sâmbătă, iunie 19, 2021
AcasăProiecte editorialeFacts not FakeDerapaje la „Ministerul Adevărului”, în vremea coronavirusului

Derapaje la „Ministerul Adevărului”, în vremea coronavirusului

Pandemia de coronavirus a pus autoritățile din România în gardă. Dar, așa cum s-a văzut, acestea fost mai alertate de informațiile transmise presei decât de îmbunătățirea condițiilor din spitale.

La momentul declanșării crizei sanitare, era necesară o strategie de comunicare, de natură să nu perpetueze nici panica, dar care să nu permită nici relaxarea totală a populației cu privire la restricțiile impuse de la nivel guvernamental.

Și acea strategie s-a configurat oarecum rapid, prin constituirea așa numitului Grup de Comunicare Strategică, ai cărui membri n-au fost niciodată cunoscuți public, știindu-se doar că strategul în comunicare al PNL este un fost jurnalist, devenit membru de partid în 2015 și, de atunci, coordonator al Departamentului de Comunicare al liberalilor.

Este vorba despre Andi Manciu, pe care l-am contactat pentru a ne explica de ce s-au luat unele decizii legate de comunicarea publică în timpul pandemiei, dar acesta ne-a spus că pandemia nu s-a terminat și că nu e timpul să tragem concluziile.

Dar, în realitate, în vremea coronavirusului s-a construit pe genunchi un fel de „Minister al Adevărului, care a decis care e presa fake și care e presa curată, care merită informații și care merită pumni în gură, care știe să discearnă între bine și rău și care va face totul în goana după trafic.

Din păcate, pentru că s-a improvizat repede și nu foarte transparent, acest Minister al Adevărului” a derutat pe toată lumea. Raportări incorecte ale numărului de bolnavi, oameni care trăiau puși în listele de morți transmise presei, blocaje în comunicarea cu presa locală și chiar interzicerea pentru o vreme a comunicării îmbolnăvirilor la nivelul județelor, personaje locale nepregătite să comunice – toate acestea au scăzut, de fapt, încrederea în competența autorităților de a ne salva.

Pentru că, de regulă, cine nu știe să completeze corect un tabel nu va ști nici să te resusciteze la nevoie.

Adevărul de la Centru

Încă din momentul instituirii stării de urgență, s-a specificat în clar că singura autoritate din România care deține adevărul cu privire la evoluția pandemiei de coronavirus era Grupul de Comunicare Strategică.

Potrivit Ministerului de Interne, rolul acestei structuri noi era acela de a „transmite, integrat, către mass-media toate informațiile de la nivel național. Astfel, informațiile centralizate transmise de Grupul de Comunicare Strategică se referă la măsurile întreprinse de autorități pentru limitarea răspândirii COVID-19, măsurile de ordine publică întreprinse și sancțiunile aplicate pentru încălcarea unor norme stabilite în contextul pandemiei de COVID-19, numărul total de persoane confirmate cu infecție cu COVID-19, număr total de persoane aflate în carantină sau în izolare, numărul total de teste prelucrate, situația generală internațională în contextul pandemiei de COVID-19, precum și situația cetățenilor români confirmați cu infecție cu COVID-19 în alte state, precum și alte tipuri de date și informații, în funcție de situație.

De asemenea, începând cu data de 2 aprilie a.c., Grupul de Comunicare Strategică transmite şi situaţia persoanelor infectate cu COVlD-19 de la nivelul fiecărui judeţ/ municipiului București. Aceste situaţii sunt transmise zilnic şi cuprind datele în dinamică de la nivelul fiecărui judeţ/municipiului Bucureşti.

În ciuda repetatelor solicitări publice făcute către Ministerul de Interne cu privire la componența nominală a acestui Grup, nimeni nu a știut numele persoanelor care au decis care este adevărul în pandemie.

