vineri, 30 iulie 2021

Duhul Aurului

În ultima săptămână, am asistat la reintrarea pe scena publică a controversatului proiect de la Roșia Montană. Ar fi bine să ne axăm mai mult pe aspectele juridice ale problemei. Există două acte juridice reglementând raporturile juridice dintre statul român (prin societatea Minvest) şi Gabriel Resources.

Este vorba aici despre contractul de societate (act constitutiv) al RMCG şi un contract de licență care are un caracter secret. Compania poate cere despăgubiri daca există o clauză penală în contract, prin care s-a evaluat anticipat valoarea prejudiciului. Afirmaţia că despăgubirile se pot estima în funcţie de planul de afaceri al RMGC nu are bază juridică.

Concesionarea activităţii de exploatare nu garantează şi obţinerea avizelor de către compania minieră. În cazul în care Gabriel Resources nu îndeplinește condițiile pentru obţinerea avizelor, statul român nu poate fi acuzat pentru acest lucru. Compania minieră poate demonstra că îndeplineşte aceste condiţii legale, iar în acest caz neacordarea avizelor este un abuz al statului.

În proiectul de lege apărut în 2013 se prevedea posibilitatea RMGC și a oricărei companii private de a face exproprieri în numele statului. Exproprierea pentru cauză de utilitate publică nu se poate face în interesul unei companii private. Nu există cazuri similare în Europa. În toate democraţiile clasice, exproprierea este de competenţa administraţiei publice centrale sau locale.

În proiectul de lege, activitatea minieră de la Roşia Montană era declarată „de utilitate publică şi de interes public naţional deosebit” (articolul 3, alin.2 ). În legislaţia română nu există termenul de „interes naţional deosebit”, ci numai „utilitate publică” şi „interes naţional”.

Articolul 6 din Legea nr. 33/1994, subliniază că lucrările miniere sunt de utilitate publică.Tot articolul 6 al Legii 33/1994 arată că sunt de utilitate publică şi „salvarea, protejarea şi punerea în valoarea a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice”. Aceste elemente nu au fost avute în vedere pentru declararea interesului public naţional deosebitîn cazul proiectului minier amintit.

Trebuie clarificate aspectele legate de cadrul legislativ aplicabil, cu alte cuvinte legea aplicabilă, română, britanică, canadiană, austriacă, etc. Textul licenţei de concesiune pentru exploatare 47/1999, la articolul 18, arată ca licenţa este guvernată de legea română.

Tot la acelaşi articol se subliniază că orice diferend va fi judecat de Curtea (Centrul) de Arbitraj Comercial Internaţional de la Viena, conform regulamentului de arbitraj al acesteia. Această instanţă arbitrală este subordonată Camerei Federale de Comerţ din Austria, iar regulamentul său are la bază procedura civilă austriacă.

Articolul 27 al acestui regulament arată că orice diferend se va judeca conform legii stabilite de părţi, în cazul de faţă legea română. Domnul ministru Dan Şova a pomenit de ICSID în 2013 ca posibilă instanţă de arbitraj.

ICSID este Centrul pentru soluţionarea diferendelor în domeniul investiţiilor dintre state şi naţionalii altor state. Funcționează la Washington, sub egida Băncii Mondiale.

Problema este că pot apela la aceasta instanţă arbitrală numai persoane fizice sau juridice din state care au ratificat Conventia privind diferendele în domeniul investiţiilor dintre State şi naţionalii altor state (articolul 25 din Regulamentul Centrului).

Convenţia a intrat în vigoare în 1966. Canada a ratificat Convenția, în decembrie 2013, iar România încă din 1975. În nici un document nu se spunea nimic despre răspunderea juridică a RMGC în cazul producerii unor daune persoanelor, bunurilor sau mediului.

Se poate lua în considerare şi o răspundere juridică a miniştrilor implicaţi de crearea unui prejudiciu pentru statul român, mai ales cei care au acordat licenţe şi avize prin încălcarea legii.

Este utilă menționarea unor date despre industria minieră canadiană:

– 1373 de companii miniere canadiene erau înregistrate (listate) pe TSX (bursa din Toronto);

– 43 % din totalul exploatărilor pe plan mondial sunt atribuite companiilor canadiene;

60 din numărul total al companiilor de extracție a aurului din întreaga lume sunt înregistrate în Canada;

20 din numărul total al companiilor canadiene care îşi desfăşoară activitatea pe continentul african se află în zonele devastate de războiul civil din Republica Congo (fostul Zair);

– 193 de societăţi fac lobby pentru companiile miniere canadiene;

companiile miniere canadiene sunt acuzate de încălcarea drepturilor omului în 30 de state;

– nici o lege federală canadiană nu reglementează activitatea companiilor miniere în afara teritoriului canadian.

Din punct de vedere teoretic pentru România sunt șanse mari în câștigarea unui proces cu Gabriel Resources. Motivele principal sunt modul dubios în care s-a făcut transferul licenței de exploatare și lipsa avizelor de mediu necesare exploatării.

Prima dată iese în evidență modul îndoielnic în care societatea de stat Minvest Deva s-a asociat cu Gabriel Resources în 1999. Cu toate că Minvest era acționar minoritar, cu aproape 20% din capitalul social al RMGC, deținea licența de exploatare. Ca efect al asocierii, aceasta a fost transferată în mod gratuit companiei canadiene. Nu este clar nici cum au ajuns investitorii de la exploatarea haldelor de steril, cum era inițial proiectul în 1995, la extragerea aurului și argintului din zăcământ. Obținerea avizelor de mediu conform legii este o obligație a investitorului.

Un aspect puțin evidențiat sunt metalele rare adociate de obicei cu aurul, adică titan, germaniu, arseniu, molibden, vanadiu, nichel, cobalt, galiu si wolfram. În acest context, cazul capătă alte valențe. Mai ales dacă se verifică speculațiile că rădăcinile proiectului există de dinainte de 1989. RMGC a declanșat în acei ani o campanie de presă, căutând concomitent să atragă bunăvoința multor ziariști. În 2010, a finanțat călătoria în Noua Zeelandă a mai multor ziariști, printre care un actual politician populist de cauciuc, prieten al lui Florin de la Vâlcea, premierul de (H)AUR.

Coroborat cu unii consilieri ai domnului Cîțu, cazul Roșia Montană devine destul de tenebros.

“O, blestemată lăcomie de aur, la ce nu împingi tu pe muritori?“ Vergiliu

“Alcoolul e alb şi înroşeşte obrazul, aurul e galben şi înnegreşte sufletul“Lao Tse

“Dacă nu stăpâneşti aurul, te stăpâneşte el pe tine“ Sfântul Ioan Gură de Aur

“Oare atunci când setea îţi arde gâtul, cauţi pahar de aur?“Horaţiu

Ovidiu Maican
Lector universitar doctor, Departamentul de Drept Academia de Studii Economice - Bucureşti
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE