EXCLUSIV Ultimul parlamentar la școala doctorală a SRI, la un pas de a doua exmatriculare. El crede ca NATO funcționează ca un serviciu secret

Data:

Deputatul liberal Mugurel Cozmanciuc, achitat recent într-un dosar de corupție, este ultimul parlamentar român rămas doctorand la școala doctorală a Academiei Naționale de Informație, structura de învățământ a SRI.

Inițial, deputatul se înscrisese la doctorat în 2014, dar a fost exmatriculat cinci ani mai târziu, pentru că nu și-a îndeplinit atribuțiile de cercetător doctorand. Cu toate acestea, Cozmanciuc s-a reînscris în același an la aceeași școală doctorală a SRI și a fost acceptat la forma de învățământ cu frecvență redusă, cu finanțare prin taxă, sub coordonarea prof. univ. dr. Adrian Lesenciuc, având teza de cercetare: „Provocări actuale la adresa educației și culturii de securitate din România”.

Potrivit informațiilor PressHUB, Cozmanciuc se află în situația de a fi exmatriculat pentru a doua oară.

Mugurel Cozmanciuc este în același timp membru în Comisia de Apărare a Parlamentului. Potrivit propriilor declarații, nu și-a îndeplinit nici a doua oară obligațiile de doctorand și va cere conducerii școlii doctorale o prelungire cu un an.

La rândul său, directorul școlii doctorale a Academiei Naționale de Informații, Ioan Deac, a declarat, pentru PressHUB, că situația lui Mugurel Cozmanciuc va fi analizată septembrie.

„Dl Cozmanciuc a realizat parțial programul de cercetare, respectiv un referat de cercetare acceptat și un referat prezentat comisiei de îndrumare, dar neacceptat și amânat pentru începutul lunii septembrie. Articolele publicate până în prezent nu suplinesc referatele de cercetare, care sunt obligatorii. Nu mă pot antepronunța, dar dacă va face o cerere pentru prelungire, există șanse foarte mici să fie aprobată. Dl Cozmanciuc este singurul student doctorand al ANIMV care are statut de parlamentar”, a explicat prof. univ. dr. Ioan Deac, pentru PressHUB.

Exmatriculat de la doctorat pentru că nu și-a făcut planul

Având în vedere că deputatul PNL a publicat recent un articol științific în revista „Romanian Intelligence Studies Review”, nr. 27, în anul 2022, PressHUB l-a invitat pe Mugur Cozmanciuc la un interviu, pentru a discuta despre teza sa dectorat, despre studiul apărut sub semnătura sa, dar și pentru a înțelege viziunea deputatului liberal asupra relației dintre un parlamentar și un serviciu secret intern.  

PressHUB: Ați fost înscris la doctorat la școala doctorală a Academiei Naționale de Informații din cadrul SRI o dată în 2014 și o dată în 2018. Ce s-a întâmplat cu prima teză?

Mugurel Cozmanciuc: Conform regulamentelor școlii doctorale a Academiei Naționale de Informații, studenții doctoranzi trebuie să îndeplinească un program științific de cercetare. La acea vreme, el consta dintr-un număr de referate științifice, un număr de conferințe științifice la care trebuia să participăm și un număr de articole publicate. Eu nu am finalizat acest program de cercetare, nu am publicat articolele de cercetare științifică.

Și ați fost exmatriculat.

Da.

În ce an?

În 2019.

Și tot în 2019 ați luat-o de la capăt, la aceeași școală doctorală v-ați reînscris.

Da. Am participat la examenul de admitere, unde am fost înmatriculat avându-l pe profesorul Adrian Lesenciuc drept coordonator.

Care a fost procedura de înscriere?

Din câte îmi amintesc, era o temă de cercetare, iar acel proiect trebuia susținut în fața unei comisii care decidea dacă ești admis sau respins. Menționez că al doilea proiect de cercetare nu este ca primul.

Primul despre ce se referea?

Se referea la dimensiunea securității energetice a conceptului de securitate aplicat în România, titlu aproximativ.

Și cea din prezent?

Cea din prezent se axează pe provocări actuale la adresa culturii de securitate din România. Preocuparea mea este de a transpune ceva de la nivel empiric la nivel științific, adică o consolidare a culturii de securitate din România cumva introdusă în curricula națională de învățământ.

În perioada în care erați doctorand la școala SRI, în 2014, erați și parlamentar PNL. Mai târziu a existat un scandal puternic în presă în legătură cu demnitarii români care făceau cursuri la SRI. Nu v-a fost teamă să vă reînscrieți? De ce ați încercat tot acolo și nu v-ați îndreptat spre o instituție de învățământ civilă?

Nu mi-a fost teamă de niciun fel. Am observat că la nivelul României există un nivel al culturii de securitate foarte scăzut.

Citește și: Marea Scăpare din România

„De ce să existe suspiciunea că atunci când am călcat pragul unei instituții, automat este pus să mă recruteze”

Recomandările venite din partea democrațiilor consolidate susțin că parlamentarii care fac parte din comisiile de control asupra instituțiilor de forță nu ar trebui să facă cursuri în cadrul acestor instituții, tocmai pentru că devin subiectivi. Controlorul ar trebui să aibă o detașare față de instituțiile pe care le controlează civil. Nu vedeți un conflict de interese în cazul dumneavoastră?

Nu. Nu sunt de acord cu dumneavoastră. În țările cu o democrație consolidată pe care nu le-ați enumerat, dar le putem enumera, și foști tehnocrați ai serviciilor de securitate, de informații și contrainformații, ajung să conducă în calitate de directori civili aceste structuri. Numai la noi, având în vedere disonanța perceptivă referitoare la Securitatea comunistă, nu se poate. Există exemple în USA, în UK, în Germania de ofițeri cu grad militar, ieșiți la pensie, care conduc acele servicii în calitate de civili.

Dumneavoastră sunteți parlamentar civil, nu sunteți fost ofițer.

NATO pune tuturor statelor membre, parlamentarilor, posibilitatea de a face cursuri. Ca să nu mai dau exemple de instituții din România care au avut o deschidere față de latura legislativă, ceea ce fac eu. Că unii au înțeles cum au vrut, asta e altceva.

Trebuie făcută distincția între parlamentar civil cu atribuții de control asupra acestor instituții și directorii acestor instituții. Noi vorbim despre parlamentarii dintr-o comisie de control.

Doamna Bogdan, directorul unui serviciu de informații nu controlează instituția. Instituția este supusă controlului democratic. Nu văd niciun conflict de interese, ori de subiectivism în faptul că decidenții politici merg acolo, dumneavoastră credeți că acolo iau contact cu oamenii din interior, care îi învață pe decidenți tot felul de lucruri. Este o practică în toată lumea civilizată.

Există suspiciunea recrutării. Cine controlează pe cine în această ecuație?

Instituțiile din România cu atribuții în domeniul securității, ca și cele din afară, funcționează democratic. Este o practică încetățenită peste tot. Că există aceste suspiciuni nefondate – și care vin dintr-o cultură de securitate scăzută – adică de ce să existe suspiciunea că atunci când am călcat pragul unei instituții, automat este pus să mă recruteze.

Citește și: Procurorul Bogdan Pîrlog despre atacul la poliția judiciară: „Se desfășoară o adevărată ofensivă pentru a prelua controlul asupra dosarelor economice”

Nu e vorba de călcat pragul unei instituții, ci de a lucra timp de trei ani în permanență cu generali angajați ai acelei instituții.

Cursurile pe care le urmează un student doctorand se desfășoară cu profesorii pe care îi găsiți pe site-ul Academiei.

Acei profesori au și grade militare.

Să nu vă imaginați că acolo vine un ofițer important de la o structură care să ne spună nouă cum se face filajul. Astea sunt niște născociri.

Dar nu insinuează cineva acest lucru, că v-ar învăța cum se face filajul. Instituția în sine este militarizată, cu profesori care au grade militare și care sunt în același timp și ofițeri de informații. Pe de o parte, dumneavoastră trebuie să învățați să faceți controlul civil asupra acestor instituții, pe de altă parte sunteți studentul unor ofițeri de informații.

Conform contractului de studii, eu nu mă aflu în niciun raport de subordonare față de nimeni.

Doctorandul este într-un raport de inferioritate față de profesorul coordonator.

Nu și la Academia Națională de Informații, cu toată dragostea. Nu există rapoarte de subordonare. După primul an, studentul se află sub atenta îndrumare a profesorului.

Puteați face  o teză de doctorat la o universitate civilă, dar ați ales de două ori Academia SRI. Sunteți în anul trei de studiu, ar trebui să terminați teza. Ați terminat-o?

Nu.

Și ce o să faceți?

O să-mi iau un an de prelungire, pentru că nu mi-am terminat cercetarea, având în vedere pandemia COVID. Am distribuit cercetarea la patru licee, am preluat chestionarele, am introdus datele, dar nu am susținut un referat. Ar trebui să cer prelungire încă un an de zile.

Engleză avansat, dar articolul e tradus de altcineva

Aveți un nivel avansat de limbă engleză?

Am un nivel de 2 spre B1.

Puteți să-mi spuneți din memorie în limba engleză cum se numește studiul publicat recent în revista SRI?

O să încerc… așa din memorie. Am publicat un articol în revista Studii de Intelligence, că mi s-a părut normal, ceva legat de „security culture. The cure to voter depression in Romania”, elaborat cu domnul profesor Adrian Lesenciuc și cred că am mai publicat la conferința științifică sub egida Academiei Forțelor Aeriene de la Brașov.

Care a fost contribuția dumneavoastră în acest studiu publicat în revista SRI?

Participarea a fost peste jumătate, dar nu aș putea să vă spun cât a mea. Și aserțiunile domnului profesor.

Care a fost cercetarea dumneavoastră în acest studiu?  

Articolul este elaborat de mine, să nu vă faceți vreo impresie că domnul Lesenciuc mi-a scris articolul sau referate de cercetare științifică. Eu i l-am dat domnului profesor, domnul profesor s-a uitat peste el, a avut anumite comentarii și adăugări, articolul l-am trimis la tradus, pentru că nu sunt la acel nivel să traduc imediat un articol în limba engleză. Și a fost trimis mai departe.

Așadar nu l-ați scris în limba engleză, l-ați scris în limba română și a fost tradus de alții.

Da.

Care a fost ipoteza dumneavoastră în acest studiu?

Păi ce să vă zic… în urma discuțiilor pe care le-am avut cu domnul profesor, expunându-i o idee mai veche de a mea în legătură cu absenteismul la vot în România, după 90, i-am spus care este ideea, că o posibilă cauză a absenteismului la vot se poate lega și de educația și cultura de securitate. O parte a populației spunea că de ce să mai votăm actualii guvernanți pentru că țin cu partea vestică și așa mai departe.

Așadar care a fost ipoteza dumneavoastră de cercetare?

Ați citit articolul.

Ipoteza de cercetare a unui articol este cel mai important lucru din acel articol. Ce ați vrut să demonstrați?

Am vrut să demonstrez că absenteismul la vot în România poate fi cauzat și de lipsa culturii de securitate în rândul populației.

Și ați demonstrat?

Am citat materiale ale INSCOP și LARICS, care este sub egida Academiei Române, care a făcut un barometru al culturii de securitate din România și nu a ieșit bine.

Dar nu ați demonstrat corelația dintre prezența scăzută la vot, nu absenteismul la vot, și lipsa culturii de securitate

Nu vă supărați, prezența scăzută la vot nu înseamnă absenteism, nu este același lucru?

Nu, nu este același lucru. În ipoteza dumneavoastră, analizați prezența scăzută la vot, nu absenteismul. Eu folosesc conceptul care se regăsește în cercetarea dumneavoastră.

Bun. Dacă dumneavoastrp spuneți că nu îl folosesc, înseamnă că aveți dreptate.

Iar dumneavoastră susțineți că prezența scăzută la vot este corelată cu pandemia.

Este adevărat.

Și că pentru a crește prezența la vot, trebuie să crească cultura de securitate în rândul populației. Ce ați scris dumneavoastră este o opinie, nu o cercetare. Dumneavoastră nu ați dovedit nimic din ce susțineți.

La ora de dirigenție sau la ora de educație civică, ar trebui să fie acordate cinci-șase minute culturii de securitate, care poate include discuții despre problematica infrastructurii critice rutiere, infrastructurii critice energetice, de ce este important să mergem la vot. Gândiți-va la decidenții care au o reprezentativitate scăzută în procente, iar apoi ne trezim în Parlament cu tot felul de politicieni care au tot felul de idei.

Dumneavoastră ați emis o opinie, nu ați recurs la instrumente de cercetare prin care să dovediți că așa este.

Vă și spun de ce nu am făcut această treabă. Eu mă puteam folosi de anumite chestionare electorale. Chestionarele, ca și strategiile, sunt documente programatice. Ele nu sunt științifice. Eu am făcut apel la Strategia Națională a țării. El este un document programatic, un student doctorand nu prea poate să folosească această chestie. Am mai scris și la alte reviste, n-am vrut să mă citez din bun simț. Înțelegeți îngrijorările mele acum?

Dar ați înțeles ce am spus eu?

Articolul a fost stabilit și trimis la forma finală împreună cu coordonatorul de doctorat. Articolul trece printr-un peer-review, a fost citit de oamenii care se ocupă de revista Studii de Intelligence, articolul a și primit niște sugestii pe care eu a trebuit să le operez ca să îl dau mai departe.

Cu alte cuvinte, a primiți OK-ul celor care supervizează revista. Am observat că l-ați citat inclusiv pe Florian Coldea.

Da.

Cu ce?

Cu articolul, cu o carte scrisă în anul 2021 ( nota redacției – informație falsă, articolul citat în bibliografie a apărut în 2014). Articolul l-am elaborat prin septembrie 2021. Mi-este foarte greu să mai rețin toate sursele bibliografice. Iar dacă nu eram parlamentar, nu exista această discuție.

Citește și: Comisia Europeană „urmărește îndeaproape” controversatele legi ale justiției, adoptate de guvern

Prea multe confuzii despre NATO

Sunteți singurul demnitar rămas la școala doctorală a Academiei.

Nu înțeleg ce vreți de la mine. Port vreo vină că am încercat și a doua oară?

Din punctul meu de vedere, trebuia să alegeți o universitate civilă, tocmai pentru că faceți parte din Comisia de Apărare din Parlament. Dacă dumneavoastră considerați că nu este o incompatibilitate…

Nu există nicio lege care să interzică acest lucru. Colegii mei din Parlament, din comisii, sunt trimiși la studii afară. Nu v-am văzut îngrijorată pentru faptul că parlamentarii români merg la studii la Colegiul NATO de la Roma.

NATO este o organizație internațională, o structură politico-militară.

De ce nu presupuneți că pe acești oameni îi poate recruta un străin?

NATO este o organizație internațională, nu este un serviciu secret. Este o diferență colosală între ele. NATO are și o componentă politică.

NATO are structuri care lucrează cu informații clasificate.

Dar nu este un serviciu secret, supus unui control parlamentar.

La nivelul NATO se fac cele mai mari schimburi de informații clasificate din lume. Nu aveți dreptate! Acolo predau oameni care au lucrat în CIA, care au lucrat în MI6, la francezi. Despre ce vorbim?

Despre faptul că dumneavoastră faceți parte dintre comisii care trebuie să învețe să facă control civil asupra serviciilor secrete.

Comisia de Apărare nu are atribuții asupra controlului civil asupra SRI.

Nu are, dar în următorul mandat, ați putea intra în comisia SRI sau SIE.

Nu este un lucru imoral ce am făcut.

Este un lucru dubios.

Unde este dubiul?

Există o nemulțumire în sfera publică, pentru că controlul civil parlamentar nu este unul satisfăcător. Or parlamentarii sunt mai degrabă apropiați de aceste structuri, decât de interesele cetățenilor.

Nu sunt de acord cu dumneavoastră. După admiterea României în NATO și în UE, a existat această deschidere a acestor structuri către societatea civilă. Din România nu merg numai parlamentari către aceste instituții, ci și oameni de la deconcentrate, secretari de stat, din consilii județene, instituții subordonate ministerelor, prefecturi. Iar practica este venită tot din Occident. Și vă asigur că în Occident această practică este mult mai respectată.

„Să nu vorbim despre împrumuturi”

Ați introdus și corupția ca indicator de analiză în studiul dumneavoastră. În perioada de doctorand, ați avut și o problemă: un dosar penal terminat cu o achitare. Ați fost nevinovat?

Da. Vorbim despre doctorat sau?

Dumneavoastră introduceți corupția în analiză. Nu cred că vă supărați să discutăm despre transparența dumneavoastră. Puteți să îmi răspundeți la o întrebare legată de declarația dvs de avere?

Vă rog.

În declarațiile dumneavoastră de avere, apar diverse împrumuturi, pe de o parte împrumutați diverse persoane fizice, de pe altă parte luați bani cu împrumut. Aveți în același timp credite la bănci pe care trebuie să ne rambursați până în anul 2024.

Creditul la bancă se termină în 2032, nu 2024 ( nota redacției – potrivit declarației de avere, Cozmanciuc are patru credite la BRD, două se termină în anul 2024, unul în anul 2023 și unul în anul 2032) Toate sunt conform legii. Dacă ar exista probleme, Agenția Națională de Integritate s-ar sesiza imediat.

 De ce luați bani cu împrumut de la persoane fizice ca să împrumutați alte persoane fizice?

Hadeți să ne limităm la doctorat, cred că v-am răspuns cu bun-simț la toate întrebările pe care le-ați avut.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan
Sidonia Bogdan este un jurnalist cu peste 17 ani de experiență în presă.A publicat anchete, reportaje, interviuri, analize sau opinii în Libertatea, Newsweek România, Vice România, Eastern Focus Quarterly, Dilema Veche, România Liberă, Digi24 și Jurnalul Național.

3 COMENTARII

  1. FELICITARI SIDONIA BOGDAN ! Se vede experienta de 17 ani … Pot spera ca s-au schimbat multe
    lucruri in bine la ANIMV ? Cred ca DL. Cozmanciuc a ales gresit scoala doctorala. Are o imagine
    deformata si superficiala despre munca de Intelligence si mai ales despre NATO.
    Am impresia ca mai multi parlamentari au luat credite de la banci si spera ca prin politica sa poata
    achita aceste credite. Articolul Dvs. mi-a confirmat niste idei despre unii politicieni dar ma face sa
    citesc mai multe articole de pe PRESShub. Ma intereseaza mai ales articole despre UE, despre era
    DIGITALA deoarece am lucrat 40 de ani in IT.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Peste 1100 de titluri, peste 90 de cărți-eveniment, 32 de lansări – Humanitas la Gaudeamus

Humanitas, Humanitas Fiction și Humanitas Junior vă așteaptă la...

O asociație de proprietari din Iași vrea să închidă biroul Raiffeisen și Mega Image-ul de la parter

Președintele Asociației de Proprietari Ștefan cel Mare și Sfânt,...

Die Welt: Spaţiul Schengen are cu totul alte probleme decât România şi Bulgaria

Nu doar Croaţia, ci şi Bulgaria şi România voiau...