Opt jaloane PNRR dintre cele aferente anului 2021 încă mai necesită detalii pentru finalizare, se arată în auditul de jaloane întocmit de Autoritatea de Audit, document obținut de G4Media din surse guvernamentale.
Reamintim că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat, în data de 30 mai, transmiterea oficială către Comisia Europeană a primei cereri de plată în contul PNRR, care se bazează pe îndeplinirea primelor 21 de jaloane cu termen la 31 decembrie 2021.
Rapoartele de audit obținute de G4Media, întocmite înaintea transmiterii acestei cereri de plată, semnalează mai multe obiective care au restanțe pe fond.
„Ca urmare a derulării testelor de fond, și ulterior parcurgerii etapei de conciliere, au rămas în implementare o serie de activități necesare pentru cele 8 jaloane, fiind stabilit un termen de implementare de 30 de zile”, se arată în document.
O problemă majoră o reprezintă rolul diferitelor autorități din mecanismul PNRR, mai ales cel al Agențiilor de Dezvoltare Regională, care nu sunt nici acum definite corespunzător și mai mult, legislația adoptată recent „se îndepărtează de ceea ce scrie în PNRR” privind mecanismul de gestionare și de control.
Din document reiese că problemele cele mai serioase se observă la jalonul 451: „Intrarea în vigoare a unei ordonanțe a guvernului privind stabilirea mandatului legal al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), al Ministerului Finanțelor și al Autorității de Audit”. Pentru acest jalon a fost emisă la finalul anului trecut „Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 124 din 13.12.2021, privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență”, publicată în Monitorul oficial nr.1178 din 14.12.2021.
Între timp, Ordonanța a trecut prin Parlament și a fost promulgata prin Decret nr. 887/2022 – devenind Legea nr.178/2022.
Raportul de audit arată că legea finală „se îndepărtează de la cele stabilite prin PNRR”, spre exemplu în două aspecte principale:
„Prin modificările aduse prin lege, nu au fost clarificate aspectele prin care coordonatorii de reformă/investiție pot încredința către ADR implementarea investițiilor specifice locale gestionarea investiției aferente PNRR.
(…) se impun următoarele măsuri:
* notificarea Comisiei Europene privind modificarea descrierii sistemului de control intern prezentat în cap. 3.3 din PNRR, cu privire la elementele care au fost evaluate de către CE, potrivit obligației României stabilită la art.11, par.3 din Acordul de finanțare și art.20 par.2 din Acordul de împrumut semnate cu CE;
* ulterior obținerii acordului CE privind modificările menționate la punctul anterior, reglementarea la nivel de acord de implementare dintre coordonatorii de reformă/investiție și ADR-uri a aspectelor menționate mai sus precum și în cuprinsul constatării;
* actualizarea descrierii sistemului de management și control.
De asemenea, pentru același jalon, raportul citat constată neconcordanțe în privința a ceea ce este agreat prin PNRR și ceea ce au decis autoritățile române privind: asigurarea verificării legalității și regularității cheltuielilor;
asigurarea prevenirii, detectării și corectării conflictului de interese, fraudei, corupției și dublei finanțări la nivelul proiectelor finanțate în cadrul PNRR.
Mai exact, legislația adoptată recent „se îndepărtează de la cele stabilite prin PNRR, în condițiile în care cele două atribuții menționate mai sus urmează a fi efectuate și de alte entități cărora nu le-au fost stabilite asemenea atribuții prin PNRR. Mai mult, nu sunt clar delimitate atribuțiile care îi revin coordonatorului național și cele aferente celorlalte entități menționate în cuprinsul OUG.
În aceeași logică, actul normativ nu numai că se îndepărtează de la cele stabilite prin PNRR în privința atribuțiilor conferite exclusiv MIPE în calitate de coordonator național, dar introduce în cadrul mecanismului de implementare și control Curtea de Conturi a României”, așadar o instituție care nu se regăsește acum în PNRR.
Alte jaloane la care sunt semnalate detalii încă neîndeplinite:
- Jalon 69 „Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare” – Responsabil: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – „În continuare, se impune finalizarea actului adițional la Contractul de activitate și performanță al CNCF CFR-S.A.”
- Jalon 142 „S-a instituit și este operațional grupul operativ pentru implementarea și monitorizarea reformelor și investițiilor privind transformarea digitală” – Responsabil: Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) – Task Force-ul urma să fie operațional abia la începutul lunii iunie. Procesul de recrutare nu era finalizat; pentru 16 poziții era pe final iar a 17-a poziție era rămasă neocupată, respectiv postul de manager executiv: „procesul de recrutare va fi reluat.”
- Jaloanele 247, 250 și 259, referitoare la Acordurile de acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României” privind diferite instrumente financiare – Acordurile erau semnate, însă nu erau transpuse încă o serie de prevederi din PNRR:
- „-Prevederile referitoare la tipurile de intervenție (Dezvoltarea comercială și internaționalizarea IMM-urilor, inclusiv investiții productive 015a; Sprijinirea întreprinderilor mari prin instrumente financiare, inclusiv investiții productive);
-Prevederile referitoare la guvernanță și rolul Băncii Naționale de Dezvoltare a României.
– Prevederile referitoare la criteriile de eligibilitate (intermediarii finali eligibili și beneficiarii finali), doar la J 259” - Jalon 253 „Semnarea acordului de finanțare între Fondul European de Investiții și Guvernul României pentru crearea Fondului de fonduri de capital de risc pentru redresare – de asemenea, nu erau transpuse o serie de prevederi din PNRR; precum: „prevederi referitoare la categoria de beneficiari care implementează proiecte de infrastructură axate pe energia din surse regenerabile și eficiența energetică”;
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat pe 31 mai că a transmis Comisiei Europene prima cerere de plată, pentru care ar putea primit 2,56 miliarde euro (circa 3 miliarde euro valoare totală, minus prefinanțarea de 13% primită în lunile anterioare, care se scade proporțional din fiecare cerere).
Suma va fi încasată doar dacă România a îndeplinit în totalitate cele 21 de jaloane transmise drept „bifate”. Însă Comisia Europeană poate rambursa doar o parte din această sumă, dacă decide că unele jaloane nu au fost îndeplinite în mod corect sau complet.
G4Media a scris în exclusivitate la începutul lunii mai, potrivit informațiilor obținute din ministere, că primul raport de audit a concluzionat că sistemul de gestionare a PNRR nu funcționează sau funcționează parțial și sunt necesare îmbunătățiri substanțiale.
