Economia UE e încă „pe plus”. Dar situația s-a schimbat dramatic

Data:

Previziunile Comisiei Europene au indicat o reducere a perspectivelor de creștere pentru cele 27 state membre. Creșterea PIB-ului real, atât în UE, cât și în zona euro, este estimată în prezent la 2,7 % în 2022 și la 2,3 % în 2023, în scădere de la 4,0 %, respectiv 2,8 %. Inflația din zona euro este estimată la 6,1 % în 2022, ea urmând să scadă la 2,7 % în 2023.

Deocamdată cel puțin, economia blocului rămâne „pe plus”, culegând roadele Planului de Redresare de 750 de miliarde. Dar situația s-a schimbat dramatic față de iarna 2021. Și noile realități economice ar putea avea consecințe sociale și politice imprevizibile.

După cum amintește Le Monde, care comentează cifrele furnizate de Comisia Europeană, la 11 noiembrie 2021, Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, califica perspectivele pentru economia europeană drept „extraordinare”, adăugând că o astfel de situație „nu se va mai repeta prea curând” , poate niciodată pentru generația sa. El încuraja statele membre ale Uniunii să profite de acest lucru pentru a se reforma.

Dar multe s-au schimbat de atunci. Mai întâi, a fost războiul energetic declanșat de Kremlin, prin intermediul Gazprom, care a sufocat aprovizionarea Europei și a dus, încet dar sigur, la creșterea prețurilor.

Europenilor le-a luat ceva timp până să înțeleagă și chiar să accepte noua realitate. Până atunci, însă, Rusia a declanșat un război de-a binelea, crescând astfel presiunea pe prețurile energetice la cote insuportabile.

În plus, măsurile de izolare impuse în China în fața reapariției pandemiei, în special la Shanghai, au accentuat dificultățile de aprovizionare ale industriei și iarăși au dus la creșteri de prețuri.

Inflația este aici pentru mult timp

Dacă la începutul anului, inflația părea a fi un puseu pe termen scurt, generat de revenirea prea rapidă a economiei globale, acum tot acest complex de factori amenință să mențină creșterile de prețuri pentru o perioadă mai îndelungată. Iar consecințele sociale și politice nu vor întârzia să apară în Europa.

Agenția Bloomberg, preluată de Mediafax, vede chiar nori negri care se strâng la orizont pentru UE.

Cei 27 au în faţă o combinaţie unică de ameninţări de pe urma războiului din Ucraina, a noilor creşteri de preţuri la energie urmate de scumpiri ale alimentelor şi penurii.

Atenţia se concentrează asupra modului în care raţionalizarea energiei şi ascuţirea presiunilor asupra costurilor de trai ar putea testa şi mai mult răbdarea alegătorilor, dar şi asupra vulnerabilităţii maşinăriei industriale a Germaniei în faţa închiderilor în eventualitatea suspendării livrărilor de gaze.

Bloomberg avertizează că într-un scenariu sever în care vor apărea perturbări serioase ale livrărilor de gaze naturale din Rusia, redresarea zonei euro de pe urma pandemiei aproape s-ar opri, în timp ce preţurile ar urca şi mai rapid.

În această săptămână, UE va propune măsuri de contracarare a crizei energetice. Preţurile gazelor naturale ar putea fi plafonate de Comisia Europeană, pentru a evita costurile „insuportabil de mari” generate de o posibilă limitare sau suspendare a livrărilor din partea Rusiei.

Continuarea în RFI.

Ovidiu Nahoi
Ovidiu Nahoihttp://rfi.ro
Ovidiu Nahoi este redactor șef al Radio France Internationale România. A fost redactor-șef al publicațiilor „Historia“ și „Foreign Policy“ (2007-2010) și corespondent la Bruxelles pentru Adevărul, în perioada 2010-2012. A realizat emisiuni pe teme de politică internațională la The Money Channel și TVR. A realizat documentarul „La Răsărit de Europa“, în regiunea Bugeac și Odesa, în 2014, pentru The Money Channel. Este autor al cărții „Povestiri de peste Prut“, apărută în 2019 la Editura Seneca.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul: