miercuri, 1 decembrie 2021
AcasăProiecte editorialeBani EuropeniDOCUMENT Lista de 9 obiective și 10 reforme asumate de premierul Cîțu...

DOCUMENT Lista de 9 obiective și 10 reforme asumate de premierul Cîțu la negocierile pe PNRR cu Comisia Europeană. Creștere economică anuală mai mare decât media UE / Reforma salarizării bugetarilor / Schimbări la companiile de stat

Premierul Florin Cîțu a prezentat Comisiei Europene o listă de reforme și obiective politice pe care guvernul și le-a asumat și pe care a anunțat că le va realiza prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit documentului consultat de G4Media.ro, printre obiectivele prezentate de Cîțu la întâlnirea cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se numără o creștere economică anuală peste media UE și a Zonei Euro, reducerea deficitelor și reducerea costurilor de creditare.

În ceea ce privește reformele, premierul Cîțu i-a prezentat lui von der Leyen și celorlalți trei comisari europeni cu care a negociat la Bruxelles săptămâna trecută o listă cu zece puncte. Printre obiectivele majore se numără reforma sistemului de pensii pentru asigurarea sustenabilității acestuia, reforma salarizării bugetare pentru a preveni viitoare creșteri arbitrare, dar și modificarea radicală a modalității de angajare și promovare la stat.

De notat că reformele punctuale nu au fost cerute de Comisia Europeană, ci asumate de guvern și convenite cu președintele Klaus Iohannis. Comisia Europeană a cerut doar ca fiecare plan național de relansare post-pandemie să fie concentrat pe reforme, fără să indice însă măsuri specifice.

Iată ce cuprinde lista reformelor asumate de România:

Obiective asumate până în 2024:

– o creștere economică anuală semnificativ mai mare decât cea medie din UE și zona euro, pentru a accelera procesul de convergență
– reducerea deficitelor
– reîncadrarea economiei într-o politică fiscală sustenabilă pe termen mediu și lung
– reducerea costurilor de creditare și îmbunătățirea ratingurilor de țară
– creșterea coeziunii sociale prin reducerea sărăciei
– asigurarea coeziunii teritoriale prin legarea tuturor regiunilor istorice de București și de vestul Europei
– reducerea corupției și a impactului acesteia asupra mediului de afaceri
– îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice
– o tranziție corectă către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon

Obiective politice:

– apropierea de intrarea României în Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II) și Uniunea bancară
– intrarea în Schengen
– avansarea candidaturii la OECD

Obiective asumate până în 2024:

– o creștere economică anuală semnificativ mai mare decât cea medie din UE și zona euro, pentru a accelera procesul de convergență
– reducerea deficitelor
– reîncadrarea economiei într-o politică fiscală sustenabilă pe termen mediu și lung
– reducerea costurilor de creditare și îmbunătățirea ratingurilor de țară
– creșterea coeziunii sociale prin reducerea sărăciei
– asigurarea coeziunii teritoriale prin legarea tuturor regiunilor istorice de București și de vestul Europei
– reducerea corupției și a impactului acesteia asupra mediului de afaceri
– îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice
– o tranziție corectă către o economie neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon

Obiective politice:

– apropierea de intrarea României în Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II) și Uniunea bancară
– intrarea în Schengen
– avansarea candidaturii la OECD

Reformele asumate în PNRR:

1. Pensiile. O reformă majoră care asigură echitate pentru cei cu venituri mici, dar și sustenabilitate pe termen mediu și lung pentru sistemul de pensii
2. Politica fiscală. Adoptarea de măsuri pentru creșterea veniturilor, optimizarea cheltuielilor
3. Companiile de stat. Revizuirea reglementărilor pentru a îmbunătăți guvernanța corporativă, monitorizarea eficientă și controlul, cu accent pe performanță și responsabilitate
4. Salarizarea bugetarilor. Revizuirea sistemului pentru a limita viitoare creșteri ale anvelopei salariale
5. Banca Națională de Dezvoltare. Crearea și operaționalizarea băncii
6. Administrația publică. Un nou sistem de intrare în serviciul public și un cadru îmbunătățit de promovare, inclusiv pentru pozițiile de conducere
7. Justiție. Modificarea legilor justiției și întărirea cadrului anti-corupție
8. Decarbonizarea transportului. Introducerea unui nou sistem de taxare a utilizării rețelei publice și promovarea transportului fără emisii de carbon
9. Energie regenerabilă. Reducerea utilizării cărbunelui, susținerea producției de hidrogen și baterii, reforma pieței de enegie
10. Alte reforme sectoriale:

– reforma venitului minim de incluziune
– reducerea tăierilor ilegale de lemn
– creșterea ratei reciclării
– adoptarea unor criterii obiective pentru stabilirea salariului minim
– îmbunătățirea cadrului privind achizițiile publice

Context. România a propus Comisiei Europene să amâne cu o lună, până la 31 mai, depunerea formală a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Termenul inițial agreat de Comisia Europeană cu statele membre era 30 aprilie, dar majoritatea statelor membre au depășit această dată.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este documentul care prevede modul în care România va cheltui cei 29,2 miliarde de euro veniți de la UE în următorii patru ani sub formă de granturi și împrumuturi pentru relansarea economiei.

Investițiile și reformele din PNRR trebuie să respecte Recomandările Specifice de Țară elaborate de Comisia Europeană, iar investițiile vor contribui în proporție de 37% la obiectivul de schimbări climatice și în proporție de 20% la obiectivul de digitalizare.

După 1 mai, Comisia Europeană realizează evaluarea planurilor trimise de statele membre. Până la finalul lunii iunie, Comisia Europeană discută formal cu statele membre fiecare plan în parte. Ulterior, Comisia va propune Consiliului UE o recomandare de aprobare sau de respingere a planurilor individuale ale țărilor membre UE. Consiliul UE, format din reprezentanții statelor membre, va vota apoi prin majoritate calificată fiecare plan în parte, procesul urmând a se va finaliza cel mai devreme în septembrie 2021, potrivit calendarului propus de Comisia Europeană.

România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestui mecanism de redresare de la nivelul UE, primind o alocare de granturi nerambursabile și împrumuturi în valoare totală de 29,2 miliarde euro. Banii pot fi obținuți doar dacă proiectele acceptate de Comisia Europeană sunt terminate până la finalul anului 2026. PNRR este gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a strâns contribuții de la toate ministerele, dar și de la administrația locală.


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și G4 Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.

Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

SursăG4 Media
G4Media.ro
Group4 Media Freedom & Democracy este o organizatie non-profit cu sediul in Bucuresti. Scopul Asociatiei este imbunatatirea si modernizarea sistemului democratic in Romania.Asociatia este fondata de jurnalisti cu o experienta de peste 20 de ani in mass media, specializati in politica externa si interna, economie si justitie precum si in presa de investigatie. Asociatia este deschisa catre toti cei care rezoneaza cu obiectivele si valorile organizatiei.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE