vineri, 6 august 2021
AcasăProiecte editorialeFacts not FakeEfectele pandemiei în economie. Ce spun datele și ce spun experții

Efectele pandemiei în economie. Ce spun datele și ce spun experții

Dragi prieteni, vă anunțăm că magazinul nostru se va închide definitiv în următoarele săptămâni. Precum multe alte afaceri mici care au suferit și care au dispărut de pe piață în acest 2020 al pandemiei de coronavirus, și noi am ajuns acum la capătul drumului.” Așa începe un anunț din 10 noiembrie, al unui magazin de stofe de pe strada Latină nr 14, din București.

Statul Român a acordat diverse ajutoare pe durata crizei”, explică proprietarul mai departe, „însă acestea au fost în realitate disponibile doar pentru afacerile mari și pentru cine avea relații, nu pentru micii antreprenori, care pe scurt au fost lăsați să sucombe pentru ca locul pe piață să le fie luat de către jucătorii mari”. „Mulți alți antreprenori s-au luptat din greu să facă rost de bani pentru a susține afaceri care în 2020 nu au mai avut aproape deloc încasări”, mai spune el, „adică am adus cu toții bani de acasă, din economii personale, din vânzări de ce bunuri mai aveam etc. pentru a plăti chirii și salariile angajaților. Acest lucru a fost posibil doar puțină vreme, iar apoi plățile au trebuit restructurate, respectiv am ajuns să nu ne mai permitem să ne plătim angajații, iar, ca antreprenori, am mai rămas doar noi în multe firme și ne-am căutat joburi personale cu care să plătim chiriile la punctele de lucru la care nu mai era nicio activitate.

În încheiere, antreprenorul magazinului de stofe ne anunță: „Am sperat cu toții, cei care efectiv ne-am luat din banii de mâncare și am făcut foamea cu zilele, că vom putea relua activitatea odată cu sfârșitul crizei sanitare, însă iată că, departe de un sfârșit, ne vedem acum într-o situație încă și mai gravă decât la începutul anului. Șansele de revenire pentru micii antreprenori, ca mine, sunt acum nule.”

În aceeași zi, două firme din judeţul Bistriţa-Năsăud înştiinţau Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) despre intenţia de a disponibiliza o parte din personal la sfârşitul acestui an, fiind vizate în total 60 de persoane.

Ministerul Muncii publica la 3 iulie datele referitoare la numărul contractelor de muncă suspendate: 102.830 în total. Din domeniul HoReCa: 24.464, în industria prelucrătoare 20.573 și în comerț cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor 8.996. De la acea dată nu mai găsim o situație a acestora, actualizată.

Principalele concluzii, după primele 200 de zile ale pandemiei

În luna septembrie, o echipă de analiști de la Universitatea „Babeș-Bolyai” (UBB) a dat publicității o analiză a efectelor pandemiei pe primele 200 de zile. „În ceea ce priveşte evoluţia economiei în general, efectele economice ale pandemiei au început să fie resimţite încă din primul trimestru al anului, acestea fiind intensificate în trimestrul al doilea. Astfel, economia românească a înregistrat scăderi profunde în cel de-al doilea trimestru, acestea fiind cu 12,3% mai accentuate decât în primul trimestru şi cu 10,5% mai accentuate decât în perioada similară a anului 2019”, se arată în studiul UBB.

Conform studiului realizat de analiştii universitari, pandemia a afectat, într-o măsură mai mare sau mai mică, toate ramurile principale ale economiei, cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică indicând faptul că sectorul industriei a suferit cel mai mult, urmat de domeniul serviciilor private. Cele mai importante scăderi au fost înregistrate în industria ospitalităţii şi a turismului, respectiv în cazul serviciilor de artă, cultură şi divertisment. În contextul pandemiei, rata şomajului a crescut de la 3,7% în luna ianuarie până la 5,4% în luna iulie, creşterea şomajului fiind limitată de programele de sprijinire a ocupării.

Indicatorii cu o frecvenţă lunară sugerează că, după o scădere extrem de abruptă în luna aprilie, recuperarea a început să se contureze deja pe parcursul lunii mai, iar dinamica revenirii a devenit deosebit de puternică în luna iunie. În plus, în perioada iulie-august, indicii de încredere economică ai antreprenorilor şi indicii de mobilitate Google au arătat semne încurajatoare, deschizând calea către o creştere robustă în trimestrul al treilea al anului 2020. Ulterior trimestrului trei, ne aşteptăm ca ritmul revenirii să se încetinească semnificativ”, apreciau autorii analizei.

În aceeași perioadă, o companie din Cluj care are aproape 3.000 de angajați, Emerson, a făcut publice anunțuri de angajare în acestă perioadă aproape în fiecare lună. Numai în luna octombrie, anul acesta, a publicat oferta cu 72 de noi locuri de muncă. De asemenea, în 23 și 24 octombrie, a avut loc cea de-a a doua ediție a evenimentului online Târgul de Cariere Cluj, la care au participat 17 companii active din piața locală de recrutare.

Norocul nostru stă în înapoiere!

Profesorul universitar de științe economie Bogdan Glăvan spune că pandemia a avut un impact puternic asupra economiei globale, în primul rând din cauza măsurilor administrative de carantinare și de distanțare socială. Cel mai afectat sector este sectorul serviciilor, acolo unde interacțiunea fizică dintre oameni este inevitabilă. „Din acest motiv, economia României, bazată relativ mai puțin pe servicii decât vestul Europei, nu are chiar atât de mult de suferit”, apreciază Glăvan.

Desigur, evoluția agregată a economiei din acest an se va datora mai multor factori, nu doar pandemiei în sine, ci și politicilor publice – iar în ceea ce privește măsurile politice acestea au acționat ca un tampon ce a împiedicat scăderea puternică a PIB. De exemplu este notabilă creșterea investițiilor publice și evoluțiile din anumite domenii, precum construcțiile. Toți acești factori fac ca, per ansamblu, economia României să înregistreze, conform ultimelor estimări ale Comisiei Europene, o scădere chiar ușor mai mică decât în anul crizei financiare 2010 (cu 5,2% acum față de 5,5% atunci)”, explică economistul.

El crede că, dincolo de anul 2020, economia va reveni probabil pe creștere în 2021 – spre deosebire de experiența crizei financiare de acum un deceniu. „Motivul acestei reveniri în V este foarte simplu”, mai spune el, explicând că „pandemia sau măsurile administrative de închidere a economiei, aplicate punctual sau o singură dată la nivel național, nu au în principal un efect distructiv asupra economiei; ele nu distrug baza de capital, nu afectează în mod permanent planurile de investiții, relațiile furnizori-cumpărători. Închiderea economiei «îngheață» relațiile de afaceri, dar acestea se «dezgheață» ulterior. Spre deosebire, criza economică din 2009 (episodul de prăbușire al unui ciclu economic clasic) a dezvăluit un ciorchine de investiții nerentabile, supra-extinderea anumitor afaceri, profituri artificiale, alimentate doar de expansiunea considerabilă a creditului din anii perioadei de avânt. Practic, într-un ciclu economic clasic, perioada de avânt înseamnă o alocare greșită a resurselor, care necesită o corecție ulterioară – corecție care înseamnă falimente, scăderi masive de venituri și impune reconversia capitalului”.

„Pumnul lui Tyson”

Lupta cu pandemia e precum un meci dintre un pugilist amator cu Mike Tyson: știi dinainte cine va lovi mai puternic, totul e ca celălalt boxer să-și conserve organele vitale pentru a se putea apoi recupera”, spune Dan Popa, publicist specializat în domeniul economic, jurnalist la Hotnews.ro. „Este de domeniul evidenței că la finalul meciului vom avea o gaură mare de acoperit la buget (deficitul bugetar), că șomajul va fi ridicat, că o parte din firmele care activează în sectoarele afectate se vor închide, că economia în întregul ei va frâna puternic. În același timp, trebuie să ne păstrăm organele economice vitale, adică acele sectoare care au generat și până acum și care vor genera la finalul pandemiei creșterea economică necesară. Pandemia lovește România nu doar economic, ci și medical (sanitar). În plan sanitar, dincolo de pierderile de vieți omenești (extrem de dureroase) suferite, SARS-CoV-2 poate oferi o nesperată ocazie de a îmbunătăți capacitatea spitalelor prin achiziții de aparatură, paturi de ATI și materiale sanitare de care duceam lipsă”.

Desigur, toate costă bani, iar noi nu suntem în cea mai bună poziție financiară posibilă, mai spune publicistul, care reamintește că avem deja politica fiscală ambalată la maxim și putem doar spera ca un viitor vaccin să apară cât mai rapid pentru a nu ne pierde cu totul suflul în timpul acestui efort.

O altă parte bună a acestui meci dramatic este că ne oferă răgazul de a ne reforma administrativ. De a digitaliza cu viteză maximă, chiar dacă oarecum forțat”, mai spune Dan Popa. „În final”, crede el, „ar trebui să vedem o administrație mai suplă, cu servicii mai rapide și de mai bună calitate, instituții de stat mai eficiente și mai multă empatie în relația cu contribuabilul. În concluzie, efectele vor fi și negative și pozitive. Deocamdată e greu de spus care vor cântări mai mult; suntem încă năuci de la loviturile de box primite”.

