Democrația bate pandemia

Data:

59 de milioane de îmbolnăviri la nivel mondial și 1,4 milioane de decese n-au putut arunca în aer democrația. În 2020 erau programate în lume nu mai puțin de 136 de alegeri, dintre care 114 după declararea pandemiei. O parte dintre ele au fost amânate, dar destule s-au desfășurat, fie și cu întârziere, și nu s-a înregistrat o creștere semnificativă a cifrelor Covid 19 legată de exercițiul democratic esențial. A fost ori va fi vorba despre alegeri prezidențiale, parlamentare, locale (naționale sau parțiale) și/sau referendumuri.

Iată lista statelor cu tururi de scrutin în vreme de pandemie: Insulele Comore, Camerun, Bolivia, Togo, Guinea, Mali, Burundi, Malawi, Insulele Seychelles, Egipt, Burkina Faso, Ghana, Nigeria, Republica Centrafricană, Uzbekistan, Taiwan, Nepal, Coreea de Sud, Singapore, Sri Lanka, Kyrgyzstan, Tadjikistan, Myanmar, Indonezia, Croația, Grecia, Irlanda, Azerbaidjan, Germania, Slovacia, Cehia, Serbia, Islanda, Franța, Polonia, Macedonia, Belarus, Muntenegru, Lichtenstein, Italia, Cipru, Lituania, Insulele Azore, Ucraina, Bosnia, Republica Moldova, Insula Sf Martin, Costa Rica, Republica Dominicană, Insulele Sf Kitts și Nevis, USA, Trinidad Tobago, Puerto Rico, Insula Sf Eustatius, Columbia Britanică, Jamaica, Belize, Peru, Guyana, Surinam, Insulele Falkland, Brazilia, Chile, Venezuela, Iran, Israel, Siria, Iordania, Kuweit, Vanuatu, Palau, Kiribati, Australia, Noua Zeelandă și, cu voia dvs., România.

Ca o curiozitate, Noua Zeelandă a avut pe 17 octombrie, o dată cu alegerile generale, un referendum pe tema legalizării canabisului (50,7% au spus Nu, așa încât „Cannabis Legalisation and Control Bill” a căzut la mustață)  și altul asupra eutanasiei (65,1% au spus Da, „End of Life Choice Act 2019” urmând să intre în vigoare în 6 noiembrie 2021).

Măști, mănuși și pixuri personale

Toate statele au impus măsuri stricte de protecție pentru prevenirea răspândirii Covid 19 cu ocazia alegerilor. Cea mai simplă și mai sigură a fost votul prin poștă, care în unele locuri a fost modalitatea exclusivă a participării electoratului la scrutin.

Afectate au fost, inevitabil, mitingurile electorale. În Franța, de pildă, au fost interzise adunările a peste o sută de persoane. În plus, guvernul a recomandat ca, în ziua scrutinului, alegătorii să stea la un metru distanță unii de alții și să-și aducă propriile lor pixuri. De asemenea, a fost permisă inclusiv votarea prin procură.

În Germania, membrii birourilor electorale au folosit mănuși de unică folosință.

În Canada li s-a cerut alegătorilor să folosească dezinfectant pentru mâini la intrarea și la ieșirea din secția de vot.

Un caz special este Australia, unde votul e obligatoriu și riști o amendă pipărată dacă nu te prezinți. Evident, și aici s-au luat numeroase măsuri de siguranță. În plus, pe lângă votul poștal, s-a permis votul telefonic pentru un număr de alegători cu risc.

În Guineea s-au luat multiple măsuri anti-pandemice: dezinfectarea secțiilor de votare înainte și după vot, respectarea distanței de un metru, asigurarea cu săpun, apă și gel dezinfectant, dezifectarea repetată a meselor și cabinelor de vot, spălarea obligatorie a mâinilor de către alegători înainte și după vot, obligaţia să părăsească secţia imediat după votare, maximum 20 de persoane simultan în spaţiile de numărare a voturilor, măști obligatorii pentru membrii birourilor electorale.

În Coreea de Sud – care adusese numărul de îmbolnăviri zilnice de la 900 în februarie la… 27 în ziua votului din aprile, alegătorii au purtat nu doar măști, ci și mănuși. Drept umare, după vot cifrele au continuat să scadă! Ca și în Macedonia de Nord, de altfel, unde celor aflați în carantină li s-au transportat urne mobile.

Chiar și în puținele cazuri în care cifrele au crescut după alegeri (de pildă Singapore, în iulie), analiștii susțin că nu din cauza prezenței la urne, ci a relaxării măsurilor generale, precum și a evoluției naturale a pandemiei.

Un caz și mai spectaculos decât Australia este Noua Zeelandă, care a doua zi după alegeri a anunțat că a apărut… 1 (un) caz de infectare. E drept însă că țara insulară cu 5 milioane de locuitori a avut  a avut 102 zile fără nicio contaminare!

În România, cum se vede din graficul alăturat, pe 27 septembrie, ziua alegerilor locale, erau 1.438 de noi infectări, pe 30 erau 2.158, la o săptămână după scrutin 1.835, după 2 săptămâni 2.880. O dublare, e drept – dar foarte departe de cele 10.260 din 6 noiembrie sau 10.269 din 18 noiembrie.

Raport infectări România

Recorduri de prezență!

În unele țări, frica de infectare a afectat prezența la vot. La cel de-al doilea tur (amânat) al alegerilor din Franța au absentat 60% dintre alegători, iar în Republica Dominicană au venit doar 55%, față de 70% la precedentele trei tururi electorale.

În schimb, în Statele Unite a votat 65,4% din electorat, scor care nu s-a mai înregistrat din… 1908, iar în Polonia și-au exprimat preferințele 68% dintre alegători (în beneficiul conservatorului Andrzej Duda), cel mai mare procent de zeci de ani încoace.

În fine, în Bolivia s-a înregistrat o prezență record de 87% (în favoarea revenirii la putere a socialiștilor).

Votul prin poștă a fost larg utilizat în  SUA (peste 100 milioane de persoane au votat prin poştă sau anticipat, dublu față de 2016); Germania (100% dintre voturi în turul 2 al alegerilor municipale Landul Bavaria!), Australia (proces în curs de desfășurare la data redactării acestui articol),  Polonia și Coreea de Sud (26,7% dintre alegători au votat prin poștă sau anticipat).

O situație cu totul specială s-a înregistrat la alegerile din noiembrie din Burkina Fasso, unde Covid 19 n-a fost singura amenințare, votul petrecându-se sub escaladarea acțiunilor teroriste!

Conform site-ului International IDEA (Institutul pentru Democrație și Asistență Electorală), 56,6% dintre alegerile programate s-au ținut la termen, 17% s-au ținut cu întârziere din motive de pandemie, iar 3,8% din alte motive, 15,1% au fost amânate și urmau (datele sunt din septembrie) să aibă loc și doar 5,7% erau amânate fără a se preciza când se vor desfășura. Există și un caz, Croația, în care s-au desfășurat anticipat.

Spre un alt viitor al alegerilor

Există o concluzie evidentă a acestor informații: lumea a refuzat să stea în loc de teama pandemiei. Alegerile sunt cel mai important exercițiu democratic și anularea, suspendarea ori amânarea lor sine die ar fi la fel de periculoasă – chiar dacă în alt registru – ca riscul de creștere a numărului de îmbolnăviri. Risc care nu s-a materializat în niciunul dintre cazuri, pentru că organizatorii scrutinurilor au luat toate măsurile de siguranță necesare. Condițiile de votare au fost peste tot indicutabil mai sigure decât cele dintr-un magazin, dintr-o piață, de pe o terasă, dintr-un restaurant, școală sau sală de spectacole – acolo unde acestea au rămas deschise. Mai mult decât atât, conform zicalei „tot răul spre bine”, noul coronavirus a forțat statele să adopte, să accelereze sau extindă metodele de vot care nu implică prezența fizică și care este de așteptat să devină norma – cu sau fără pandemie. Iar faptul că unele state au organizat și referendumuri pe chestiuni nu tocmai arzătoare este un semn că lumea își vede de treabă în orice condiții.


Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Tudor Călin Zarojanu
Tudor Călin Zarojanu
Este absolvent al Facultății de Matematică, secția Informatică, Universitatea București, 1980, programator principal, jurnalist din 1992, în prezent redactor la Ziarul Lumina, redactor de carte, traducător de cărți din engleză și franceză, realizator din 2010 al rubricii TVR “De ce-aş citi?”. Ca jurnalist, a lucrat la Zig Zag (șef de secție), Revista X (redactor-șef adjunct), Flacăra (redactor-șef), Cotidianul (șef de secție), Mediafax (șef de secție), TVR (consilier PDG, editor coordonator), Biroul de presă al Patriarhiei (consilier patriarhal). A colaborat la Radio România şi la numeroase publicaţii. A fost membru al Juriului Premiilor Clublui Român de Presă 2011, secţiunea Jurnalism cultural, şi al Juriului de scenarii CNC (2014). A publicat 15 cărți: romane, proză scurtă, memorialistică. A fost director editorial la Corint și Paralela 45.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Cum și cât puteți beneficia de servicii gratuite de îngrijire la domiciliu

Dacă sunteți asigurați și aveți probleme de sănătate care...

Jurnalista Emilia Șercan: Demisia lui Sorin Cîmpeanu ar trebui urmată de retragerea prevederilor controversate din Legile Educației

Jurnalista Emilia Șercan afirmă în interviul pentru Europa Liberă că acest moment al demisiei lui Sorin Cîmpeanu ar trebui folosit de clasa politică și de președintele Klaus Iohannis, creatorul proiectului „România Educată”, drept unul de reașezare a criteriilor de integritate și competență într-o funcție publică.

CLASIC_#LaServaPadronaRocks

Nu știu dacă e prima operă pusă în scenă...