miercuri, 8 decembrie 2021
AcasăProiecte editorialeBani EuropeniEXCLUSIV Fondurile din PNRR, condiționate de reforme în justiție. Șah dat de...

EXCLUSIV Fondurile din PNRR, condiționate de reforme în justiție. Șah dat de USR PLUS la PNL și UDMR pe tema cheie care a tensionat relațiile din coaliție

Plata tranșelor de bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare totală de 29,2 miliarde de euro, ar putea fi condiționată de realizarea unor reforme precise în justiție, potrivit surselor G4Media.ro. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, condus de Cristian Ghinea (USR PLUS) a propus aceste condiţionalităţi în negocierile cu Comisia Europeană, dat fiind că PNRR funcționează în sine ca un program dedicat reformelor făcute de statele membre în diferite domenii.

Este o mutare de șah la PNL, care s-a opus în țară pe toate căile alături de UDMR la orice reformă din justiție referitoare la adoptarea noilor Coduri, desființarea Secției Speciale, repararea legilor justiției sau reformarea Inspecției.

Miza este majoră pentru USR PLUS, care a promovat constant reformele în justiție, în acord cu programul său politic, dar s-a lovit de rezistența la orice schimbare din partea UDMR, a PNL și a președintelui Klaus Iohannis.

Dacă banii din PNRR-ul agreat cu Comisia Europeană vor fi condiționați de reforme în justiție cu termene definite clar, Guvernul și Parlamentul vor fi supuse unei presiuni publice semnificative. În caz că nu vor adopta măsurile asumate, UE va bloca pur și simplu plățile.

  • Cum ar funcționa mai exact mecanismul: dacă nu face reformele în justiție asumate, România nu va putea face cererile de plată către Comisia Europeană și, prin urmare, nu va putea deconta investițiile făcute în toate domeniile prinse în PNRR. În PNRR, fiecare ţară face un Plan de Finanţare eşalonat pe fiecare domeniu din PNRR, pe ani şi pe ţinte de atins periodic (milestones & targets). De două ori pe an, fiecare stat membru face un Raport de Implementare pe reforme (milestones), nu doar pe stadiul proiectelor – așa cum se întâmplă la fondurile europene ”obșnuite”. La acest Raport de Implementare, statul membru atașează o cerere de plată conform calendarului agreat cu Comisia Europeană. Decontarea celor două cereri de plată anuale se face în funcție de reforme, NU proporțional cu avansul fizic al proiectelor, potrivit unei analize realizate de Sorin Ioniță.

De altfel, anumite reforme în justiție au fost prinse și în draftul de PNRR adoptat de Guvern în iunie și trimis la Comisia Europeană, un draft pe care acum au loc ultimele negocieri între București și Bruxelles.

În acea variantă a PNRR, la subcapitolul ”Reforma 4.1 – Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia”, erau enunțate ca ținte Noile legi ale justitiei (legile privind statutul magistraților, privind organizarea judiciară și privind Consiliul Superior al Magistraturii), punerea în acord a Codului penal si Codului de procedura penala cu deciziile Curtii Constitutionale si reglementarile europene. Perioadă de implementare pentru aceste modificări era definitivă vag: 2021 – 2025.

Nu e clar ce reforme în justiție vor fi prinse în varianta finală a PNRR, dar desființarea Secției Speciale pentru magistrați (SIIJ) nu va fi printre ele, au declarat surse politice pentru G4Media.ro. În această perioadă au loc negocieri intense cu Comisia Europeană pe tema reformelor în justiție și a condiționării plăților de aceste reforme, iar forma finală va fi agreată în luna septembrie.

De asemenea, potrivit informațiilor G4Media.ro, premierul Florin Cîțu nu ar fi foarte mulțumit de aceste condiționări, dat fiind că UDMR și PNL se opun unor reforme rapide în justiție.

Miza politică este majoră pentru USR PLUS. Reformele în justiție au fost principala promisiune de campanie, iar partidul condus de Dan Barna și Dacian Cioloș e singurul care presează pentru acestea. În schimb, UDMR și PNL sunt reticente și vor să conserve situația actuală, iar președintele Klaus Iohannis vrea chiar remanierea ministrului Stelian Ion. UDMR se opune fățiș desființării SIIJ, PNL a îngropat într-un grup de lucru modificarea Legilor Justiției, președintele Iohannis a respins categoric modificarea în acord cu programul de guvernare a procedurii de numire a procurorilor șefi.

În USR PLUS există o nemulțumire majoră față de blocarea reformelor, iar ministrul Stelian Ion a spus chiar că UDMR ar trebui să plece din guvern pentru că blochează reformele.

Context. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este documentul care prevede modul în care România va cheltui cei 29,2 miliarde de euro veniți de la UE în următorii patru ani sub formă de granturi și împrumuturi pentru relansarea economiei.

Investițiile și reformele din PNRR trebuie să respecte Recomandările Specifice de Țară elaborate de Comisia Europeană, iar investițiile trebuie să contribuie în proporție de 37% la obiectivul de schimbări climatice și în proporție de 20% la obiectivul de digitalizare.

După 1 mai, Comisia Europeană realizează evaluarea planurilor trimise de statele membre. Până la finalul lunii iunie, Comisia Europeană discută formal cu statele membre fiecare plan în parte. Ulterior, Comisia va propune Consiliului UE o recomandare de aprobare sau de respingere a planurilor individuale ale țărilor membre UE. Consiliul UE, format din reprezentanții statelor membre, va vota apoi prin majoritate calificată fiecare plan în parte, procesul urmând a se va finaliza cel mai devreme în octombrie 2021, potrivit calendarului propus de Comisia Europeană.

România este unul dintre cei mai mari beneficiari ai acestui mecanism de redresare de la nivelul UE, primind o alocare de granturi nerambursabile și împrumuturi în valoare totală de 29,2 miliarde euro. Banii pot fi obținuți doar dacă proiectele acceptate de Comisia Europeană sunt terminate până la finalul anului 2026. PNRR este gestionat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care a strâns contribuții de la toate ministerele, dar și de la administrația locală.


Sursa foto: Inquam Photos/ Virgil Simonescu


Acest articol a fost publicat pe PressHub.ro și G4 Media în cadrul proiectului “Cohesion Policy Booster in Romania: Closer to citizens”, un proiect Freedom House Romania, cofinanțat de Comisia Europeană/ DG Regio.

Informațiile prezentate nu reprezintă poziția oficială a UE. Întreaga răspundere asupra corectitudinii și coerenței informațiilor prezentate revine autorului.

SursăG4 Media
G4Media.ro
Group4 Media Freedom & Democracy este o organizatie non-profit cu sediul in Bucuresti. Scopul Asociatiei este imbunatatirea si modernizarea sistemului democratic in Romania.Asociatia este fondata de jurnalisti cu o experienta de peste 20 de ani in mass media, specializati in politica externa si interna, economie si justitie precum si in presa de investigatie. Asociatia este deschisa catre toti cei care rezoneaza cu obiectivele si valorile organizatiei.
ARTICOLE SIMILARE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DIN ACEEAȘI CATEGORIE

- Publicitate -spot_img

ULTIMELE ARTICOLE