Viitorul nu arată (prea) bine

Din păcate, premisele nu sunt bune, e de părere prof. univ. Dan Lazăr, de la Universitatea „Babeș-Bolyai”. „Anul viitor va fi complicat. Măsurile luate (lockdown) vor afecta grav economia. Se puteau alege și alte alternative: a se vedea exemplul Slovaciei care într-un weekend a testat jumătate din populația tarii, au izolat (carantinat) pe cei bolnavi și într-o săptămână au scăzut la jumătate numărul de noi îmbolnăviți. Costul a fost în jur de 350 milioane de euro, pare mult, dar sunt convins ca la noi pierderile vor fi considerabil mai mari – miliarde de euro (reducerea de venituri din impozitele plătite de sectorul privat, din impozitele pe salariu la locurile de muncă pierdute, dar și creșterea substanțială a cheltuielilor din sistemul sanitar și de asistență socială”, explică prof. Lazăr.

Plus de asta, cred că suntem și singurii care au închis grădinițele și școlile, în condițiile în care toate studiile arată că preșcolarii și elevii nu sunt un pericol de extindere a pandemiei. În celelalte țări în aceste Comitete de situații de urgență sunt și economiști, profesori, sociologi, psihologi care să analizeze impactul potențial al măsurilor de restricție. La noi din păcate o fac unii medici și politicienii”, concluzionează Lazăr, apreciind că nu există viziune și predictibilitate în politicile noastre publice.

Criza – pentru unii mumă, pentru alții ciumă

Din cât am observat eu, efectele asupra economiei, evident, sunt per total nocive, chiar dacă mulți au încercat și au reușit să se adapteze, să câștige, pierderile unora sunt mai mari, mult mai mari decât câștigurile altora”, spune și prof. univ. Radu Nechita, de la Facultatea de Studii Europene de la UBB. „Dar ce cred că e important de subliniat este că greutatea acestei poveri este inechitabil, extrem de nedrept repartizată”, mai precizează Nechita, care spune că toată povara a rămas pe sectorul privat. „Știu firme închise și oameni concediați, dar n-am auzit de bugetari concediați sau sancționați financiar pentru că nu și-au făcut treaba. Am auzit despre «iobagii» din sectorul privat care au fost concediați sau au suportat reduceri salariale, dar nu și «aristocrații» de la stat. Desigur sunt și acolo nedreptăți și inechități, deși nu toți lucrează și iau salariile la fel ca cei care se adaptează și fac ce trebuie să facă în noile condiții. Am auzit de învățătoare care a făcut doar două ore on-line pe săptămână, dar am văzut și profesor de sport care a făcut orele on-line, până i-a transpirat elevul acasă”, mai spune profesorul clujean.

Așa cum și în sectorul privat există diferențe: unii au acces la contracte cu statul și n-au dus-o rău, alții au închis și au dispărut. Și acolo, în sectorul privat sunt aristocrați și iobagi. Inechitatea mi se pare cel mai grav și evident efect”, concluzionează Radu Nechita.

Intervenții și sprijin extern

Pe 21 octombrie, Comisia Europeană a emis un set inaugural de obligațiuni cu impact social în cadrul Instrumentului SURE al UE. În valoare de 17 miliarde EUR, acesta este menit să contribuie la protejarea locurilor de muncă și la menținerea nivelului de ocupare a forței de muncă. Emisiunea a constat în două obligațiuni, suma de 10 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în octombrie 2030, iar suma de 7 miliarde de euro fiind exigibilă pentru rambursare în 2040. Investitorii s-au arătat foarte interesați de aceste instrumente cu rating ridicat. Cererile de subscriere au depășit de peste 13 ori capacitatea, ceea ce a mărit valoarea ambelor obligațiuni. Fondurile colectate vor fi transferate statelor membre beneficiare sub formă de împrumuturi, pentru a le ajuta să acopere direct costurile legate de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a unor măsuri similare, puse în aplicare ca răspuns la pandemie.

La 27 octombrie, obligațiunea cu impact social emisă în cadrul Instrumentului SURE al UE a fost cotată la Bursa din Luxemburg și va fi prezentată pe Luxembourg Green Exchange, platforma bursieră numărul unu din lume dedicată exclusiv valorilor mobiliare durabile.

Pandemia provocată de coronavirus a scos la lumină dificultățile întâmpinate frecvent de mulți tineri atunci când încearcă să intre pe piața muncii. La 30 octombrie, Consiliul a adoptat propunerea Comisiei de recomandare a Consiliului privind o punte către crearea de locuri de muncă începând cu 1 iulie 2020, consolidând Garanția pentru tineret existentă.


Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE