Etnia nu contează, toţi suntem la fel! Interviu cu Loredana Rozalia Mihaly, profesor de limba rromani

În Franţa, au apărut aşa numitele “sate de inserţie”, ca soluţie pentru integrarea romilor în societate. În municipiul Baia Mare, cum vor autorităţile să rezolve problema aşezărilor ilegale de romi?

Dacă Franţa are sate de inserţie, noi avem comunităţi de romi care s-au extins după Revoluţia din anul 1989, tolerate de autorităţi din cauza lipsei de resurse publice pentru asigurarea alternativelor de locuire legală. În ultimii ani, comunităţile rome din Baia Mare au început să se organizeze prin  grupuri de iniţiativă, care participă la întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale şi reprezintă vocea romilor. Instituţiile publice de stat colaborează astfel cu membrii comunităţii rome, atât în cadrul instituţiilor, prin departamentele acestora, cât şi prin întâlniri organizate de către grupurile de iniţiativă. Familiile de romi din Baia Mare, cele care îndeplinesc condiţiile legale, beneficiază la cerere de locuinţe sociale în blocurile de apartamente sau garsoniere din zonele Horea, Luminişului, Grănicerilor. Însă pentru rezolvarea tuturor cazurilor nu există o soluţie magică, rapidă, cererile fiind prea multe. La nivel local, sunt în implementare noi proiecte ce vizează locuirea, inclusiv pentru romi. Se va pune accent pe incluziunea socială a băimărenilor aflaţi în dificultate şi pe accesul la o locuire specific urbană, la bloc. Procesul este de durată, dar primele măsuri au fost deja luate. Cu toţii ne dorim să fie rezolvată această problemă ce ne afectează indirect pe toţi, dar mai ales pe cei care locuiesc în condiţii inacceptabile pentru acest secol, respectiv fără acces la utilităţi şi condiţii decente de trai. În localităţile din judeţul Maramureş, unde există teren intravilan liber, ar fi posibilă şi acordarea de loturi gratuite pentru construcţia de case.

Întîlnirea romilor din comunitatea Craica, în sala de sport a Şcolii gimnaziale nr. 5 Vasile Alecsandri, cu autorităţile locale băimărene

Măsurile luate pentru incluziunea romilor au efecte vizibile?

Se fac eforturi pentru incluziunea romilor, dar efectele încă nu sunt vizibile, problema fiind de amploare naţională. Uniunea Europeană (UE), prin Comisia Europeană, nu finanţează proiecte dedicate exclusiv problematicii rome, deci efectele finanţărilor europene pentru locuinţe speciale pentru romi sunt aproape invizibile. Pot spune că s-au făcut progrese, prin finanţări locale şi europene, în ceea priveşte educaţia, accesul la servicii de sănătate, pregătirea profesională. Este important şi aportul organizaţiilor nonguvernamentale, în acest sens, pe lângă cel al instituţiilor publice locale implicate în demararea proiectelor. Din punctul meu de vedere, ar trebui ca UE să finanţeze direct problemele cu care se confruntă romii, chiar dacă ar fi o perioadă de ,,discriminare pozitivă”, să zicem, însă pentru echitate socială este nevoie de astfel măsuri, dar mai ales în semn de recunoastere a celor 500 de ani de sclavie, a genocidului nazist asupra celor 25.000 de romi din perioada 1942-1944, apoi interzicerea asumării identităţii în perioada comunismului. În proiectele pe care le implementează autoritatea locală din Baia Mare, printre beneficiari sunt şi romi, însă nu acoperă toate nevoile comunităţii rome, cum nu sunt rezolvate în întregime nici nevoile majoritarilor.

Câţi romi trăiesc în Maramureş? (oficial şi … neoficial)

Conform recensământului din 2011, în judeţul Maramureş, se află 11.671 de romi, iar în Baia Mare, 3.026. În realitate, numărul acestora este aproape dublu. În comunitatea Craica din municipiul Baia Mare, locuiesc 750 de persoane, 200 de familii; iar în comunitatea Pirită, 260 de persoane, 65 de familii. Recenzorii înregistrează ce declară oamenii. Nu ştim numărul real al romilor din cauza faptului că aceştia nu îşi declară apartenenţa etnică, apare teama de discriminare (de cum vor fi trataţi de către majoritari) şi frica de stigmatizare (ruşinea unora că s-au născut romi), la care adăugăm şi migraţia.

Câţi romi cunoaşteţi cu facultate, masterat, doctorat? Unde lucrează?

Întâlnire de lucru cu Grupul de initiativa Craica, la Centrul Comunitar Sf Francisc de Assisi cu reprezentanti ai Elvetiei in Romania

Este surprinzător cât de mulţi intelectuali romi cunosc, da, aceştia există, sunt aici, însă majoritatea nu-şi asumă orginea etnică în public. Ştiu un tânăr inginer doctorand care-şi asumă etnia cu mândrie; cunosc studenţi, masteranzi, medici, profesori, funcţionari, antreprenori, jurişti, poliţişti, lucrători bancari… Este păcat că unii nu vor să-şi asume identitatea etnică, de vină fiind şi atitudinea majoritarilor, care-şi învaţă copiii că romii sunt răi, hoţi… Românii încă îşi sperie copii: “Dacă nu eşti cuminte, te dau la ţigani!”… Pe romi îi regăsim mai ales la muncile grele, refuzate de ceilalţi cetăţeni: igienizarea oraşului, sortarea materialelor reciclabile, întreţinerea spaţiilor verzi etc.

În comunităţile de romi, sunt frecvente cămătăria, munca forţată, prostituţia, în general infracţiunile?

În mai mică măsură decât la români, care sunt modelul de comportament pentru minorităţi. Cămătăria este considerată un business din vechi timpuri. Prostituţia, cea mai veche meserie din lume. O ocupaţie contemporană, traficul de droguri şi de fiinţe umane, se întâmplă sub ochii organelor abilitate, care nu reuşesc să anihileze aceste practici ilegale din societatea românească, din cauza faptului că legea este cu prea multe virgule, şi-uri, portiţe de scăpare… Toate acestea se regăsesc şi în ţările dezvoltate, însă acolo îşi îmbracă acţiunile în articole frumoase… Infractorii n-au etnie, se ştie!

Ce informaţii aveţi despre istoria romilor din Maramureş?

Trecutul romilor încă este ascuns, discriminarea istorică a romilor n-a fost recunoscută şi asumată de statul democrat. În cercetările mele la temă, n-am găsit aproape nimic în arhive despre acest subiect. Nici în monografiile localităţilor maramureşene nu apar capitole despre romi, deşi suntem aici de 500 de ani. În statistici, romii au fost trecuţi la “şi alţii”, deci erau ignoraţi. Avem nevoie aşadar de o educaţie sănătoasă fata de cei care au o altă limbă maternă decât româna. Am văzut o rază de speranţă, apărută în ultimii ani. În munca mea cu elevi de la licee din Baia Mare, am întâlnit tineri care mi-au spus: “Pentru noi chiar nu contează etnia, toţi suntem la fel!” Se aflau în casa noastră, cântau la pian şi se bucurau alături de familia mea, într-o seară de Crăciun…

Prof. Loredana Rozalia Mihaly

Vă mulţumesc pentru sinceritate, doamnă profesoară, şi pentru sensibilitatea pusă în cuvinte!


Acest articol a fost publicat pe PressHUB în cadrul proiectului “No Hate – Redactare incluzivă a articolelor despre romi în perioada pandemiei COVID-19”, un proiect derulat de Freedom House Romania, în parteneriat cu Agenția de Dezvoltare Comunitară “Împreună”, cu sprijinul financiar de Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.

Nicolae Goja
Jurnalist la Graiul Maramureşului din Baia Mare, membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi al Uniunii Scriitorilor din România filiala Cluj. Autor a şase romane (e.g. Ilca, Iad în raiul de acasă, Clopotul cu două limbi, Doi pe o cruce - premiat în 2015 de USR Cluj) şi al unei cărţi de publicistică.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Alte articole din aceeași categorie

Advertismentspot_img

Cele mai recente articole

Slujbă de Înviere, pe scenă, în Piața Sfatului din Brașov

Pentru a evita aglomerația, lăcașele de cult vor amenaja din timp, în afara clădirilor, mai multe puncte de distribuire a "paștilor" în pachete/punguțe de unică folosință, închise.

O victorie aliată cât o zdrobitoare înfrângere comună

Se bucură mulți de ”victoria” alianței PNL și USR PLUS, care s-au înțeles să continue coaliția. Ar fi fost decizia rațională, cred nu puțini....

POIM: Alte 10 contracte, în valoare de 146 milioane lei, pentru spitale și centre sociale

Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București este beneficiarul celui mai mare contract semnat în aceste zile.