”Elevii învață cel mai bine de la oameni, nu de la programe”

La numai o lună de la recunoașterea oficială a debutului pandemiei în martie 2020, Organizația Mondială a Sănătății-OMS estima că  unui număr de 1,6 miliarde de copii nu li s-au mai predat cursuri în clasă. Cele mai multe țări au optat pentru închiderea școlilor, cel puțin temporar, în timpul carantinei și pentru sisteme de învățare online sau hibrid. Ce consecințe a avut trecerea de la educația clasică, față în față, la educația intermediată de tehnologia digitală, este întrebarea la care au răspuns mai multe studii publicate în România și în străinătate.

Sondaj McKinsey:„Resursele fac diferența”

McKinsey, compania americană de consultanță în management fondată în 1926 la Chicago, a efectuat un sondaj printre profesorii a 8 țări dezvoltate pentru a afla impactul trecerii la sistemul de învățare online. Studiul conține și date colectate timp de un an pe tema schimbărilor în educație impuse de pandemia COVID-19. Australia, Canada, China, Franța, Germania, Japonia, Marea Britanie și SUA, țări bogate, cu economii stabile, aflate în topul clasamentelor OECD, au întâmpinat dificultăți de adaptare la noua situație, însă au depășit multe obstacole, tocmai datorită resurselor de care dispun.

Una dintre concluziile studiului McKinsey este că resursele fac diferența. Țările mai puțin dezvoltate au ținut școala închisă, făcând eforturi mari pentru a face față nevoii de echipamente și de know-how, în timp ce țările dezvoltate economic au permis mai devreme revenirea în clase, pentru că au avut fondurile necesare pentru a investi în teste gratuite pentru elevi și profesori, în reorganizarea școlilor pentru a respecta distanțarea, măsurile de igienă etc.

Chiar în aceste condiții, doar 1/3 din profesorii țărilor dezvoltate investigate consideră că între școala online și școala în clasă nu există diferențe relevante. Însă 2/3 din profesori din cele 8 țări cred că restanțele sunt majore, iar recuperarea improbabilă. Japonezii raportau pierderi de o lună, canadienii, britanicii și americanii între 3 și 4 luni. Estimările în ce privește rămânerea în urmă cresc când e vorba de elevi din medii sărace. Similar, în țările mai puțin dezvoltate pierderile pot fi substanțial mai mari.

Sursa Foto: „Un an de școală online.Premise pentru inovarea educației”

„În prima linie a acestei bătălii stau profesorii. În acest sondaj ei și-au exprimat clar credința că elevii învață cel mai bine de la oameni, nu de la programe”, conchid autorii analizei Li-Kai Chen, Emma Dorn, Jimmy Sarakatsannis, Anna Wiesinger.

Consorțiul Universitaria:„Inconvenient major-stresul psihic, social și tehnic”

Un studiu amplu realizat de cercetători în științele educației ai universităților publice din București, Cluj, Iași, Timișoara a conturat o imagine realistă a anului școlar pandemic martie 2020-februarie 2021, chestionând peste 6.400 de cadre didactice din toate județele, atât din mediul urban, cât și din mediul rural.

Cele mai frecvente dificultăți semnalate în proiectul CRED cu genericul Un an de școală online – Premise pentru inovarea educației au fost stresul cauzat elevilor și profesorilor, bâjbâielile metodologice în lipsa unui cadru bine stabilit, nivelul scăzut al instrucției cadrelor didactice pentru utilizarea instrumentelor online și pentru adaptarea disciplinelor la noul mediu,  dificultatea de a monitoriza și evalua elevii de la distanță etc.

Din punct de vedere practic, atât unii elevi, cât și o parte din învățători și profesori au fost lipsiți de echipamentele necesare comunicării online – computere performante, coenxiuni internet, softuri auxiliare sau chiar spațiul unde să poată desfășura în liniște activități de învățare online. Diferența între rural, urban mic și urban mare este în favoarea orașelor mari.

Profesorii respondenți au subliniat, prin scoruri de la 1 la 4, ce obstacole au întâmpinat elevii în formatul de clasă online:

  • Dificultăți tehnice – de acces, conectare, afișare: 2.86
  • Lipsa obișnuinței de a învăța cu ajutorul noilor tehnologii: 2.85
  • Nivelul insuficient al competențelor digitale: 2.74
  • Lipsa unui program bine structurat, determinând sincope în învățare: 2.74
  • Lipsa unui spațiu adecvat pentru realizarea de activități de învățare online: 2.70
  • Acces limitat la Internet: 2.66

În perioada de un an, s-au produs schimbări interesante în atitudinea profesorilor față de noua situație. Dacă la începutul pandemiei 57% dintre cadrele didactice se axau pe aspectele tehnice ale educației online, la sfârșitul perioadei rămăsese un procent de doar 38%, în schimb interesul a 60% din cadrele respondente s-a întors spre aspectele pedagogice, în efortul de a adapta curricula la noile instrumente și de a descoperi cum poți atrage elevii, emoțional și cognitiv, fie și de la distanță.

