Jurnalista Emilia Șercan a reacționat joi, într-o postare pe pagina sa de Facebook, la declarația ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, care a respins acuzațiile de plagiat spunând că a fost vorba de lucrări practice ce nu se publicau cu ISBN, ci erau ca un „manual de utilizare a unui espressor de cafea, pentru care nu există drepturi de autor”.
„Nu au ISBN, dar, ce să vezi, au preț”, a scris Emilia Șercan, cea care a dezvăluit, într-un articol pe PressOne, că Sorin Cîmpeanu și-a însușit prin plagiat – într-un curs de specialitate – 13 capitole publicate anterior în mod repetat sub semnătura altor doi profesori de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București.
„Adică, nu era necesar ca lucrările respective să fie originale, de actualitate și cu adevărat importante pentru studenți, dar era musai să aibă un preț pentru a putea fi vândute studenților.
După ce toate încercările de a se apăra au căzut una câte una, ministrul-dublu-academician-rectorul-rectorilor a revenit la `justificarea` ISBN. Dacă lucrările respective nu erau importante și erau niște amărâte lucrări de seminar, ba mai mult, la ele se lucra în devălmășie, de ce profesorul universitar Sorin Cîmpeanu și-a pus numele pe ele?
Și, mai ales, de ce și-a trecut profesorul universitar și academicianul Sorin Cîmpeanu aceste lucrări în CV-ul academic? Academician cu lucrări de seminar în CV!”, a mai spus Emilia Șercan, care a postat și imagini cu copertele respectivelor lucrări.
Potrivit anchetei publicate de Emilia Șercan, în 2006, Sorin Cîmpeanu a reprodus în toate privințele, sub propria semnătură, 13 capitole semnate anterior de doi autori: ca structură, ca text, ca imagini, ca date prezentate în tabele; în privința titlurilor, contribuția din 2006 a autorului Sorin Cîmpeanu se reduce la eliminarea a cinci cuvinte din totalul de 117 incluse în titlurile capitolelor semnate, cu doar șase ani în urmă, de alți autori.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
(FOTO: Inquam Photos / Virgil Simonescu)