S-a spus doar că din structura nou creată făceau parte reprezentanți ai Guvernului României, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Transporturilor, Departamentului pentru Situații de Urgentă, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Chipul Grupului de Comunicare Strategică a devenit cel al lui Andi Manciu, fost jurnalist, înscris din anul 2015 în PNL. Se pare că trecerea dinspre presă către politică i-a priit lui Manciu, devenind astfel șeful Departamentului de Comunicare al PNL și ulterior strategul principal al acestui grup de comunicare în situații de criză.

Andi Manciu, singura persoană despre care se știe că face parte din Grupul de Comunicare Strategică

Până pe data de 2 aprilie, acest grup de comunicare a refuzat să mai transmită presei locale informații legate de îmbolnăvirile din județe, motivația acestei decizii absolut stranii fiind aceea că, prin comunicarea situației la nivel județean era facilitată stigmatizarea persoanelor din anumite localități, după ce au fost semnalate cazuri de persoane stigmatizate sau chiar agresate, pentru că locuiau în zone unde fuseseră confirmare mai multe cazuri de infectare cu SARS-CoV-2.

Adevărul din teritoriu

Asta n-a împiedicat comunicatorii locali să transmită presei informații pe surse și, astfel, în ciuda interdicțiilor Grupului de Comunicare Strategică, presa a continuat să afle informații despre bolnavi.

Ba mai mult decât atât, chiar familiile celor infectați s-au adresat în mod direct presei locale, rugând-o să relateze unele situații în care autoritățile nu reușeau să reacționeze eficient și corect.

În teritoriu, însă, lucrurile au avut o altă nuanță. Una a incompetenței. Pentru că, deși de la nivel central se stabilise ca o singură voce la nivel de județ să comunice informații oficiale, acea voce s-a împărțit, în realitate, într-un cor al celor care voiau să se afirme profesional și electoral în plină pandemie.

Și astfel, politicienii locali au comunicat pe limba lor și prin mijloacele lor informații legate de situația epidemiei în județe din care făceau parte, iar responsabilii din Direcțiile de Sănătate Publică au comunicat separat sau doar s-au lamentat presei că nu mai fac față presiunii.

Primul detaliu de care s-au agățat responsabilii de aplicarea Legii 544/2001 a fost dublarea termenelor de răspuns, pe principiul mai amână puțin până informația nu mai este necesară.

Extrem de utilă le-a fost altor instituții publice și legislația privind GDPR, chiar dacă are prevederi clare de excepții pentru jurnaliști, aspect ignorat de responsabilii pentru legea accesului la informații de inters public, care-l luau pe GDPR în brațe pentru a se prevala să comunice orice nume, chiar dacă era vorba despre o persoană publică, cu funcție de conducere sau chiar de înalți demnitari ai Statului Român și ignorând Memorandumul adoptat de Guvernul României în decembrie 2016 privind aplicarea Legii 544, memorandum care prevedea ca persoanele de conducere să aibă puse pe site-uri nu doar numele ci chiar și un curicullum vitae!

Lovindu-se de zidul lipsei de comunicare sau chiar de cel al comunicării deficitare, presa locală a reacționat. Mai multe scrisori deschise au ajuns pe masa Guvernului, solicitând un lucru clar: „Vrem informații complete și la timp despre criza coronavirus”.

De altfel, și rețeaua PressHub a semnat la finele lunii martie un protest public împotriva cenzurii din pandemie, cu următorul text:

În numele presei locale din România, jurnaliști și redacții grupate în comunitatea PressHub, protestăm ferm față de ultimele demersuri de la nivel guvernamental, menite să ascundă adevărata dimensiune a răspândirii coronavirusului de tip nou COVID-19 în România. Încercarea de a ascunde răspândirea cazurilor pe județe și directivele adresate prefecților, de a nu informa presa, constituie încălcări grave ale libertății de exprimare.

Mass-media se manifestă ca un partener loial și bine intenționat al autorităților în campania de comunicare pe timp de criză. Tocmai de aceea, considerăm că nu se justifică asemenea decizii de ascundere a realității și de cenzură din partea Guvernului, care provoacă neîncredere și în ultima instanță, reacții de panică în rândul populației. Dorim să ajutăm, suntem determinați să fim în primul rând al efortului conjugat pentru a gestiona criza și de aceea cerem să fim respectați și să nu fim mințiți.

Totul, după ce prefecturile din întreaga țară primiseră de la Guvern o notă internă, prin care li se cerea să nu mai comunice presei informații referitoare la „numărul de teste COVID-19, numărul de persoane depistate pozitiv în urma testelor efectuate, precum și starea de sănătate a pacienților depistați pozitiv cu COVID -19”.

Într-o primă etapă, jurnaliștii au crezut că informația nu poate fi reală. Prefectul de Teleorman, Liviu Dumitrașcu, a fost printre primii care au confirmat autenticitatea notei interne, spunând însă că nu știe care sunt motivele pentru care decizia s-a luat. Acesta a menționat totuși că instituția pe care o conduce o va respecta întru totul.

Mai mulți jurnaliști au considerat că măsura luată de guvernanți este total nepotrivită, în contextul în care închiderea comunicării publice pe un subiect atât de grav precum pandemia de coronavirus ar duce, în cele din urmă, la propagarea știrilor neconfirmate și, de ce nu, la amplificarea teoriilor conspirației. Ceea ce s-a și întâmplat…

La Teleorman a intervenit… oboseala

Sunt epuizată, nu mai pot să mă țin pe picioare și am mai de rezolvat 100 de probleme până voi pleca acasă”. Acesta era răspunsul directorului Direcției de Sănătate Publică Teleorman, Ionela Popescu, la solicitarea ziarului Liber în Teleorman, cu privire la faptul că un tânăr proaspăt întors din Italia se plimba fără restricții printr-o localitate îmbătrânită a județului.

Numită politic, pe filieră PNL, Ionela Popescu era total nepregătită pentru o pandemie. Și astfel, pe lângă faptul că se simțea foarte obosită, a decis să nu mai răspundă presei locale în niciun fel. Și în timp ce în județ se deschideau continuu centre de carantină și zeci de oameni se plângeau zilnic că vecini recent întorși din străinătate nu respectau regimul izolării, Direcția de Sănătate Publică tăcea.

O lună mai târziu, Ionela Popescu a avut ocazia de a se odihni la ea acasă. PNL Teleorman a luat decizia, în urma evidenței că personajul nu făcea față situației, de a o schimba din funcție și de a-l pune în locul ei pe Stelian Cristea, care s-a manifestat în pic mai comunicativ, dar a evitat întotdeauna să dea răspunsuri.

De aceea, acesta a decis să paseze responsabilitatea comunicării către epidemiologul Luminița Dumitrașcu, despre care cel puțin aveam certitudinea că știe despre ce vorbește.

Singurele informații veneau exclusiv din direcția Prefecturii Teleorman, care înființase un grup de Whatsapp, pentru a-i ține pe jurnaliști la curent cu informații minimale despre evoluția pandemiei. Evident, informațiile la cerere erau oferite cu mare greutate, iar buletinul informativ sosea zilnic cu date actualizate care nu arătau în niciun fel dacă situația era gravă sau nu.

În același timp, dublarea termenelor pentru răspunsul la cererile pe 554 a constituit un alt motiv pentru autorități de a munci mai puțin în pandemie. Astfel, achizițiile publice făcute în vremea coronavirului au putut fi identificate exclusiv în Sistemul Electronic pentru Achiziții Publice, fără niciun fel de explicație din partea autorităților.

Primăria Alexandria a decis, totuși, să răspundă în pandemie unei curiozități a ziarului Liber în Teleorman legată strict de montarea unui banner în centrul orașului, în care populației i se spunea, în esență, „Știm că nu ar trebui să citești acest mesaj, dar am pus un afiș să îți spunem asta.

Instituția a răspuns aproape imediat, comparativ cu cazul celorlalte cereri pe 554 făcute în trecut, pentru a menționa că bannerul nu a fost montat din bani publici pe Casa de Cultură, ci ca rezultat al unui barter. În schimb, toate celelalte curiozități jurnalistice identificate în perioada pandemiei au rămas fără răspuns.

La fel cum fără replică a rămas și reportajul făcut cu prilejul înmormântării mamei primarului din Zimnicea, care, în plină stare de urgență, a organizat o ceremonie cu alai de zeci de persoane, în condițiile în care legea stipula în momentul acela că la înmormântări nu va fi permisă prezența a mai mult de 8 persoane.

 Cititorii ziarului Liber în Teleorman au făcut, cu acea ocazie, sesizare la Parchet, în urma căreia s-a deschis un dosar penal, aflat încă în lucru la Parchetul de pe Lângă Judecătoria Zimnicea.

Falimentul comunicării la Hunedoara

Criza COVID-19 a dat prilejul instituțiilor hunedorene să-și demonstreze capacitatea și știința de a comunica informații despre cazurile din județ. Iată cum au făcut-o.

Prima instituție care și-a dovedit falimentul comunicațional a fost Direcția de Sănătate Publică Hunedoara.

Obișnuit mai degrabă să facă nimic, șeful instituției la începutul crizei COVID, economistul Cosmin Ilioni, a fost schimbat din funcție prin ordin al ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, cu Sebastian Mezei.

Ilioni fusese numit abia la începutul anului 2020, dar, la izbucnirea crizei, informațiile esențiale erau imposibil de obținut de către jurnaliști. În locul lui a fost adus un om considerat cu mai multă experiență. Sebastian Mezei a fost detașat de la Casa Județean de Asigurări de Sănătate Hunedoara. Dar comunicarea instituției nu s-a schimbat.

Instituția Prefectului Județului Hunedoara și-a asumat rolul de prim comunicator al județului. Numai că de la începutul crizei și până spre sfârșitul lunii aprilie, această instituție nu a suflat o vorbă despre persoanele decedate în județul Hunedoara.

S-a mărginit doar să comunice numărul persoanelor vindecate, numărul persoanelor aflate în carantină și izolare, precum și numărul persoanelor ieșite din carantină și izolare. Abia după Paște, instituția amintită a introdus în informările sale și numărul persoanelor decedate în județ.

Instituția Prefectului Hunedoara a avut însă și subiecte preferate, pe care le-a comunicat chiar în numele prefectului Vasilică Potecă. Printre acestea au fost suspendarea directorului Spitalului Județean de Urgență Deva, numit de conducerea PSD a Consiliului Județean Hunedoara (CJH), instituirea managementului militar, vizitele ministrului Sănătății la Deva, precum și procedurile numirilor de manageri (la ieșirea din starea de urgență, precum și la revenirea SJU Deva în subordinea CJH).

Consiliul Județean Hunedoara a ales să comunice prin intermediul unui buletin de presă. A făcut acest lucru din prima parte a lunii mai. În rest a ales o comunicare legată de subiectele în care era menționat numele instituției.

Un astfel de caz a apărut după ce spitalele din Vulcan și Lupeni au fost desemnate de către Ministerul Sănătății spitale suport COVID, iar primarul municipiului Lupeni, Lucian Resmeriță, și-ar fi dorit ca instituția județeană să sprijine financiar unitatea medicală din orașul său.

Conducerea CJH a refuzat, susținând că nu poate aloca bani Spitalului din Lupeni, întrucât nu se află în subordinea sa. Singurul spital aflat în subordinea instituției este Spitalul Județean de Urgență Deva.

Această unitate medicală, împreună cu  Sanatoriul de Pneumoftiziologie din Brad, Sanatoriul de Pneumoftiziologie din Geoagiu, Centrului de Îngrijire și Asistență Păclișa sunt cele în jurul cărora s-a și desfășurat comunicarea instituției.

„La Spitalul Județean de Urgență din Deva sunt internați 6 pacienți confirmați cu virusul SARS-CoV-2 și alți 34 sunt suspecți. Paturi libere: 541. Total pacienți internați (Covid-19 și alte afecțiuni): 105. La Sanatoriul de Pneumoftiziologie din Brad sunt internați 62 de pacienți. În urma triajului epidemiologic, 10 pacienți sunt considerați suspecți de infecția cu virusul SARS-CoV-2 și sunt izolați. Paturi libere: 60. La Sanatoriul de Pneumoftiziologie din Geoagiu, sunt internați 87 de pacienți. Nu există pacienți suspecți de infecție cu SARS-CoV-2. Paturi libere: 76. Un angajat al Centrului de Îngrijire și Asistență Păclișa confirmat cu virusul SARS-CoV-2 este internat la Spitalul Municipal din Hunedoara”, se arată în buletinul de presă al CJH din data de 29 mai 2020.

O abordare și mai stranie a comunicării a fost cea a șefului Spitalului Municipal Vulcan, Cătălin Popa. Acesta nu a comunicat nimic pe subiect de la desemnarea unității spitalicești pe care o conduce ca spital suport COVID-19.

Liniștea  a fost spartă în 25 mai 2020, când a prezentat un raport despre cele petrecute în perioada crizei în unitatea sa, în fața primarului municipiului Vulcan, Gheorghe Ile.

Din prezentarea directorului a rezultat o postare pe pagina de Facebook a administrației locale intitulată „Situația la zi în cazul Pandemiei”. Așa a aflat întreaga opinie publică că la spitalul din Vulcan au fost internați 93 de pacienți, din care 33 au și fost confirmați ca infectați cu COVID-19. Din păcate, 5 persoane au decedat.

De notat este că de la un alt spital suport, anume Spitalul Municipal Lupeni, nu se cunosc niciun fel de date despre persoanele internate, persoanele confirmate sau cele decedate.

La Petroșani, comunicarea a fost preluată de primar.

Lipsa de comunicare a conducerii Spitalului de Urgență Petroșani, unitate care a avut probleme foarte mari la începutul crizei COVID-19, l-a făcut pe primarul municipiului Petroșani, Tiberiu Iacob-Ridzi, să preia comunicarea pe acestă temă. De la începutul lunii mai, organizează în fiecare vineri un live pe pagina sa de pe o rețea de socializare în care informează populația despre situația cazurilor de COVID-19.  

Tot pe perioada pandemiei, am încercat să obținem informații folosindu-ne de Legea liberului acces la informațiile de interes public. Până acum, conducerile a două spitale hunedorene (Spitalul Municipal Vulcan și Spitalul de Urgență Petroșani) nu au răspuns cererilor noastre. (Nicu Tașcă – Jurnalul Văii Jiului)

Proxenet protejat de instanță?

O situație interesantă s-a petrecut în vremea coronavirusului la Judecătoria Deva, acolo unde Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara a trimis în judecată doi polițiști, acuzați de proxentism și abuz în serviciu și un om de afaceri din Reșița.

Potrivit legislației și a prevederilor unui regulament special pentru instanțe, am cerut instanței să ne comunice un extras anonimizat din rechizitoriu.

Răspunsul Judecătoriei Deva este un refuz fără echivoc, pe motiv că rechizitoriul ar conține date de viață privată.

Am revenit cu răspuns arătând că cerem un „extras anonimizat” din rechizitoriu, iar tocmai Ghidul de bune practici în relația cu Mass Media al CSM precizează CLAR că se poate elibera fix ce am cerut noi, cu atât mai mult cu cât sunt avute în vedere afectarea „exercitării funcției publice” și cu cât vorbim de persoană care exercită autoritatea Statului chiar ȘI LA ACEASTĂ ORĂ! … Dacă în rechizitoriu sunt referiri de viață privată ce trebuiesc ocrotite.

Instanța este în termen pentru a răspunde la cea de a doua solicitare, deși nu era deloc necesară precizarea și revenirea, căci puteau fi reținute aceste aspecte chiar din primul e-mail trimis.

Proxenetul din dosar, Claudiu Leontin Delie, s-a folosit de metoda lover boy pentru a seduce fete pe care, apoi, le punea să se prostitueze. Desigur că, atât identitatea, cât și detaliile de viață privată ale acestor fete trebuie protejate, dar nu și infracțiunile lui Delie și ale celorlalți din dosar.

Răspunsul dat este cu atât mai greu de înțeles cu cât atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara cât și DGA au dat comunicate de presă în care anunțau trimiterea în judecată și furnizau principalele date din dosar!

În urma revenirii la răspunsul inițial, Judecătoria Deva și-a recunoscut greșeala de comunicare și a trimis pe data de 12 iunie un extras anonimizat din Rechizitoriu.

O știre fără finalitate

Tot în perioada pandemiei, de astă dată a stării de urgență, Parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița anunța că a deschis un dosar penal împotriva unui medic de familie care obliga pacienții să vină cu cardul de sănătate, deși utilizarea acesteia fusese înlăturată de legislația specifică stării de urgență.

Am cerut procurorilor, care au trimis comunicatul după 4 zile, să ne comunice numele doctorului sau, cel puțin, localitatea în care se află cabinetul medical, pentru ca persoanele care sunt arondate le acel medic de familie să poată decide dacă își schimbă medicul de familie.

Cu privire la nume, imediat a fost invocată reglementarea GDPR, iar cu privire la numele cabinetului sau a codului fiscal al societății de medicină de familie, deși am trimis trei solicitări acestea au fost ignorate efectiv.

Instituție publică fără site web

De mai bine de doi ani de zile presa scrie și insistă că se ignoră legea la CJ Mehedinți, instituție care, în urma unui atac cibernetic spuneau ei, nu mai aveau nici un site web activ, asta deși zeci de legi prevedeau publicarea pe site a anunțurilor de angajare, achiziții, urbanism sau licitații, dar instituția a continuat să facă toate acestea fără să aibă un site web.

Pentru că am dorit să ne acredităm, am căutat să aflăm persoana responsabilă cu furnizarea informațiilor de interes public și dacă instituția are un purtător de cuvânt, demers sortit eșecului deoarece instituția nu avea un site web. Am cerut Instituției Prefectului, care prin lege are prerogative pe această linie de îndrumare a UAT, dar răspunsul nu a venit. Am sesizat apoi MAI, instituție care are o Direcție privind îndrumarea activității Instituției Prefectului, dar nici de aici nu a venit nici un răspuns.

La câteva zile am fost contactat telefonic de către un consilier al ministrului care mi-a dat dreptate și s-a mirat că un consiliu județean nu are pagină web și mi-a spus că a redirecționat solicitarea către Instituția Prefectului județului Mehedinți.

Alt răspuns nu a fost primit, nici de la Prefectură nici de la MAI. În schimb, după expirarea stării de urgență, s-a înfăptuit minunea și CJ Mehedinți are din nou un site web, dar din care lipsesc foarte multe informații!

Iar prima sesizată este că lipsește nominalizarea persoanei responsabile cu aplicarea Legii 544/2001, pe site-ul CJ Mehedinți apărând doar un număr de telefon pentru ”relații clienți”….

Pagină web fără adresă de mail pentru contact

Rămânem tot în județul Mehedinți unde Primăria Drobeta Turnu Severin, care avea pagină web, nu avea afișat nici-o adresă de email pentru contact și nici persoana responsabilă cu furnizarea informațiilor de interes public.

Am trimis, la începutul pandemiei, o solicitare prin e-mail prin care rugam să ni se comunice aceste date, dar nu am primit nici un răspuns. Am constatat, însă, că în urma e-mailului nostru pagina web a Primăriei Drobeta s-a îmbunătățit, apare numele persoanei responsabile de comunicarea informațiilor de interes public dar și mai multe adrese de e-mail.

„Nu avem echipament, doamnă!”

Chiar la începutul stării de urgență unul dintre reporterii Resita.ro a mers la Staționarul 3 al Spitalului Județean de Urgență din Reșița pentru a realiza mai multe fotografii de suport, având în vedere că acolo urmau să fie duse cazurile cu coronavirus de la Spitalul din Reșița.

În timpul realizării fotografiilor asistă la o scenă halucinantă, o discuție între un cadru medical de pe secție și un medic de pe Ambulanță: ” Scene greu de conceput la Staționarul 3 al Spitalului Județean de Urgență din Reșița, după ce acesta a fost desemnat ca locație pentru pacienții bolnavi de COVID-19 din județ, până la pregătirea celui din Caransebeș!

O ambulanță cu o pacientă suspectă de infecție cu coronavirus a ajuns la Staționarul 3, personalul medical merge la portar și-i spune că au adus pacienta. Portarul le cere să o ducă sus, pe secție, pe scara de incendiu, dar oamenii refuză să urce. „Suntem de la UPU, trebuie să ne întoarcem la Urgențe, ne așteaptă alți pacienți!”, îi răspunde o femeie de pe ambulanță, cel mai probabil asistentă. Extrem de bine echipată ca protecție, cu costum special, mănuși, mască și vizieră specială, așa că doar după voce am reușit să-mi dau seama că este vorba despre o femeie.

Portarul se duce în cabina sa și sună, cerând asistentelor de pe secție să coboare să preia bolnava. După câteva minute, una dintre asistentele de pe secție iese pe geam și strigă către cei de la ambulanță să urce ei cu pacienta, că ele nu pot coborî după aceasta „Nu avem echipament (de protecție, n.r.), doamnă!”, strigă asistenta de la geam! „Păi, și atunci, cum intrați la ei?”, strigă de jos asistenta venită cu ambulanța”.

Imediat după acest moment a fost realizat un film video pe care l-am transmis purtătorului de cuvânt al SJU Reșița și am cerut un punct de vedere, fără a primi vre-un răspuns.

După publicarea articolului, însă, managerul spitalului, Alina Stancovici, ne-a trimis un răspuns, răspuns pe care aveam să aflăm l-a elaborat doar la solicitarea scrisă a prefectului de Caraș-Severin!

„Anchete la Staționarul 3 și la Ambulanță după dezvăluirile din resita.ro! Dar și un plus de 100 de echipamente medicale!

Conducerea Spitalului Județean de Urgență Reșița aduce azi lămuriri publice, ca urmare a apariției săptămâna trecută, în resita.ro, a articolului „(I)REAL! «Nu avem echipament!», strigă o asistentă de la Staționarul 3!“.

Ec. Alina Stancovici, managerul SJUR, precizează că vineri, 27 martie, la Staționarul 3 au fost trimise 60 de echipamente, care au fost completate sâmbătă, 28 martie, în jurul prânzului, cu alte 10.

„Incidentul petrecut sâmbătă după ora 16.00, despre care se face vorbire în articolul publicat de reșița.ro, a dus la demararea unei anchete, atât la nivelul Spitalului Județean de Urgență Reșița, cât și la nivelul Serviciului Județean de Ambulanță Caraș-Severin, urmând a se analiza cele petrecute și a se lua măsurile care se impun.

De asemenea, azi, 30 martie, au mai fost livrate un număr de 20 de echipamente pentru Secția Boli Infecțioase și alte 20 pentru Secția Pneumoftiziologie”, informează managerul Alina Stancovici”.

A urmat o adresă trimisă de către purtătorul de cuvânt prin care se comunica presei că nici un ziarist nu mai poate intra în niciunul dintre staționarele SJU Reșița!

După care, au apărut și alte articole cu privire la comunicarea și managementul defectuos al managerului Alina Stancovici, fapt pentru care prefectul Cristian Gâfu a făcut o informare către ministrul sănătății iar Nelu Tătaru a decis suspendarea managerului.

Ar fi mult mai multe exemple de dat din perioada pandemiei, majoritatea solicitărilor de informații de interes public pe Legea 544 fiind practic ignorate de către responsabili iar atunci când răspunsurile au venit, ele au venit târziu și, de regulă, incomplete. (Cristi Franț)

Haos în comunicare și la Vrancea

Comunicarea autorităților vrâncene, de la începutul pandemiei, a fost una haotică, pe jumătate inexistentă. Cum, la început, de la de la Grupul de Comunicare Strategică, li s-a interzis autorităților județene să comunice direct cu presa – sau cel puțin așa li s-a spus ziariștilor locali – acestea din urmă păreau că răsuflă ușurate că au scăpat de grijile informărilor.

Ministrul Nelu Tatăru, în vizită în Vrancea

Cu toate acestea, ziariștii, ca oriunde în lume, aflau, pe surse, numărul infectaților din Vrancea, focarele apărute și despre cum gestionează autoritățile pandemia.

La primul focar izbucnit la Spitalul Militar Focșani, știrea s-a aflat pe surse și a fost nevoie de un comunicat venit târziu de la Ministerul Apărării – de care aparține Spitalul Militar din Focșani – pentru ca știrea să fie confirmată oficial.

Nu mai puțin de 43 de cadre medicale și personal auxiliar erau infectate în unitatea medicală, dar coșmarul abia începea, pentru că unii medici aveau gărzi și în spitalele din Focșani și Adjud, acesta din urmă desemnat spital suport pentru Covid19.

Plus soți, soții sau rude în instituțiile de stat, cum ar fi Poliție, Jandarmerie etc. Inevitabil, la scurt timp după oficializarea focarului și închiderea spitalului, s-a aflat, tot pe surse, că și Spitalul Județean Sfântul Pantelimon Focșani „colcăie” de Covid19.

Lucrurile au scăpat însă de sub de control și zeci de cadre medicale au picat pe rând. Direcția de Sănătate Publică a fost inexistentă, așa că singura soluție a fost înlocuirea conducerii cu o conducere militară.

Decizie luată după ce ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a vizitat spitalul și a constatat că inclusiv managerul Constantin Mândrilă a încălcat protocoalele: era infectat cu noul virus, dar era tratat într o pensiune, nu la spital. A plecat cu tot cu laptopul și documentele spitalului. Manager pus de Oprișan în funcție, în urmă cu zece ani, manager care are la activ o condamnare definitivă pentru furt de conserve din Rezerva de Stat – destinate sinistraților inundațiilor din 2005.

Gheorghiță Berbece, prefectul județului Vrancea, declara: Nu vreau să etichetez. E o dovadă de dezordine și neglijență dată de dumnealui. Dânsul coordonează activitatea în ceea ce privește stocurile. Trebuia să o facă din timp, în luna februarie, or dumnealui, singura solicitare făcută la Ministerul Sănătății a fost făcută pe 30 martie.

La scurt timp după înlocuirea managerului civil cu colonelul Alexandru Keresztes, detașat de la Spitalul Militar Brașov, haosul a devenit ordine. Nu fără riscuri, pentru că inclusiv ofițerul s-a infectat. Doar că, la fel, comunicarea era aproape inexistentă, cu excepția conferințelor de presă, rare, efectuate în curtea Spitalului din Focșani.

În ceea ce privește Prefectura – reprezentantul Guvernului în teritoriu, comunicarea cu jurnaliștii s-a făcut pe un grup de whatsapp, dar informațiile erau foarte rar detaliate, se comunicau strict date statistice, răspunsurile la detaliile cerute de ziariști fiind ocolite „elegant” prin pasarea responsabilității la Centru.

Concluzia este că cel mai bun comunicator despre situația din Vrancea a fost ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, care a făcut vizite dese în județ, nu i-a slăbit din ochi pe responsabili, a demis șefi incompetenți și a comunicat cu jurnaliștii locali aproape la orice oră.  (Sebastian Oancea)

În loc de concluzie…

În esență, comunicarea cu mass-media pe timp de pandemie a fost una profund deficitară. Informațiile concrete au ajuns la presă preponderent prin intermediul surselor și mai puțin pe căi oficiale.

Presa a scormonit, totuși, printre situații și a reușit să identifice chiar unele erori majore ale Ministerului Adevărului pe timp de pandemie. Decese neraportate sau decese false în listele oficiale au scăzut încrederea populației în sursele oficiale. Și, pe acest fond, au reușit ceilalți, specializați în propagandă și fake-news să facă regulile în pandemie. Iar efectele se văd mai mult acum, după ce starea de urgență a trecut și lucrurile păreau să evolueze favorabil.

Despre redacția informală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). 

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.

ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

CELE MAI CITITE