duminică, 17 octombrie 2021
spot_img
AcasăProiecte editorialeHub for Business JournalismDe ce vin imigranții afgani în România?

De ce vin imigranții afgani în România?

Am stat de vorbă cu câțiva dintre ei la Timișoara și am aflat ce caută aici

Apariția imigranților în Timișoara i-a făcut pe unii localnici să se teamă, pe alții să îi compătimească. Pe lângă centrele comerciale din Calea Aradului din Timișoara, pe terenul viran, și-au făcut tabăra mulți refugiați. Reporterul HotNews a stat de vorbă cu o parte dintre ei pentru a vedea care sunt planurile lor.

Autor: Daniela Moiș


În 2020, în România, au fost depuse 6.138 de cereri de azil, în creștere cu 137% față de anul 2019. Cele mai multe cereri au fost înregistrate în Timișoara, București și Maramureș, iar cei mai mulți solicitanți de azil sunt din Afganistan, Siria și Irak. Pandemia a avut un impact semnificativ și asupra operațiunilor derulate în Centrul de Tranzit în Regim de Urgență din Timișoara privind evacuarea și transferul refugiaților către o ţară de şedere permanentă. Refugiaţii au început să facă parte din peisajul urban al Timişoarei, aceștia pot să fie văzuţi umblând în grupuri, în principal în zona Calea Aradului, unde se află noul azil pentru migranți.

Reporterul HotNews a vorbit cu câțiva dintre imigranți afgani, care însă văd România ca o haltă în drumul lor spre Europa.

Samir, 19 ani, imigrat afgan, a ajuns în România trecând granița prin Serbia și a ales să povestească ce vise are și de ce a fugit din Afganistan.

„Eu caut să ajung în Germania să muncesc oriunde. Vreau să nu îmi mai fie frică să ies pe stradă că pot să fiu ucis de bombe sau împușcat de talibani că nu îmi las barbă. Vreau să fac bani să îmi ajut familia acasă să evadeze și ei.”

Foto: Hotnews

Jack, 18 ani: „Eu vreau să merg la fratele meu în Franța. El a reușit să își găsească de muncă și am încercat și eu să trec granița, dar am fost prins și m-au reținut 5 luni. Nu înțeleg de ce unii reușesc și eu nu. Știu că e pandemie, dar nu îmi e frică de Covid, nu am făcut vaccin, dar dacă mă ajută să plec vreau să fac și vaccin. Noi suntem cinci frați, surorile mele și mama nu au acte, vreau să îi ajut să vină în Franța, să am grijă de ei. Îi urăsc pe talibani, nu avem voie să trăim, nu ne lasă să ascultăm muzică sau să dansăm. Aici ( n.r. în Europa) viața e ușoară și frumoasă. Românii se comportă bine cu mine, dar sunt și oameni răi, dar mă descurc.”

Masud, 24 de ani: „Nu stau în România, vreau să merg în Franța. Am intrat pe la Giurgiu în țară. Îmi place că românii sunt buni cu noi, ne mai aduc de mâncare și haine, cei în uniformă sunt severi, ne bat și nu ne tratează cu respect. Îmi e frică de ei.”

Ahmed, 20 de ani: „Eu am fugit din cauza talibanilor, vreau să trăiesc departe de bombe. Vreau să pot să ascult muzică și să dansez, vreau să lucrez. Vreau să ajung în Belgia să pot să lucrez și să îi trimit bani mamei și surorii mele să își facă acte și să scape de război.”

Dinspre centrul de pe strada Armoniei veneau alt grup de migranți, erau minori și căutau să afle dacă s-a găsit vreo călăuză să îi ducă la graniță, dar se declară mulțumiți că stau în centru și că au un adăpost.

„Nu mă deranjează migranții, poate doar vizual că îi văd pe câmp și nu înțeleg de ce nu sunt în centru”

Angajații centrelor comerciale din preajma centrului de refugiați spun că nu au întâmpinat probleme majore cauzate de imigranți, doar angajații de la securitate se plâng că migranții folosesc grupurile sanitare ”necorespunzător” și că își încarcă telefoanele în magazine.

O bună parte dintre timișoreni spun că nu se simt deranjați de prezența imigranților în oraș, fiindu-le chiar milă de situația vulnerabilă în care aceștia sunt prinși.
„Nu mă deranjează migranții, poate doar vizual că îi văd pe câmp și nu înțeleg de ce nu sunt în centru sau de ce nu îi lasă să plece din țară, dar mie nu mi-au cauzat probleme”, explică Alin Duma, 19 ani, student

„Îmi e milă de ei, și noi așa fugeam în străinătate pe vremea lu’ Ceașcă (n.r. Ceaușescu). Îl mai pun pe băiat să le aducă haine și mâncare. Nu mă deranjează că sunt în România, îmi e milă când îi văd în frig pe câmp și că or fugit săracii să își facă o viață mai bună”, spune și Florentina Mihuț, 57 de ani.

Unii s-au speriat însă.

„Îmi e milă de ei, dar până să îi culeagă Poliția de pe stradă era plin de ei, mai buzunăreau oamenii în stație, mai încearcă să fure mâncare de prin magazine. Îmi era teamă să plec neînsoțită de la servici seara”, spune Mihaela Avram, 42 ani, lucrător comercial în zona Gării de Nord.

Foto: Hotnews

Preluarea de către talibani a Afganistanului în august 2021 a făcut ca zeci de mii de afgani să fie motivați să fugă din țară. Conform Convenției privind statutul refugiaților din 1951, un refugiat este cineva care nu poate sau nu dorește să se întoarcă în țara de origine din cauza unei temeri întemeiate de a fi persecutat în funcție de rasă, religie, naționalitate, apartenența la un anumit grup social sau opinia politică. Toți solicitanții de azil afgani ar trebui să primească statutul de refugiat sau să li se ofere acces la procese echitabile și eficiente pentru determinarea statutului și a nevoilor lor de protecție.

Organizația Națiunilor Unite a avertizat că până la jumătate de milion de afgani ar putea părăsi țara până la sfârșitul anului și a făcut apel la țările vecine să își mențină granițele deschise. Oficialii din mai multe țări ale Uniunii Europene spun că doresc să evite o repetare a crizei migranților din 2015, când a avut loc o reacție populistă împotriva numărului mare de refugiați sirieni cărora li s-a permis să intre pe teritoriul UE. Franța, care a evacuat peste 2.800 de persoane de pe aeroportul din Kabul, majoritatea afgani, a indicat că va accepta o parte din refugiați, dar nu a precizat o cotă anume. Nici Germania nu a precizat un număr, dar fostul cancelar, Angela Merkel, a declarat că până la 40.000 de persoane aflate încă în Afganistan ar putea avea dreptul să fie evacuate în Germania dacă se simt în pericol.

(Articol publicat în Hotnews, partener PressHUB în cadrul proiectului „Hub for Business Journalism”)


Daniela Moiș a fost selectată pentru pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România. Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteți accesa secțiunea dedicată proiectului din cadrul publicației Presshub.

Daniela Moiș își propune ca în acest proiect să analizeze și ancheteze, din punct de vedere jurnalistic, anumite carențe ale societății. Daniela este licențiată în Științe Politice și a absolvit studii masterale în domeniul studiilor de dezvoltare și eticii relațiilor internaționale.

SursăHotnews
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE