Europarlamentarii Nicu Ștefănuță și Anna Depranay-Grunenberg s-au întâlnit miercuri cu Virginijus Sinkevičius, Comisarul de Mediu al Uniunii Europene, pentru a-i prezenta aspecte grave de mediu și legalitate găsite pe teren în România în timpul investigației din mai cu privire la tăierile ilegale de păduri și distrugerii biodiversității.
Cei doi membri ai Alianței Verzilor au vizitat România luna trecută, pe cont propriu, după ce o delegație a Comisiei europene de Mediu, din care făceau și ei parte și care trebuia sa ajungă în țară concomitent cu delegația de Petiții a Parlamentului European (PETI), și-a anulat vizita în urma retragerii reprezentanților partidelor europene mari.
Poliția raportează de 20 de ori mai mult lemn furat decât spune Guvernul
Eurodeputatul român Nicu Ștefănuță i-a atras atenția comisarului de mediu asupra statisticilor oficiale care ar trebui să reflecte furtul lemnului din pădure, însă care diferă substanțial, în funcție de instituția de stat care le furnizează.
„I-am raportat cifrele oficiale menționate. De exemplu, la Suceava, ni s-a spus oficial 0.15% tăieri [ilegale] și, în același timp, poliția ne-a spus că ei identifică în trafic cel puțin 3% lemn furat”, a declarat Nicu Ștefănuță pentru PRESShub.
Cantitatea de lemn furat estimată de către poliție este de 20 de ori (!) mai mare decat cea raportată de instituțiile locale ale guvernului. ONG-urile estimează o cantitate de lemn furat cu mult mai mare – 50%!
Comisia Europeană este conștientă și chiar îngrijorată de corupție, de neimplementarea standardelor UE, „și de instituțiile de forță care nu își fac treaba, nu prind suficienți hoți de lemne”, a adaugat europarlamentarul.
Urmeaza o scrisoare a Comisiei Europeene adresată României cu referire la restanțele guvernului pe implementare, lege, monitorizare.
„Infringementul continuă, nu se renunța la el”, a punctat Nicu Ștefănuță.
Schimbări, doar cu forța
Eurodeputata germană Anne Deparnay-Grunenberg s-a arătat „dezamăgită” de faptul că, în ciuda observațiilor din teren, Comisia Europeană nu consideră ca fapte concrete aspectele evidențiate de presă, europarlamentari, ONG-uri sau public.
Infringment-ul Comisiei și plăngerile către PETI (departamentul de Petiții a Parlamentului European) și investigațiile de teren „au avut, totuși, efect pentru că ghilotina infringement-ului i-a făcut [pe conducătorii țării] să repună SUMAL-ul în funcțiune”, să creeze procurori verzi și să lucreze cu imagini satelitare.
„Și asta a fost și mesajul meu”, spune europarlamentarul român, „că arma asta a Comisiei Europene este foarte importantă pentru că duce la schimbări concrete în România. Iar dacă Comisia renunță la ea – nu au intenția să o facă – eu cred că se va fura și mai mult, și mai departe.”
Deparnay-Grunenberg i-a adus la cunoștință comisarului discrepanțele dintre discursul conducerii Ministerului Mediului și realitatea din teren:
„L-am confruntat pe comisarul Sinkevicius cu faptul guvernul [României] spune că fac totul bine și că, în siturile Natura 2000 există o exploatare progresivă și ușoară. Dar am arătat fotografii și i-am spus că altceva se întâmplă pe teren.”
Anne Deparnay-Grunenberg
Conform acesteia, Comisia pentru Mediu nu consideră că are încă un caz puternic pentru a duce România în fața Curții Europene de Justiție. De exemplu, imaginile satelitare nu arată perfect imaginile din teren; nu există o hartă concretă pusă la dispoziție pentru a corobora tăierile la ras din fotografii cu zonele demarcate a fi Natura 2000, etc.
Răspunsul Comisarului european de Mediu către cei doi europarlamentari este că se știe „ca sunt probleme pe teren”, însă Comisia se vede obligată să creadă ceea ce spune guvernul României și să le dea timp să implementeze cele promise, nu să vina peste autoritățile române pe teren.
„Îmi este oarecum greu să înțeleg cum ar putea Comisia să confrunte, cu adevărat, guvernul român cu niște poze, cu niște imagini prin satelit” a declarat Deparnay-Grunenberg pentru PRESShub, referitor la decizia Comisiei de Mediu de a nu merge pe teren în România.
„Ați văzut, la Minister[ul Mediului] toți pretind ca lucrurile stau bine.”
Aceasta a subliniat că i-a cerut Comisiei să preseze România să facă studii de impact de mediu, să decidă ce trebuie conservat, salvat, să explice guvernului și autorităților locale că nu respectă reglementările Natura 2000.
Europarlamentara verde crede „că, acum, Comisia va ridica, în următoarea discuție [cu autoritățile române] aspecte legate de alte agenții de stat din sectorul forestier – cum raportează [informația], câtă putere au”, încercând să adreseze problemele de discrepanță între statiticile furnizate de diferite autorități publice.
„Acesta este modul în care cred că vrea să facă presiune acum Comisia. Dar se pare că nu-i este deloc ușor să acționeze”, a conchis aceasta.
Consecințele din punct de vedere ecologic sunt dezastruoase
Anne Deparnay-Grunenberg face parte dintr-o mana de eurodeputați care au deschis o petiție pentru a opri taierile pădurilor la ras, adresată Comisiei Europene și celor de la conducerea statelor membre UE.
„În timpul tăierii, suprafețe mari de pădure sunt defrișate sistematic, astfel încât să nu rămână niciun copac. Consecințele din punct de vedere ecologic sunt dezastruoase”, se arată în petiție.
Tăierile la ras sunt o practică des documentată în România, inclusiv în sit-urile teoretic protejate Natura 2000, unde această metodă de defrișare este ilegală.
România este supusă procedurilor a câtorva încălcări ale directivelor (infringement) europene de mediu, pornite de Comisia Europeană. Printre acestea se găsește infringement-ul pe tăierea pădurilor în mod abuziv – și pentru aspecte legate de distrugerea biodiversității, mai multe infringement-uri având în comun pădurile.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
