sâmbătă, 4 decembrie 2021
AcasăProiecte editorialeBani EuropeniEșecul pârtiei de schi de la Molivișu, Argeș. Proiectul a pierdut finanțarea,...

Eșecul pârtiei de schi de la Molivișu, Argeș. Proiectul a pierdut finanțarea, a înregistrat defrișări ilegale și a intrat în atenția procurorilor

Lansat în urmă cu șase ani și finanțat prin Programul Operațional Regional 2007-2013, controversatul proiect pentru construirea unei pârtii de schi în comuna argeșeană Molivișu a ratat complet termenul de finalizare din decembrie 2015 și a pierdut integral finanțarea europeană. Proiectul a intrat și în atenția procurorilor, pe fondul unor defrișări considerate ilegale și a unor împroprietăriri dubioase.

Informația pe scurt

  • Actuala conducere a Consiliului Județean Argeș a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Curții de Argeș și Garda Forestieră Ploiești, în baza unor suspiciuni privind derularea cu încălcarea legii a proiectului stațiunii de schi.
  • Garda Forestieră Ploiești a confirmat că tăierile de arbori în zonă s-au făcut ilegal.
  • Instalația de schi adusă din Austria, pentru care s-au cheltuit peste 21 de milioane de lei, ruginește sub cerul liber.
  • Consiliul Județean Argeș promite continuarea proiectului pe cont propriu, odată ce se vor clarifica aspectele legale.

În aprilie 2012, conducerea Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia semna un contract de finanțare în cadrul Axei prioritare 5 „Dezvoltare durabilă și promovarea turismului”, Domeniul major de intervenție 5.2. „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale și creșterea calității serviciilor turistice”. Beneficiarul, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară A.D.I. Molivișu din județul Argeș, primea fonduri Regio pentru o pârtie de schi.

Numele oficial al proiectului este „Crearea infrastructurii generale și specifice activităților de turism din arealul climatic Ghițu-Molivișu, comuna Arefu, județul Argeș”, cu o valoare totală a contractului de finanțare de 73.434.349,96 lei, din care: valoarea eligibilă nerambursabilă din FEDR – 25.252.657,06 lei, cofinanțarea eligibilă a beneficiarului – 27.396.985,30 lei, valoarea TVA aferent cheltuielilor eligibile – 13.147.923,36 lei.

În perioada de implementare (36 de luni) urma să fie creată infrastructura generală și specifică activităților turistice. Practic, trei comune argeșene – Arefu, Cicănești și Brăduleț – se asociaseră încă din 2009 în ADI Moliviș, asociație în care, din 2012, a intrat și Consiliul Județean Argeș.

Proiectul era unul inedit pentru județul Argeș: două pârtii de schi, dotate cu echipamente pentru producerea zăpezii artificiale, instalații de transport pe cablu, echipamente de întreținere și anexe, o bază de agrement, instalație de captare, tratare și distribuție apă potabilă, sistem de canalizare, rețea de distribuție electrică, un observator turistic în masivul Ghițu-Molivișu, precum și amenajarea și valorificarea în scop turistic a unei turbării. Totul, la 67 km distanță de Pitești, în pitoreasca zonă montană a Argeșului.

Pe scurt, obiectivul general viza transformarea zonei Ghițu-Molivișu într-o stațiune la standarde europene și introducerea ei în circuite turistice.

Lucrările n-au fost executate nici pe sfert

În decembrie 2015, termenul de finalizare din contract, proiectul ajunsese la 38% stadiu de implementare și 15% stadiu de execuție a lucrărilor. ADI Molivișu justifica procentele reduse cu motive precum lipsa fondurilor proprii cu care ar fi trebuit să participe cele trei comune, întârzierile constructorului italian sau vremea nefavorabilă defășurării lucrărilor.

Pavel Bârlă, președinte al asociației, și-a dat demisia și a lăsat ADI Molivișu cu mai multe procese pe rol și datorii de sute de mii de lei. El mai are, printre altele, calitatea de pârât într-un dosar deschis de unul dintre creditorii ADI Molivișu la Tribunalul Specializat Argeș, dosar al cărui obiect este atragerea răspunderii pentru intrarea în insolvență a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară.

Pavel Bârlă, fost președinte al asociației ADI Molivișu / sursa foto Consiliul Județean Argeș

„În urma deciziei nr. 72/01.08.2016, MDRAP ne notifica că avem obligația ca în termen de 15 zile de la primirea acestei decizii să restituim toate sumele primite cu titlu de finanțare nerambursabilă în valoare totală de 1.238.785,90 lei. La data de 20.10.2016, aceste sume au fost rambursate către MDRAP și ADI Molivișu a evitat penalitățile și alte comisioane suplimentare. Asociația Primăria Cicănești și Primăria Brăduleț au contribuit la constituirea cuantumului datoriei către MDRAP.”

informare depusă la Consiliul Județean Argeș de Nicolae Dică, cel care a preluat conducerea ADI Molivișu după plecarea lui Pavel Bârlă

Cu toate că reprezentanții ADI Molivișu spun că proiectul nu a avansat din lipsa banilor, din fonduri europene au fost trase în total doar circa 1,2 milioane lei, întreaga sumă fiind returnată la începutul anului 2016, iar instalația pentru pârtia de schi – în valoare de circa 21 milioane lei – a fost cumpărată din fonduri de la bugetul local, bani împrumutați.

Instalația de schi adusă din Austria / sursa foto Consiliul Județean Argeș

„Instalația de schi a fost achiziționată din împrumuturile făcute de primăriile din Asociația  ADI Molivișu – Arefu, Cicănești și Brăduleț, plus Consiliul Județean, care, intrând în asociere, a luat aceleași procente, ajungând la 25% fiecare. Ideea este că aportul la patrimoniu a fost în mod egal, dar primăriile s-au împrumutat, iar Consiliul Județean a avut bani. Cu totul, au făcut o sumă fabuloasă, de circa 30 de milioane, într-un final”, ne spune Gabriel Dică, actualul președinte al ADI Molivișu.

Tot el declară că, „din 30 de milioane, peste 21 de milioane au fost instalațiile (cca 16,6 milioane și TVA 24%).  Banii de la UE (n.red. 1.238.785,90 lei)  s-au investit toți în terasamente și alte lucrări care s-au efectuat acolo. Dar, rambursându-i la UE, intră tot în cheltuiala  pe care asociații au făcut-o din împrumuturi. Ei au rambursat banii, practic, tot din împrumuturi. Dar n-au cheltuit toate împrumuturile. Până acum, nu s-a schimbat nimic din investiție. Rămânem la aceeași valoare, 28-29  de milioane de lei, 30 de milioane estimativ, reprezentând instalația, terasamentele, lucrările care au fost necesare pentru proiect  la care se adaugă asistență tehnică, cheltuieli de proiectare, studii făcute separat).”

Potrivit reprezentanților CJ Argeș, după rezilierea contractului de finanțare, la începutul lui 2016, a avut loc o majorare de capital din fondurile Consiliului Județean Argeș, de 600.000 lei, bani din care s-au plătit contractul de audit, expertiza tehnică, studiul de fezabilitate, toate în vederea continuării proiectului fără finanțare europeană.  În același scop, cei patru asociați – trei comune + Consiliul Județean – au mai contribuit  în 2017 cu 20.000 de lei și în 2018 cu  50.000 de lei.

sursa foto Consiliul Județean Argeș


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și Jurnal de Argeș în cadrul proiectului “Cohesion Policy: Better Understanding, Reporting, Dissemination”, cofinanțat de UE prin DG Regio.
Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

Cristina Stancu
Cristina Stancu are 18 ani de experiență în jurnalism. A debutat în anul 2000, în TV, iar de atunci a profesat atât în presa audiovizuală, cât și în cea scrisă (locală și națională).
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE