joi, 21 octombrie 2021
spot_img
AcasăProiecte editorialeFacts not FakeDin tenebrele pandemiei: cadre medicale netestate de teama închiderii spitalelor

Din tenebrele pandemiei: cadre medicale netestate de teama închiderii spitalelor

Sistemul sanitar din România e deja în colaps. În ciuda declarațiilor care se doresc liniștitoare ale unora dintre autorități, în spitalele din țară se lucrează deja ca în tranșee. Jocul de-a viața și moartea se desfășoară în funcție de reguli inventate pe loc, iar fiecare unitate spitalicească își construiește propriile protocoale, pentru a nu se închide, pe fondul îmbolnăvirii accelerate a personalului. Și una dintre soluțiile care s-au găsit, în această atmosferă de război, pare a fi în acest moment evitarea testării cadrelor medicale, de teama că rezultatul analizelor ar trimite medicii acasă și ar determina închiderea unor secții. Sau chiar a unor spitale. În mai multe județe din țară, cadrele medicale se plâng de faptul că nu mai fac față situației și spun că, de multe ori, preferă să nu se testeze, ca să nu afle că sunt infectați și să iasă temporar din schema turelor zilnice, afectând activitatea spitalului și punând bolnavii în situația de a nu mai fi tratați.

Medicină ca în teatrul de operațiuni

În cele mai multe spitale din România se simte o atmosferă de război. Pacienții sunt tot mai mulți, iar cadrele medicale sunt tot mai puține. Numărul de paturi scade, iar infectarea cadrelor medicale duce la îngreunarea activității în general. Deși Ministerul Sănătății recomandă testarea cadrelor medicale o dată la două săptămâni, indiferent dacă au sau nu simptome, spitalele din țară și-au dezvoltat protocoale proprii de testare. În unele se testează cu simțul răspunderii, în altele nu se mai fac testări decât atunci când apar simptome evidente. Pentru că sunt spitale în care secțiile de primiri urgențe și terapie intensivă funcționează cu unul sau doi medici. Iar dacă ei se îmbolnăvesc, atunci secțiile se închid. Așa că preferă să nu se testeze periodic.

La Spitalul Județean din Craiova, medicii descriu situația într-o cheie tragică. Spun că sunt deja puțini, iar infectarea colegilor afectează serios felul în care funcționează unitatea spitalicească. La Craiova, însă, la spitalul mare din oraș, s-a luat decizia ca 30 de cadre medicale să fie testate săptămânal, indiferent dacă personalul prezintă sau nu simptome. Măsura nu pare să fi fost întru totul eficientă, de vreme ce acum vorbim despre zeci de cadre medicale care au fost infectate sau care sunt acum în izolare sau chiar internate, în calitate de pacienți.

Spitalul Județean din Craiova

Medicul de urgență, Dan Stănculescu, crede realmente că testarea e imperios necesară în rândul cadrelor medicale. În lipsa ei, riscul de a îmbolnăvi pacienți este uriaș. Atrage, însă, atenția asupra deficitului de personal, care pare să fie, în această perioadă, principala temă de îngrijorare în mediul spitalicesc. Cu medici puțini și personal auxiliar în scădere, războiul cu virusul decurge îngrijorător.

Situația la spitalul județean din Craiova este tragică. Ca peste tot, presupun. Medici puțini, personal infectat. Cât despre testare, la noi se testează cam 30 de cadre medicale pe săptămână. Nu sunt criterii de testare, pur și simplu, așa a decis conducerea spitalului. Avem zeci de cazuri de medici, infirmieri, asistenți, brancardieri infectați. Nu pot să vă spun un număr exact, dar sunt mulți. Și clar că acum ne descurcăm mult mai greu decât o făceam în condiții normale. Calitatea actului medical nu are momentan de suferit, dar ca și volum de muncă, pentru noi este mult mai mare. Eu, de exemplu, fac tură normală de 150 de ore pe lună plus încă 5 sau 6 gărzi de 12 ore. Deci eu lucrez peste 200 de ore pe lună, deci cam 50 pe săptămână. Suntem cam 23 de medici la UPU, la care se adaugă rezidenții. Dar noi, cu medicii ăștia, trebuie să acoperim gărzile de elicopter, de ambulanță și spital, adică suntem patru ture de medici. Practic, cred că sunt 40 de posturi normate, deci noi suntem la jumătate din necesarul de personal. Oricum, trebuie spus că e normal să te testezi, că nu poți  să te duci pozitiv la spital și să îmbolnăvești bolnavii. După cum știți, locurile la terapie intensivă sunt limitate, noi avem un izolator pentru bolnavii suspecți și confirmați, pe care îi ținem acolo până se eliberează un loc. Se vorbește despre extinderea secției cu încă 10 locuri, dar problema nu ar fi locul, ci lipsa personalului. Nu știu cum vom face față. Probabil și mai greu…”, ne-a spus medicul Dan Stănculescu.

“Înțeleg că, daca ne testați, s-ar putea să vă treziți fără personal

În Teleorman, lucrurile stau mult mai rău decât în Dolj. Acolo, un spital județean deservește nevoile unui județ întreg, pentru că spitalele municipale, aflate în subordinea primăriilor, au fost lăsate în uitare și funcționează fără personal, fără aparatură, fără condiții pentru pacienți. Și atunci, toți cei care au nevoie de asistență medicală serioasă, trebuie să meargă la Alexandria.

Cadrele medicale din Teleorman au ajuns la saturație și nu mai pot suporta situația, simțindu-se în pericol și, știind că, la rândul lor, sunt un pericol pentru ceilalți. Iată, de pildă, ce scrie o asistentă medicală pe Facebook despre deficiențele sistemului sanitar teleormănean, în timpul pandemiei:

Noi, la serviciu suntem contacți direcți cu colegi infectați, nu suntem testați, venim la serviciu, mergem acasă langă familie…. Colegii infectați, după 14 zile de rău în care luptă cu infecția și sunt fragili și lipsiți de putere, nu mai au dreptul la concediu medical, vin la muncă , așa palizi și slăbiți… Cum să nu se înmulțească numărul de cazuri? Cum să nu ne sperie starea tuturor în aceste condiții? Ne înmormântăm colegii, ne epuizăm… Ce faceți cu posturile blocate?”, întreabă asistenta Marinela Tănase public, pe Facebook.

În plus, ea mai vorbește despre ceva, și anume evitarea testării cadrelor medicale, de teama că pozitivarea lor în acte ar duce la închiderea unor secții esențiale.

“Înțeleg că, dacă ne testați, s-ar putea să vă treziți fără personal, dar atâta timp cât destui dintre noi, ți-așa putini, au tot plecat în altă lume, iar voi ne tot lăsați la mana destinului sau ne lăsați să ne simțim vinovați de îmbolnăvirea pacienților noștri, a părinților noștri, a familiilor noastre, e degeaba… Știm că e greu, știm ce trebuie, știm și privim cu mâinile în sân cum ne epuizăm… Ce e de făcut? Trebuie să angajați personal medical, trebuie să ne testați, trebuie să lăsați oamenii să se recupereze după infecția cu covid, să le dați concedii medicale, tratament, trebuie să ne înțelegeți nevoile, domnilor de sus. Sunt multe nereguli, n-o să vorbească nimeni, toate se spun cu frică, pe la spate…

„Asta înseamnă că n-o să mai opereze o apendicită, n-o să se mai trateze un AVC, n-o să mai poată naște femeile sub supraveghere medicală”

Medicul de urgență, Cătălin Dumitrașcu, s-a infectat săptămâna trecută cu noul coronavirus. Asta l-a obligat să se izoleze timp de două săptămâni, iar după plecarea lui, la secția UPU a Spitalului Județean de Urgență din Alexandria au mai rămas la muncă… doi medici. Doi medici asigură, în acest moment, urgențele unui județ întreg. Iar situația e gravă, așa că testările cadrelor medicale se fac cu frică. Nu de alta, dar asta ar duce la închiderea de secții.

Am discutat cu medicul Cătălin Dumitrașcu, care se luptă în acest moment cu virusul și se află în izolare la domiciliu. Acesta ne-a descris, cu o franchețe ieșită din comun, peisajul dezolant, dar și perspectivele îngrozitoare ce se prefigurează la orizont, în cazul în care nu se vor găsi mijloace eficiente de gestionare a pandemiei. El vorbește despre riscul închiderii spitalelor și despre imposibilitatea acestora de a mai trata alte afecțiuni decât COVID-19, pe măsură ce cadrele medicale pică la datorie sau ies pozitive la testare.

Medicul Cătălin Dumitrașcu

Nu este un protocol anume de testare la spitalul județean, au fost testate doar persoanele simptomatice, iar în momentul în care au apărut mai multe cazuri într-o secție, a fost testată întreaga secție. Categoric că ar fi normal ca toate cadrele medicale să fie testate o dată la două săptămâni. Dar nu se face asta probabil pentru că asta ar duce la închiderea unor secții. Și da, se poate spune că se evită testarea pentru a se putea îndeplini actul medical. Testarea este făcută doar celor simptomatici, pentru că altfel, eu cred că există o grămadă de persoane asimptomatice care ar putea fi pozitive și care ar determina  oprirea activității în anumite secții. Îți dau un exemplu de la noi, de la UPU: noi stăm cu pacienții în Urgență câte 5-6 ore până când reușim să-i internăm undeva. Deși avem semne de analize de sânge că ar avea virusul, semne radiologice, noi efectiv suntem obligați să stăm cu ei acolo, pentru că nu avem unde să-i ducem. Gândește-te ce încărcătură virală e la noi acolo, pentru că noi nu reușim să dezinfectăm spațiul ăla de fiecare dată după ei. Trec zile câteodată, din cauza fluxului mare de pacienți. Iar Covid este, din punctul meu de vedere, o infecție nosocomială de ceva vreme, așa că în momentul de față este  un risc pentru pacienții care nu au COVID să ia COVID în orice spital. Nu contează că e spital non-covid sau suport-covid. S-a pierdut controlul. În fiecare zi găsim surprize. Spitalul Județean din Alexandria e în acte un spital non-covid. Dar în fiecare zi avem câte un bolnav pe secție. Nu mai există spitale non-covid, din punctul meu de vedere, numai că nu se vrea recunoașterea asta publică. Autoritățile se feresc să spună lucrul ăsta. Spun de foarte multă vreme că e o criză de personal. La Urgență, doi doctori muncesc pentru 12. Înainte erau 6 care munceau pentru 12, apoi au fost 4  care munceau pentru 12, apoi 3 care munceau pentru 12 și s-a ajuns la 2 care muncesc pentru 12. Au tot plecat din cauza programului infernal, din cauza concediului de maternitate și unii au acum covid. Lipsa de medici e valabilă și pentru secția de ATI și, în principiu, nicio secție nu are schema completă de medici. Și nu numai de medici, nici de asistenți, nici de infirmieri, nici de brancardieri. Iar dacă s-ar și face testări la 14 zile, așa cum ar trebui să se facă, nu prea ar mai funcționa spitalele în Teleorman. Înțeleg că la Spitalul din Zimnicea, toată secția de chirurgie este pozitivă, de exemplu. Iar la Spitalul din Alexandria vin oamenii din tot județul, pentru că din celelalte spitale autoritățile publice locale nu sunt implicate, le-au lăsat în uitare, nu fac analize, nu fac imagistică, nu fac nimic, tratează cu infecții. Spitalele alea trebuie închise, pentru că au o eficiență care tinde spre zero pentru bolnavi. Dacă crește numărul de bolnavi în județ, se blochează tot. Dacă se blochează Spitalul Județean de Urgență, urgențele nu mai pot apela la el. Asta înseamnă că n-o să mai opereze o apendicită, n-o să se mai trateze un AVC, n-o să mai poată naște femeile sub supraveghere medicală. Iar cu oamenii nu știu ce se va întâmpla. Nu prea are ce să se întâmple. Nu știu ce se întâmplă, efectiv… “, ne-a declarat medicul Cătălin Dumitrașcu.

“Noi nu le-am impus să nu se testeze”

Managerul Spitalului Județean de Urgență din Alexandria, Alexandru Dobre, este și el destul de îngrijorat cu privire la evoluția situației pandemice, dar spune că e interesat de starea de sănnătate a medicilor pe care îi coordonează. Admite, în schimb, că e o criză reală de personal și a adus acest lucru la cunoștința tuturor celor care ar putea face ceva pentru a nu bloca activitatea celui mai important spital din județ. Cât despre testare, acesta spune că nu interzice medicilor să se testeze, dar preferă să testeze doar când apar simptome.

Alexandru Dobre, managerul Spitalului Județean de Urgență din Alexandria

“Îi testăm pe toți cei care dezvoltă simptomatologie specifică. Deși acum e sezonul rece și multă lume e răcită. Cei care se întorc din concedii se testează. Desigur, noi avem recomandarea de testare, dar nu putem să-i obligăm să se testeze decât dacă au simptomatologie. Noi nu le-am impus să nu se testeze, având în vedere că avem laboratorul nostru, dar cine a vrut s-a testat. În plus, mai testăm din anchete. Dacă am avut colegi doctori care au fost depistați pozitivi, am făcut ancheta în funcție de ce contacte au avut. Noi oricum preferăm să testăm în momentul în care se dezvoltă simptomatologia. În momentul de față, nu mai avem foarte mulți medici infectați. Nu știu să vă spun un număr exact, că au mai ieșit unii dintre ei din izolare. Avem la UPU doar doi doctori… Momentan, am reușit să facem față, dar am informat DSU, DSP și deocamdată reușim să facem față. „, spune managerul Alexandru Dobre.

“Niciunul nu s-a infectat în spital”

În spitalul suport COVID din Teleorman, cunoscut drept spitalul “Caritas” din Roșiorii de Vede, lucrurile par a sta, în mod paradoxal, mai bine. Acolo sunt foarte puține cadre medicale care s-au infectat de la începutul pandemiei, iar motivul s-ar putea să fie acela că la Roșiori se respect regulile de siguranță în interiorul unității spitalicești.

Spitalul Caritas din Roșiorii de Vede

Managerul Valentina Robu spune că în 8 luni, la Roșiori s-a infectat un singur medic și patru asistente, iar niciunul dintre ei nu a contactat boala în interiorul spitalului, ci în afara lui. În privința testării, la Roșiori se testa prin sondaj, însă, de o vreme, nu se mai aplică această procedură și se optează, la fel ca la Spitalul din Alexandria, pentru testarea la momentul apariției simptomatologiei.

Unitatea spitalicească își face un anumit protocol și fiecare are politica proprie de testare a personalului medical. Eu, la început, îi testam prin sondaj. Acum, nu mai testez decât atunci când apare simptomatologie, pentru că nu mă mai lasă ghidul oricum să testez pe toată lumea. Se testează doar contactul pozitiv, după ce stă acasă 7 zile. Dacă iese pozitiv rămâne în spital ca pacient. Dar la noi nu au fost multe infectări. Aici au fost 4 asistente infectate în 8 luni și un singur doctor. Credeți-mă că tot ce s-a infectat la noi a luat infecția din afară, niciunul nu s-a infectat în spital. Tot personalul medical infectat la noi a fost contact pozitiv cu oameni din afara unității spitalicești. „, ne-a declarat Valentina Robu.

Directorul DSP Teleorman spune că, deși testarea cadrelor medicale se face din 14 în 14 zile, potrivit recomandărilor, fiecare spital are dreptul de a-și face propriile reguli de testare. Dar Stelian Cristea pare a fi foarte liniștit cu privire la evoluția situației în spitalele teleormănene, în antiteză cu atitudinea cadrelor medicale:

Spitalele își fac protocolul lor și-și testează medicii la 14 zile, cum consideră ei că își fac testarea. Fiecare spital are procedură proprie. Dar la noi, în Teleorman, de fiecare dată, chiar s-a făcut la cerere. Cadrele medicale, chiar dacă nu au avut contact, dar au crezut doar că au avut contact sau au avut o simptomatologie, noi am încurajat testarea personalului medical. Realitatea e că e o șansă atât de mare să se pozitiveze, încât…. Acum s-a schimbat și ordinul Ministerului Sănătății: dacă ai ieșit o dată pozitiv, ordinul spune că 90 de zile nu mai e necesară testarea, dar nici nu mai e voie să o faci. Pentru că 90 de zile se consideră  că ai imunitate. Acum, dacă în prima zi în care ai ieșit din izolare ești pozitiv, nu se mai impune nimic… 90 de zile poți să te duci la muncă, purtând mască obligatoriu, fără să infectezi. „, ne-a spus Stelian Cristea, director la DSP Teleorman.

Probleme cu testele COVID-19 și în spitalele din Iași: unii angajați și-au plătit singuri testele, alții se plâng că li se recomandă să nu se testeze

(Text de Mădălina Olariu)

Un angajat al unui spital ieșean, care a dorit să rămână anonim, arată că din teama ca o bună parte din personalul medical să nu se infecteze cu noul coronavirus – motiv care ar duce la închiderea secțiilor –, există în unele spitale din Iași îndrumarea ca angajații care prezintă simptome de COVID-19 să nu se testeze. Lor le este recomandat să rămână la domiciliu dacă nu sunt în stare gravă, pentru 14 zile sau până la trecerea simptomelor, pentru că dacă vor fi testați și vor fi confirmați sunt șanse mari să se închidă secțiile unde lucrează. „Atât personalul medical, cât și cel auxiliar este îndrumat de către superiori să nu se testeze în cazul în care au simptome de COVID-19, pentru a se evita închiderea secțiilor unde activează. Astfel, aceștia trebuie doar să stea acasă, urmând să se întoarcă la lucru atunci când simptomele dispar, fără a face vreun test și putând altfel să-i îmbolnăvească involuntar pe cei cu care intră în contact. Vă rog să luați măsuri pentru a ajuta la eliminarea aceste metehne și a-i proteja atât pe cei care lucrează în spital, cât și pe pacienți”, se precizează în mesajul transmis de angajat.

Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică (DSP) Iași susțin că la cunoștința lor nu au ajuns astfel de practici, ci dimpotrivă, este recomandat spitalelor să testeze personalul medical ori de câte ori este nevoie. „Este aberant și nici nu are logică, nu știu cine ar putea să ceară așa ceva, doar dacă este cineva cu rea intenție”, a precizat dr. Vasile Cepoi, directorul DSP Iași.

DSP Iași

Conform metodologiei de supraveghere a COVID-19, așa cum este prezentată în documentul elaborat de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), pe data de 23 octombrie 2020 personalul medico-sanitar și auxiliar se testează dacă prezintă simptome, conform definiției de caz, sau dacă sunt contacți direcți simptomatici ai cazurilor confirmate. De asemenea, se testează personalul medico-sanitar și auxiliar asimptomatic, care este contact direct cu caz confirmat în a șasea-șaptea zi de la ultimul contact posibil infectant. „În perioada imediată contactului posibil infectant și până la primirea rezultatului de laborator, personalul își va desfășura activitatea cu respectarea măsurilor de protecție standard. Cazurile pozitive simptomatice sau asimptomatice din rândul personalului sanitar vor respecta procedurile de izolare impuse și pentru restul persoanelor infectate”,  se precizează în document. De asemenea, conform CNSCBT, unitățile medicale pot să își stabilească protocoale de testare pentru personalul medical sau pentru pacienți în mod suplimentar față de aceste recomandări, „care pot fi realizate cu resurse proprii, în laboratoarele pe care le dețin sau în alte laboratoare”.

Astfel, orice spital poate să își testeze personalul medical oricât de des consideră că este necesar, atâta timp cât aceste testări se fac din bugetul propriu al spitalului și niciun angajat nu trebuie să se testeze pe cont propriu. Spre exemplu, la nivelul spitalelor din Iași există aparate RT-PCR la mai multe unități medicale, precum Institutul Regional de Oncologie, la Spitalul de Copii „Sf. Maria”, Spitalul „Sf. Spiridon” sau Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva”, unde sunt tratați și majoritatea pacienților depistați pozitiv cu COVID-19. „Sunt spitale unde aceste teste se fac foarte frecvent, spre exemplu la Institutul Regional de Oncologie se testează foarte mult, contează că au și propriul aparat RT-PCR, dar și faptul că acolo au pacienți foarte vulnerabili. Acolo unde riscul este mare, sufli și în iaurt”, a precizat dr. Vasile Cepoi, directorul DSP Iași.

Directorul DSP spune că până acum nu au fost situații în care personalul depistat pozitiv, dar asimptomatic sau cu forme ușoare să fie chemat la muncă. „Din start, încă din luna martie s-a spus că s-ar putea ca personalul medical asimptomatic sau cu forme ușoare să vină la muncă, pentru că vin echipați, nu reprezintă un risc de contaminare, dacă se respectă regulile. Deocamdată la Iași nu am avut astfel de probleme, dar dacă vom ajunge la nivelul în care nu mai putem face față, probabil că vom fi nevoiți să facem și asta”, a completat directorul DSP.

Reîntoarcerea la muncă după concediu, doar cu test negativ

Reprezentanții sindicatului Sanitas Iași au precizat că în lunile de vară, când personalul medical pleca în concedii, existau cazuri în spitale unde angajații se întorceau la muncă la revenirea din concediu doar dacă erau testați și rezultatul era negativ, fiind situații în care testarea s-a făcut din buzunarul propriu. „Pe timpul verii, când era perioada concediilor, au existat astfel de cazuri la Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță de la Pădureni-Grajduri. Atunci am vorbit cu managerul și i-am zis că nu este normal, este corect să vrei să ții sub control situația, dar nu poți să îi ceri angajatului să se testeze pe banii lui. A mai fost un caz la Spitalul de Copii unde un coleg de-al nostru a fost testat pozitiv, iar atunci când a vrut să se reîntoarcă la muncă l-au testat, că au aparat propriu, însă la final i-au tăiat și chitanță. O astfel de atitudine nu este corectă”, a povestit Iulian Cozianu, președintele Sanitas Iași.

O situație dificilă a fost înregistrată la finalul lunii octombrie la Spitalul de Copii „Sf. Maria” din Iași unde în Unitatea de Primire a Urgențelor o treime din personal a fost depistat pozitiv la infecția cu noul coronavirus. Din 75 de angajați ai UPU au fost testați pozitiv aproximativ 30 de angajați. Pentru că a fost un număr mare de persoane care nu au putut fi prezente la serviciu fiind izolate la domiciliu sau internate în spital, conducerea spitalului a luat decizia să modifice programul și să se lucreze în ture. Atunci, personalul medical rămas în activitatea se temea că se va ajunge la situația în care vor fi nevoiți să vină în continuare la muncă, deși sunt depistați pozitiv, pentru că nu va exista suficient personal. „Focarul a fost stins de mult timp, deja personalul care a fost în izolare s-a întors la muncă. Se lucrează în continuare în ture de 12 ore, apoi au liber 24 de ore și așa vom merge până la sfârșitul anului. Aceasta a fost dorința personalului de acolo, am făcut un sondaj în rândul lor și au spus că este mai bine așa”, a precizat ec. Corneliu Mihai, managerul Spitalului de Copii.

În loc de concluzii

Ca regulă generală, metodologia de supraveghere a COVID-19, așa cum este prezentată în documentul elaborat de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile pe data de 23 octombrie 2020, susține că personalul medico-sanitar și auxiliar se testează dacă prezintă simptome, conform definiției de caz, sau dacă sunt contacți direcți simptomatici ai cazurilor confirmate.

Pe de altă parte, Direcții de Sănătate Publică dau mână liberă unităților spitalicești de a-și organiza propriile protocoale de testare, în funcție de nevoile lor.

Însă, dincolo de norme și recomandări, în practică, spitalele par a evita să-și testeze personalul, pentru că asta ar duce la închiderea unor secții sau ar limita calitatea actului medical, pentru că există o presupunere validă că multe cadre medicale sunt, în realitate, asimptomatice.

Și, evident, în condițiile pandemiei, decizia este dificilă, pentru că nimeni nu știe cum e mai bine: să ai medicii în izolare, protejând pacienții, sau să ai sute de pacienți de tratamentul cărora nu se poate nimeni ocupa.


Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE