sute de voluntari)

Faza III – eficiența în condiții de epidemie și efectele secundare (zeci de mii de voluntari)

Faza IV – efecte pe termen lung (se monitorizeză populațiile vaccinate)

  • Aprobarea de către Agenția Europeană a Medicamentului, de agențiile naționale etc.
  • Trecerea în producție

13 vaccinuri se află azi în Faza a III-a de testare pe un număr mare de subiecți umani.

Toate rezultatele se comunică agențiilor naționale, europene etc. a medicamentului și se publică în reviste științifice. Transparența și rigoarea științifică ridică nivelul de încredere a comunității științifice și a cetățenilor.

Foto: Artem PodrezPexels

Dezinformarea – o „infodemie”

Teorii ale conspirației și știri false au circulat încă înainte de a fi fost anunțat un vaccin. Cea mai cunoscută este teoria vaccinului-microcip inoculat de Bill Gates pentru a controla omenirea.

Alte fake news susțin că vaccinul nu previne ci induce infecția cu coronavirus, sau că poate produce alte boli grave. Mulți au convingerea că vaccinul antigripal previne COVID-19, sau că nu e nevoie de vaccin pentru o simplă „răceală”. Un studiu experimental pe 8000 de subiecți din Marea Britanie și SUA constată că dezinformarea și manipularea mișcărilor antivaccin duc inevitabil la creșterea numărului persoanelor care refuză vaccinarea.

Experimentul a expus câte 3000 de persoane în iulie și august dezinformării repetate pe rețelelesociale, iar câte 1.000 au primit sistematic informații corecte despre vaccinurile anti- COVID-19. Anterior dezinformării, 54% dintre respondenţii din Marea Britanie și 42% din americani au fost deciși să se vaccineze. Procentul lor s-a diminuat cu 6,4% în grupul britanic şi cu 2,4% în grupul american după ce au fost bombardați cu știri distorsionate sau false. Un rol joacă și nivelul scăzut al educației, sărăcia, marginalizarea socială care stimulează credulitatea și respingerea măsurilor de protecție.

Au contribuit la percepția greșită despre pandemie și lideri politici de pe tot globul care au comunicat prost și au dezinformat. Atunci când „infodemia” a devenit instrument în bătălia intereselor dintre state, cetățenii au devenit victime sigure. Nici presa, adesea instrumentalizată, nu a fost pregătită să protejeze publicul de fenomenul dezinformării, iar rețelele sociale au multiplicat minciuni în serie.

Ce și cum au comunicat autoritățile românești

Au existat numeroase bâlbâieli despre pandemie și despre măsurile restrictive care au trebuit luate. O campanie de vaccinare presupune organizare riguroasă și pregătiri în avans. Adică o strategie, despre care încă nu s-a comunicat nimic oficial în România.

Ministrul Sănătății a anunțat că armata va fi implicată în campania de vaccinare și în organizarea centrelor de vaccin.„Nu e un lucru rău, e o garanție a unei organizări mai bune. În plus, lumea are încredere în armată ca instituție și asta poate să sporească încrederea în vaccinare”, este de părere Prof.Dr.Virgil Păunescu.

Se vorbește despre liste cu categorii prioritare care vor primi vaccinul. O listă includea angajații ministerelor, pe lângă personalul medical și categoriile vulnerabile (vârstnici, persoane cu boli cronice etc.). Autoritățile nu au putut explica această prioritate care miroase a abuz și au negat existența listelor.

Pe de altă parte, jurnaliștii se plâng că instituțiile statului, cum sunt Ministerul Sănătății și DSP, nu le mai răspund pe nici un canal, iar lipsa informațiilor duce la speculații. Președintele Iohannis a declarat public că i-au fost prezentate „strategia de vaccinare anti-COVID în România, platformele de vaccinuri, cadrul legal, modul în care va fi organizat și va funcționa programul național și etapele de vaccinare, precum și rețeaua de stocare și distribuție. Toate aceste aspecte sunt foarte importante și sunt analizate inclusiv la nivel european, pentru că noul vaccin are nevoie de condiții speciale de transport și depozitare”. Cetățenii însă nu au fost deocamdată informați.

ISTORIA VACCINULUI

⇃ Istoria oficială a vaccinului începe la sfârșitul sec.XVIII, dar imunizări împotriva unor maladii au practicat în antichitate egiptenii, chinezii sau, în sec.VII, călugării budhiști;
⇃ Denumirea vine din latinescul „vacca;
⇃ 1796 – englezul Edward Jenner a folosit cruste de la mulgătorii de vaci care se imunizau împotriva variolei umane, boală înrudită cu variola bovină. În 1798 a publicat lucrarea Vareolae Vaccinieae. Vaccinul a eradicat complet variola în sec.XX;
⇃ 1885 – francezul Loius Pasteur a dezvoltat vaccinul contra turbării;
⇃ 1896 – Pasteur crează vaccinul împotriva holere;
⇃ Începutul sec.XX – se naște bacteriologia;
⇃ Perioada interbelică – se dezvoltă numeroase vaccinuri împotriva unor boli infecțioase: difteria, tetanosul, antraxul, ciuma, febra tifoidă, tuberculoza;
⇃ Mijlocul sec.XX – cercetătorii găsesc soluții pentru a vaccina populația împotriva pojarului, rubeolei și oreionului;
⇃ 1955 – campanie amplă de vaccinare împotriva poliomielitei cu vaccinul dezvoltat de americanul Jonas Sulk. Ultimul infectat cu virusul poliomielitic în SUA a fost în 1994, iar în Europa în 2002;
⇃ A doua jumătate a sec.XX și în XXI s-au dezvoltat tehnologii și metode noi de obținere a vaccinurilor prin izolare virală și tehnici moleculare;
⇃ Consecințele vaccinării pe scară largă: creșterea populației globului și a mediei de viață

IMUNIZAREA PRIN VACCINARE ȘI BOLI ERADICATE

⇃ Variola
⇃ Difteria
⇃ Poliomielita
⇃ Tusea convulsivă
⇃ Rotavirusul
⇃ Oreionul
⇃ Rujeola (Pojarul)
⇃ Rubeola
⇃ Varicela
⇃ Gripa
⇃ Hepatita A și B
⇃ Tetanosul


Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE