Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis marți că un judecător nu poate răspunde disciplinar pe motiv că a aplicat dreptul Uniunii Europene și s-a îndepărtat de o decizie a curții constituționale a statului membru.
Prin decizia de marți, CJUE reiterează că dreptul european are prioritate în fața dreptului național al unui stat membru.
„1) Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 și cu articolul 4 alineatele (2) și (3) TUE, cu articolul 267 TFUE, precum și cu principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale în virtutea căreia instanțele de drept comun ale unui stat membru nu au abilitarea să examineze compatibilitatea cu dreptul Uniunii a unei legislații naționale pe care curtea constituțională a acestui stat membru a constatat‑o ca fiind conformă cu o dispoziție constituțională națională care impune respectarea principiului supremației dreptului Uniunii.
2) Articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE coroborat cu articolul 2 și cu articolul 4 alineatele (2) și (3) TUE, cu articolul 267 TFUE, precum și cu principiul supremației dreptului Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări sau unei practici naționale care permite angajarea răspunderii disciplinare a unui judecător național pentru motivul că aceasta a aplicat dreptul Uniunii, astfel cum a fost interpretat de Curte, îndepărtându‑se de o jurisprudență a curții constituționale a statului membru în cauză incompatibilă cu principiul supremației dreptului Uniunii”, se arată în decizia CJUE.
Puteți citi AICI decizia CJUE.
E regretabil ca, pentru a treia oară în cazul României, CJUE trebuie să reamintească că judecătorul național este primul judecător european
Despre importanța deciziei CJUE a scris și judecătorul Cristi Danileț pe pagina sa de Facebook.
„CJUE a decis azi, cu privire la România, că judecătorul român este obligat să aplice dreptul UE chiar dacă CCR sau CSM îl oprește. Acum este scris negru pe alb. E regretabil ca, pentru a treia oară în cazul României, CJUE trebuie să reamintească că judecătorul național este primul judecător european”, a transmis Danileț.
Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene a mai decis și că o curte constituțională a unui stat membru nu poate decide că CJUE a pronunțat o hotărâre care depășește sfera sa de competență și nici nu poate refuza o hotărâre CJUE.
„În plus, Curtea subliniază că, din moment ce ea deține o competență exclusivă pentru a furniza interpretarea definitivă a dreptului Uniunii, curtea constituțională a unui stat membru nu poate, pe baza propriei interpretări a unor dispoziții de drept al Uniunii, să statueze în mod valabil că Curtea a pronunțat o hotărâre care depășește sfera sa de competență și, prin urmare, să refuze să dea curs unei hotărâri pronunțate cu titlu preliminar de aceasta din urmă”, potrivit unui comunicat de presă transmis marți de CJUE.
Puteți citi comunicatul integral AICI.
