Încă de la începutul agresiunii ilegale a Federației Ruse asupra Ucrainei, atât înalți demnitari ucraineni și baltici, cât și congresmeni americani au cerut, în mod repetat, Departamentului de Stat american să introducă Federația Rusă pe lista statelor care sponsorizează terorismul internațional.
Recent, Senatul american a aprobat o rezoluție neobligatorie prin care cere secretarului de stat Anthony Blinken să introducă Rusia pe lista statelor care sponsorizează terorismul.
Blinken a evitat să implementeze măsura, întrucât gestul diplomatic ar putea duce la ruperea totală a relațiilor diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă și ar pune SUA în postura delicată de a sancționa terțe state care ar face schimburi comerciale cu Federația Rusă.
Citește și: A nu datora nimic României. Cazul Angela Gheorghiu
Membrii Congresului american nu au dat înapoi, iar pe 29 iulie au publicat un proiect de act legislativ care, dacă va obține voturile necesare în ambele camere, pentru a trece ca lege, va face din Congres acel actor care introduce Rusia pe lista statelor ce susțin terorismul, nu Departamentul de Stat, așa cum se întâmplase până acum.
Totuși, ce înseamnă în mod exact terorism sponsorizat de stat și în ce situații o țară este introdusă pe o astfel de listă neagră?
Dezbaterea pe scena publică americană a stârnit multă polemică, experți în terorism sau drept internațional aducând argumente și contra-argumente cu privire la această decizie.
În rândul experților, nu există unanimitate pe temă, cele mai frecvente critici susținând că lista Departamentului de Stat este politizată și nefolositoare pentru a distinge cu precizie care sunt acele state care în mod sistematic sponsorizează actele de terorism, iar criteriile pentru desemnarea unui stat care susține terorismul sunt subiective și incomplete. [1]
O cauză pentru lipsa unor criterii riguroase din punct de vedere științific este faptul că, în lumea academică, nu există o definiție unanim acceptată privind terorismul sau în privința actorului statal care susține acte de terorism internațional.
Țările paria care în prezent se află pe lista Departamentului de Stat sunt Siria, Iran, Coreea de Nord și Cuba.
În trecut, foști secretari de stat și președinți americani au eliminat de pe lista statelor care susțin terorismul Irakul (în 1982 a fost scos de pe listă, apoi reintrodus în 1990 și eliminat încă o dată în 2004), Yemenul de Sud (în 1990, când a încetat să existe ca actor statal, fuzionând cu Yemenul de Nord), Libia (2006) și Sudan (2020).
Situațiile Cubei și Coreei de Nord aduc alte argumente critice Departamentului de Stat, conform cărora includerea unui stat pe această listă depinde mai mult voința de moment politică și mai puțin de criteriile științifice.
De pildă, oficialii Departamentului de Stat au introdus Cuba pe sus-menționata listă în 1982. Statele Unite au păstrat embargoul economic împotriva Cubei până în al doilea mandat al președintelui Barack Obama, care a dorit restabilirea relațiilor diplomatice cu Havana.
Un an mai târziu, ca parte a demersului de încălzire a relațiilor diplomatice, secretarul de stat John Kerry a eliminat Cuba de pe lista statelor paria.
Fără să fi apărut o decizie nouă în politica externă a Guvernului de la Havana care să fi încurajat acte de terorism, președintele Donald Trump a criticat gestul predecesorului său, iar secretarul de stat Michael Pompeo a reintrodus Cuba pe celebra listă.
La fel s-a întâmplat și în cazul Coreei de Nord. În anul 1998, a fost introdusă pe lista statelor care finanțează terorismul, 10 ani mai târziu, președintele George W. Bush a decis să o elimine, ca urmare a planului său de negociere pentru destructurarea programului nord-coreean de arme nucleare. Iar Administrația Trump a reintrodus în 2017 Coreea de Nord pe listă.
Inclusiv Federația Rusă, strict în baza definiției folosită de Departamentul de Stat, ar fi putut primi în trecut această „etichetă”, dar pentru că Statele Unite nu au avut interesul să rupă total relațiile diplomatice cu Rusia, acest lucru nu s-a întâmplat.
Daniel Byman, profesor la Georgetown University, expert în contra-terorism, explică pe îndelete această nuanță: „Rusia ar fi putut fi un candidat pentru lista statelor care sponsorizează terorismul, dacă s-ar fi aplicat definițiile luate în calcul. Rusia a lucrat îndeaproape cu Hezbollah-ul libanez din momentul în care Moscova a intervenit în Siria în 2015.
Rusia, care neagă că Hezbollah este o organizație teroristă, a furnizat acestei organizații arme și a folosit puterea aeriană pentru a susține operațiuni în Siria. De asemenea, Moscova a organizat asasinate sau a încercat să asasineze disidenți pe teritoriul străin, în special pe disidentul Serghei Skripal în Regatul Unit, dar există și alte cazuri, mai puțin mediatizate.
În plus, Rusia a făcut contrabandă cu arme pentru talibani. În mod similar, Statele Unite au nevoie de Pakistan și de Turcia dintr-o serie de motive politice, inclusiv pentru lupte legate de combaterea terorismului din Afganistan și, respectiv, Siria.” [2]
Așadar introducerea Rusiei pe lista statelor care susțin sau comit acte de terorism reprezintă mai degrabă un act politic, un instrument de politică externă a administrațiilor Casei Albe.
Odată intrată în acest „club” negativ, Rusiei i s-ar impune sancțiuni și mai usturătoare decât până acum (sancțiuni care pot fi introduse și fără această desemnare), iar noutatea ar fi că statul american ar viza pentru sancțiuni și state terțe care întrețin schimburi economice cu Rusia.
În plus, măsura ar deveni mai eficientă dacă ar exista o coordonare transaltantică în acest demers, mai exact, ar fi util ca și UE să desemneze Rusia drept stat terorist, așa cum, de altfel, s-a manifestat recent dorința ministrul de Externe al Letoniei, Edgars Rinkēvičs.
Lucru puțin probabil, câtă vreme dependența europeană energetică de Kremlin nu poate fi redusă peste noapte, necesită timp, poate chiar câțiva ani buni, iar gestul respectiv ar putea determina Rusia să expulzeze majoritatea ambasadorilor europeni de la Moscova, iar negocierile pe această temă ar putea fi blocate complet.
Read the English version of this article here.
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
[1] Daniel Byman (2020), Understanding, and Misunderstanding, State Sponshorship of Yerrorism, Studies in Conflict&Terrorism.
[2] Ibidem
Este evidenta neimplicarea Departamentului de stat al SUA in a declara Rusia stat terorist si este tot mai clara intentia Congresului in a face asta . Implicatiile sunt insa cu mult peste nevoia omenirii de a aduce Rusia in aceasta situatie ce ar prezenta riscul izbucnirii unui razboi mondial si atomic .Chiar daunazi un reprezentant de seama al terorismului mondial a fost lichidat asa cum au fost lichidati si altii .Daca Rusia ar fi pusa in aceasta postura lucrurile s-ar complica total devenind o lupta care pe care, la nivelul loviturilor adresate strict pe persoane .Este evident ca nu putem muta toate conducerile statelor occidentale si ale statelor dictatorial conduse in buncare . Conducatorul unui stat terorist este automat tinta orisicui .
Bunule Samaritean iti recomand sa citesti cartea Catherinei BELTON
OAMENII LUI PUTIN – Cum a recuperat KGB-ul Rusia si apoi a atacat occidentul.
Americanii s-au trezit un pic prea tarziu…..
Bunâ glumâ, zău! Păi Rusia a învientat tierorismul – dupâ cari l-a iexportat în Occident! Tierorismul îi sângura modalitati di a răspundi la o dictaturâ absolutistâ șâ feroci ca țarismul rus. Dupâ ci l-a contracarat, Ohrana a forțat pi tieroriștii anti-țariști sâ fugâ în Occident, undi sârbii or fost primii la atientati teroristi….răjili sârb o fost asasinat, arhidușili austro-hungar o fost asasinat, nihiliștii șâ anarhiștii or fost baza propagandei bolșeviși a lui Lenin… războiul total împotriva burghejilor impunea atentati…. și sâ mai vorghim… șâ arabii or fost pregătiț tăt la Moskova….