În ciuda acestui efort, dezvoltarea socio-emoțională a copiilor a fost influențată negativ, recunosc cu acord total 44% dintre profesori și parțial 37%. „Lipsa interacțiunii directe, în grupul de învățare, cu colegii și cu profesorii, are repercusiuni iremediabile asupra dimensiunii sociale, emoționale și afective a dezvoltării copiilor: perioada îndelungată de distanțare fizică își pune amprenta pe activitățile zilnice, schimbând rutinele fizice și intelectuale și alterând, cel puțin pentru un timp, modul în care copiii relaționează”, subliniază studiul.

Sursa Foto: „Un an de școală online.Premise pentru inovarea educației”

Profesorul Olimpius Istrate de la Universitatea București, coordonatorul e-learning al proiectului CRED, afirmă că ne aflăm în fața unei schimbări de mentalitate:„Educația începe să se așeze în noi cadre, în care tehnologia complementarizează și consolidează pedagogia, devine premisă pentru pedagogii inovative și schimbă fundamental procesul didactic”

Printre paradoxurile perioadei se numără și creșterea, în ciuda dificultăților, a motivației pentru profesia de dascăl la peste 30% din cadrele didactice, în vreme ce doar 10% și-au pierdut interesul pentru meserie.

Cu ce ne-am ales

Nu doar școala s-a îndreptat, de voie de nevoie, spre noile tehnologii. Un sondaj IRES efectuat în perioada 12-15 februarie 2021 pe un eșantion relevant de peste 1100 de persoane, arată că 28% dintre respondenții de peste 18 ani au folosit în pandemie tehnologia digitală pentru educație.

Tot mapamondul a învățat în această perioadă să se întâlnească virtual cu ajutorul unor programe complet noi, devenite foarte populare, ca Zoom, Teams, Meet, Webex etc. Au fost puse la dispoziție, uneori gratis, instrumente digitale pentru activități didactice cum sunt Google forms, Google drive, Mentimeter, Canva, Padlet, Doodle etc. Dezvoltarea tehnologică permite utilizarea resurselor video și audio eficiente în educația la distanță.

Sursa Foto: UNESCO

În martie 2021 Universitatea de Vest din Timișoara a dat start la înscrieri pentru programul postuniversitar „Resurse educaționale și digitale pentru instruire online”, în domeniul Științe ale educației, dedicat cadrelor didactice din mediul preuniversitar. Programul de studii durează 8 săptămâni și este înscris în Registrul Național al Programelor Postuniversitare (RNPP), având o durată de 100 ore activități didactice.

În timpul unui singur an au apărut numeorase ghiduri, manuale, îndrumare adresate cadrelor didactice și elevilor pentru a facilita învățarea online, dar și pentru combaterea dezinformării. Unul dintre cele mai recomandate este Journalism, Fake News & Disinformation. Handbook for Journalism Education and Training editat în mai multe limbi de UNESCO( https://unesdoc.unesco.org/ark:/48223/pf0000265552).


Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului
“COVID-19 FactsNotFake -The Emergency Newsroom. Infodemic Lie Detector”, un proiect Freedom House Romania, în parteneriat cu Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina și Agenția de Știri Basilica, finanțat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în România.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a Ambasadei Marii Britanii. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole din aceeași categorie

Advertismentspot_img

Cele mai recente articole

Slujbă de Înviere, pe scenă, în Piața Sfatului din Brașov

Pentru a evita aglomerația, lăcașele de cult vor amenaja din timp, în afara clădirilor, mai multe puncte de distribuire a "paștilor" în pachete/punguțe de unică folosință, închise.

O victorie aliată cât o zdrobitoare înfrângere comună

Se bucură mulți de ”victoria” alianței PNL și USR PLUS, care s-au înțeles să continue coaliția. Ar fi fost decizia rațională, cred nu puțini....

POIM: Alte 10 contracte, în valoare de 146 milioane lei, pentru spitale și centre sociale

Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București este beneficiarul celui mai mare contract semnat în aceste zile.