vineri, 21 ianuarie 2022
AcasăProiecte editorialeBusiness JournalismEconomia în pandemie: câteva date şi răspunsuri plus o privire spre viitor!

Economia în pandemie: câteva date şi răspunsuri plus o privire spre viitor!

În ţările Uniunii Europene, economia se recuperează mai rapid decât o spuneau pronosticurile anterioare. Consumul privat şi investiţiile sunt principalii poli de creştere, determinând astfel şi o scădere a ratei şomajului. Mecanismul de redresare şi rezilienţă este, de asemenea, un contributor important al creşterii PIB-ului Uniunii Europene, iar certificatul verde european a adus cu sine o revenire a industriei turismului începând cu 1 iulie.

Autor: Maria Voinea


Să privim însă în urmă şi să vedem după ce pierderi îşi revine economia. Turismul a fost una din industriile cel mai mult afectate de pandemie. În perioada ianuarie-octombrie 2020, numărul călătoriilor internaţionale a scăzut cu 72% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019. Cele mai mari pierderi în ceea ce priveşte locurile de muncă şi creşterea economică au fost suferite micile state insulare în curs de dezvoltare (en. SIDS), ţările cel mai puţin dezvoltate şi ţările africane. Conform Organizaţiei Mondiale a Turismului, categoriile sociale cele mai afectate sunt tinerii şi lucrătorii din economia informală.

Evident, măsurile de izolare şi distanţare socială au avut efecte negative mai ales asupra sectoarelor de activitate care presupun interacţiuni între oameni: sălile de sport, HoReCa şi evenimentele artistice. În România, artiştii au încercat să se orienteze spre online, însă pentru difuzarea unui concert sau unei piese de teatru online sunt necesare mai multe resurse pe partea tehnică. Cei care nu au reuşit să se descurce astfel, au fost probabil nevoiţi să caute alte surse de venit având în vedere că nici autorităţile nu au sprijinit sectorul după lockdown.

Am stat puţin de vorbă cu actriţa Sidonia Doica şi am aflat a primit o indemnizaţie de 75% din salariul mediu brut pe perioada lockdown-ului şi, respectiv, de 41,5% din salariul mediu brut în perioada de după lockdown, fiind nevoită să îşi plătească din aceste sume impozitele şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate.

„În lunile de lockdown nu am avut proiecte de teatru aşa că am dat meditaţii la engleză şi încă dau. După lockdown am avut două musicaluri, dar care au mers cu întreruperi pentru că ba puteam să le jucăm, ba nu puteam.” Actorul Marius Manole a avut mai mult succes cu proiectele online, declarând pentru Europa Liberă România: „Am făcut un lucru extraordinar în pandemia asta: făcut o emisiune online, «Welcom as in aor hom», cu colega mea Ilona Brezoianu şi cu colegul meu Dan Rădulescu, actor la Teatrul de Comedie, şi ne-a ţinut cam jumătate de an, timp în care ne-a bucurat şi pe noi, dar am bucurat şi multă lume şi din România şi din diaspora, oameni care stăteau în case, închişi, mai ales în lockdown, care ne scriau în fiecare zi cât de bine le face această emisiune, că e ca un «medicament care nu e dăunător». Apoi am descoperit teatrul online şi am făcut spectacole online la care au avut şi 7.000 de cumpărători de bilete.”

Una din categoriile sociale vulnerabile pe timpul măsurilor de izolare a fost cu siguranţă reprezentată de imigranţi, care lucrează preponderent în sectoare care au nevoie de prezenţa fizică a angajaţilor. Acest lucru a însemnat fie că şi-au păstrat locul de muncă, dar au fost expuşi la virus, fie că şi-au pierdut locul de muncă. În Uniunea Europeană, un sfert din angajaţii din industria ospitalităţii sunt imigranţi.

Pandemia a afectat din punct de vedere economic mai mult femeile decât bărbaţii. Un raport al Parlamentului European arată că ajutoarele oferite de guvernele statelor UE au avut efecte indirecte mai ales asupra sectoarelor de activitate în care sunt angajate mai multe femei: gastronomie, ospitalitate, retail sau activităţi casnice. ONU menţionează că diferenţele de gen în ceea ce priveşte numărul de femei/bărbaţi care trăiesc în sărăcie vor fi accentuate de pandemie, astfel că în 2030, 232 milioane de femei vor trăi în sărăcie faţă de 221 milioane de bărbaţi, în timp ce înainte de pandemie 206 milioane de femei şi 195 milioane de bărbaţi trăiau în sărăcie.

Pe de altă parte, au existat şi sectoare economice “afectate” pozitiv de pandemie. De exemplu, importul de laptopuri în Uniunea Europeană a atins un maxim istoric în aprilie 2020, dată fiind tranziţia atât de spontană spre munca şi/sau studiul de acasă. Mai mult de 30% din aceste importuri au fost înregistrate în România şi Danemarca.

Altă industrie care a beneficiat de pe urma pandemiei a fost cea farmaceutică, mai ales dacă vorbim despre companiile producătoare de vaccin. După ce Pfizer a anunţat că a produs un vaccin eficient contra Covid-19, preţul acţiunilor companiei a crescut cu 15% în câteva ore. În cazul Moderna, preţul unei acţiuni la începutul lunii noiembrie 2020 era în jur de 70 dolari. Între timp, au anunţat că lansează vaccinul, iar la început de decembrie 2020, preţul crescuse de mai mult de 2 ori. Cel mai mare preţ a fost atins însă la începutul lunii septembrie 2021: 450 dolari. Aplicaţia Zoom a cunoscut, deopotrivă, o creştere mare a preţului acţiunilor: la început de martie 2020, preţul unei acţiuni era în jur de 110 dolari. În luna octombrie a aceluiaşi an, preţul a ajuns la un maxim istoric, 559 dolari.

La ce să ne aşteptăm în continuare? Preţul acţiunilor Zoom, de exemplu, se învârte de la începutul anului în jurul valorii de 300 dolari. În ceea ce priveşte turismul însă, este greu de spus când se va reveni la nivelul de dinainte de pandemie din cauza diferenţei de administrare a vaccinurilor între ţări, din cauza restricţiilor încă existente, din cauza tulpinilor de virus ce mai pot apărea. În acest sens, o categorie privilegiată este cea a posesorilor de certificat verde european: aceşti cetăţeni au putut circula în această vară pe teritoriul Uniunii Europene fără niciun fel de restricţii suplimentare.

Se poate vorbi deci despre o libertate mai mare de circulaţie faţă de anul trecut. Este însă incert ce se va întâmpla în 2022: poate exista posibilitatea ca această libertate să fie din nou pusă sub semnul întrebării dacă va fi necesară o a treia doză de vaccin. Economista americană Ann Owen îşi pune problema inflaţiei: „Oamenii au stat în case în ultimul an şi de când li se permite să iasă afară fără alte restricţii, ies şi cheltuie mulţi bani. Creşte cererea şi atunci cresc şi preţurile”.

Pe de altă parte, economistul Christian Odendahl nu consideră inflaţia ca fiind o problemă. În ultimul deceniu, Europa a funcţionat cu o inflaţie mică, economia neatingându-şi potenţialul. O inflaţie în creştere ar arăta că economia s-a recuperat şi că mai mulţi oameni vor avea un loc de muncă.

În România, inflaţia a ajuns aproape de nivelul pre-pandemic în 2021 (3,6%), dar IMF estimează că în 2022, preţurile vor creşte doar cu 2,7%. De asemenea, o bună implementare a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă ar putea aduce creşteri economice importante pe termen mediu.


Surse folosite pentru date:

Summer 2021 Economic Forecast: Reopening fuels recovery

Impact assessment of the COVID-19 outbreak on international tourism | UNWTO

Tourism and COVID-19 – unprecedented economic impacts | UNWTO

Update: Which firms and industries have been most affected by Covid-19?

Artiştii independenţi trebuie să dea înapoi statului o parte din indemnizaţia primită în starea de urgenţă

Artiștii cer să fie introduși în schema de ajutor pentru sectorul cultural

The Coronavirus Does Discriminate: How Social Conditions are Shaping the COVID-19 Pandemic

What is the impact of the COVID-19 pandemic on immigrants and their children?

COVID-19 and its economic impact on women and women’s poverty

COVID-19 and its economic toll on women: The story behind the numbers

How has the news of a vaccine affected world stock markets?

Moderna: Covid vaccine shows nearly 95% protection

Inflation Explained: Should You Worry About Rising Prices Post-Pandemic?


(Articol publicat în Ziarul de Iași, partener PressHUB în cadrul proiectului „Hub for Business Journalism”)


Maria Cristina Voinea a fost selectată pentru pentru a participa la „Hub for Business Journalism”, un proiect marca Freedom House care îşi propune să aducă un suflu nou în jurnalismul economic și de business din România. Pentru a citi mai multe astfel de articole, puteți accesa secțiunea dedicată proiectului din cadrul publicației Presshub.

Maria Cristina Voinea face parte, începând din mai 2020, din proiectul „Factual”. A participat la o serie de ateliere online despre fake news și propagandă în mass media, organizate de Funky Citizens. Maria este licențiată a Facultății de Relații Economice Internaționale (ASE) și își propune să continue studiile cu un program masteral în același domeniu.


ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE