De ce s-au prăbușit atât de ușor clădirile din Turcia

Data:

spot_img

Turcia a fost lovită luni de o serie de cutremure uriașe, care s-au soldat cu peste 5.000 de morți (bilanț în creștere, pentru că multe persoane sunt încă sub dărâmături sau dispărute) și un număr necunoscut de răniți.

Primul cutremur, în apropiere de Gaziantep, aproape de granița cu Siria, a avut o magnitudine de 7,8 grade și a fost resimțit până în Marea Britanie. Al doilea s-a produs nouă ore mai târziu, înregistrând o magnitudine de 7,5 de grade.

În urma seismelor, aproximativ 3.450 de clădiri s-au prăbușit, potrivit guvernului turc. Multe dintre imobilele moderne s-au prăbușit de parcă ar fi fost construite din cărți de joc.

Citește și: Peste 4.800 de morți în urma cutremurelor care au devastat Turcia și Siria

Care este motivul pentru care s-a întâmplat așa? A fost de vină intensitatea cutremurelor sau modul în care au fost construite clădirile?

Mii de ani de cutremure

Cutremurele sunt un fapt obișnuit în Turcia, pentru că țara se află într-o regiune foarte activă din punct de vedere seismic, unde trei plăci tectonice se macină în mod constant sub suprafața Pământului.

Înregistrările istorice ale cutremurelor din regiune datează de cel puțin 2.000 de ani, până la un cutremur din anul 17 d.Hr., care a devastat o duzină de orașe, scrie The Conversation.

Citește și: Ce poți face când vine avalanșa. Salvamontiștii: „Nimic. Turiștii își asumă riscuri imense”

Zona Anatoliei de Est, unde s-au produs seismele, se află la limita dintre plăcile tectonice arabe și anatoliene. Tensiunea elastică care se acumulează în această zonă este eliberată prin cutremure intermitente, care au avut loc de milioane de ani. Cutremurele recente nu sunt așadar o surpriză.

În ciuda acestui bine-cunoscut pericol seismic, regiunea are o infrastructură vulnerabilă.

În ultimii 2.000 de ani, modul de construcție a clădirilor astfel încât acestea să reziste la cutremure s-a dezvoltat. Cu toate acestea, în realitate, există mulți factori care influențează practicile de construcție în această regiune și altele din întreaga lume.

Construcția clădirilor, o problemă cunoscută

Multe dintre clădirile prăbușite luni în Turcia au fost construite din beton fără o armătură seismică adecvată. Codurile de construcție seismice din regiune menționează că aceste clădiri ar trebui să poată rezista la cutremure puternice (când solul accelerează cu de la 30% până la 40% din gravitația normală), fără să se dărâme în totalitate.

Cutremurele de 7,8 și 7,5 grade care au avut loc luni în Turcia par să fi provocat mișcări seismice în intervalul de 20% până la 50%. Deci o parte din clădiri nu au reușit să rămână în picioare la intensități de mișcare mai mici decât „codul de proiectare”, a explicat Mark Quigley, profesor asociat de Știința Cutremurelor la Universitatea din Melbourne, pentru The Conversation.

În plus, există probleme binecunoscute în Turcia și în alte părți ale lumii legate de construirea în siguranță a clădirilor și aplicarea codurile seismice. Prăbușiri similare de clădiri au fost observate și în trecut în această țară.

În 1999, un cutremur uriaș localizat în apropiere de Izmir a dus la moartea a aproximativ 17.000 de oameni și prăbușirea a 20.000 de clădiri.

După un cutremur din 2011, în care au murit sute de oameni, prim-ministrul de atunci al Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a dat vina pe construcțiile proaste pentru numărul mare de morți, spunând: „Municipiile, constructorii și supraveghetorii ar trebui să vadă acum că neglijența lor echivalează cu crimă”.

Chiar dacă autoritățile turce știu că multe clădiri sunt nesigure în caz de cutremure, este încă o problemă dificil de rezolvat. modernizarea seismică poate fi costisitoare sau nu este considerată o prioritate în comparație cu alte provocări socio-economice.

Cu toate acestea, pagubele făcute de cutremur pot reprezenta o oportunitate de reconstrucție mai sigură. În 2019, Turcia a adoptat noi reglementări, pentru a se asigura că blocurile sunt mai bine echipate pentru a face față mișcării seismice.

Deși noile reguli sunt binevenite, rămâne de văzut dacă vor duce la îmbunătățiri reale ale calității clădirilor, potrivit The Conversation.


Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Bianca Iosef
Bianca Iosef
Bianca Iosef a terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității București în anul 2022. A început să lucreze ca jurnalist încă din timpul facultății și este interesată să evolueze cât mai mult în acest domeniu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related