Războiul din Ucraina nu convine deloc Chinei, care se vede pusă într-o situație imposibilă: nu vrea să susțină deschis Rusia, de teama sancțiunilor economice ale Vestului, dar nici nu se poate poziționa deschis de partea Occidentului, pentru că Beijingul este mai apropiat ca interese de Moscova, a explicat, în cadrul Interviurilor PressHUB, Bobo Lo, expert în politica externă și de securitate a Rusiei, dar și în relațiile sino-ruse.
Expertul afirmă că principalul motiv pentru care China are nevoie de o bună relație cu Rusia este pentru că știe că Rusia este un jucător distrugător. Are nevoie ca Rusia să nu se opună intereselor Chinei.
De exemplu, actualul război a blocat deja dezvoltarea inițiativei Belt and Road, strategică pentru China, în zona artică.
PressHUB: Experții în relații internaționale au multe întrebări, dar puține răspunsuri cu privire la poziția ambiguă a Chinei față de recentul război. Aș vrea să ne explicați cum interpretați această poziția actuală a Chinei. China va susține Rusia sau nu?
Va fi capabilă această putere să medieze conflictul dintre Rusia și Ucraina?
Bobo Lo: Cred că… China încearcă să obțină un echilibru între relația sa cu Rusia și menținerea în sistemul internațional. Deci, pentru China, ideal ar fi să ocupe o poziție de mijloc, de unde să nu susțină Rusia, cel puțin nu material, dar să nu susțină nici Vestul.
Deci, China ar aborda o poziție mai mult sau mai puțin imparțială. Sau, cel puțin
așa ar vrea China să se vadă. China și-ar dori să fie percepută ca fiind imparțială.
Problema este că, azi, China are relații mai bune cu Rusia decât cu Vestul, iar China este mai degrabă asociată cu Rusia. Deci, China nu este un arbitru imparțial. Susține mai mult Rusia decât susține Vestul.
Totuși, China e îngrijorată că dacă susține prea mult Rusia, ar putea fi vizată de sancțiuni secundare din partea Vestului. Nu doar atât. Se teme că va avea pierderi politice și de reputație, căci va fi asociată cu o putere, Rusia, care se comportă tot mai mult
ca un stat delicvent, și, de multă vreme, ca o putere imperială.
China s-a autoprezentat ca o putere anti-imperială și anti colonială. Și se găsește acum în situația de a susține o putere imperială agresivă, adică Rusia. Este o poziție complicată pentru China.
Cred că inițial China a sperat că Rusia va obține o victorie rapidă. Atunci situația nu ar fi
tărăgănat, lumea ar fi fost pusă în fața unei noi realități. A unui „fapt împlinit”.
Dar, cu cât conflictul durează mai mult cu atât devine o problemă, cu atât mai ciudată și mai dificilă devine poziția Chinei.
Este chiar stânjenitor pentru China. Prin urmare, nu prea știe cum să administreze această situație.
Atunci când vorbim despre politica externă a Chinei, trebuie să știm despre cele cinci principii fundamentale care sunt stipulate chiar și în Constituția lor. Pentru chinezi, este foarte important să fie respectată suveranitatea statului și principiul non-intervenției.
Dacă vrei să analizezi ce s-a întâmplat după prima invazie a Rusiei în Ucraina, autoritățile chineze au condamnat invazia și au susținut suveranitatea ucraineană, dar în același timp au criticat influența Vestului asupra Ucrainei. China a dorit, în acest conflict, să fie la mijloc. Credeți că acum autoritățile chineze vor urma aceeași linie, prin care vor condamna invazia Rusiei în Ucraina, dar în același timp vor critica și condamna interferența Vestului în treburile interne ale Rusia?
Ei bine, realitatea este că liderii chinezi au devenit mult mai pro-Moscova de la anexarea Crimeii. Deci, odată cu anexarea Crimeii, în 2014, acum opt ani deja, poziția Chinei a devenit mai apropiată de cea a Rusiei. În 2014, s-a abținut de la votul prin care era condamnată anexarea Crimeii de către Rusia, atât în Consiliul de Securitate al ONU cât și la Adunarea Generală a ONU. S-a abținut și de această dată.
Dar retorica Chinei, ceea ce afirmă. este mult mai mult pro-Moscova și anti Vest decât acum opt ani, comparat cu ce spunea acum opt ani.
Totuși, chinezii… susținerea chinezilor pentru Rusia a fost… De fapt, nu e atât susținere pentru Rusia, cât mai ales critică pentru Vest.
Cred că trebuie să facem o distincție aici. China cere cumpătare și pace. Dar e interesant că majoritatea relatărilor din presa chineză nu conțin cuvântul război. Este mult mai pro-rusă comparat cu poziția de acum opt ani.
Dar China nu oferă încă, cred, suport material relevant pentru Rusia. Deci, la nivel retoric, poziția Chinei a devenit mai apropiată de a Rusiei în ultimii opt ani.
Dar în termeni materiali, nu există prea mare diferență. China este un partener economic important pentru Rusia. Este partenerul economic numărul 1 al Rusiei. Sigur, UE e mai mare.
Dar când vine vorba doar de un stat, Rusia este partenerul economic numărul 1 al Chinei. Nu e însă suficient pentru a compensa colapsul relațiilor Rusiei cu Vestul și pentru implozia economiei rusești.
Cred că Rusia are nevoie cu adevărat să administreze cumva sancțiunile astfel încât să mențină relații economice rezonabile cu Vestul și să își extindă relațiile economice cu China.
Dar dacă relațiile Rusiei cu Vestul se prăbușesc complet, atunci și economia sa se prăbușește. China nu poate face prea multe.
Credeți că după ce acest război se va încheia, se vor contura două mari blocuri, cu Statele Unite și Uniunea Europeană pe o parte și Rusia și China de cealaltă parte?
Vedeți această diviziune în alb și negru?
Nu văd. Cred… Cred că este o greșeală să vezi lumea ca un fel de nouă bipolaritate între statele democratice, cu cele din Vest pe o parte, și China și Rusia de cealaltă parte.
E adevărat că China și Rusia au relații strategice și politice apropiate, dar sunt totuși actori autonomi.
Rusia și China funcționează ca superputeri autonome și urmăresc, pe cont propriu, interese strategice individuale.
În ceea ce privește Rusia și China, cred că relațiile sunt puternice pentru că au interese comune. Nu e pentru că ar avea valori sau norme comune.
Deci, nu sunt de acord cu acei oameni care susțin că s-a creat o nouă alianță autoritară.
Aceasta este o relație care e bazată doar pe interes. De înțeles, de altfel.
Deci, deși au o oarecare simpatie față viziunile fiecăruia, atât Rusia cât și China urmăresc propriile lor agende. De exemplu, Rusia nu cere Chinei permisiunea de a-și impune politicile în Ucraina. Invers, China nu se consultă cu Rusia cu privire la ceea ce va face cu Taiwan, în Marea Chinei de Sud sau în regiunea Asia-Pacific. Poate că se informează reciproc, dar nu se consultă una cu cealaltă. Rusia urmează interesele și scopurile specifice Rusiei. Iar China urmărește interesele și scopurile chinezești.
Așadar, vorbim mai degrabă despre o relație pragmatică. Nu e o alianță între aliați. Credeți că ordinea internațională se va schimba dramatic după acest război?
Da, ar putea să se schimbe, deoarece nu îl văd pe Putin oprindu-se până nu-și asigură victoria. Cred că atât timp cât Vladimir Putin stă la Kremlin, nu va exista un final al acestui război.
Decât dacă Ucraina se predă necondiționat. Dar nu va fi pace cât timp Putin se află la Kremlin. Și nu doar asta, nu este doar despre Ucraina. Este despre o Europă mai largă și, într-adevăr, despre ordinea globală. Deci, chiar dacă, de exemplu, să spunem, este posibil ca, în timp, Rusia să învingă Ucraina, Putin nu se va opri acolo. Putin va continuă să împingă lucrurile tot mai mult. Prin urmare, cred că există o perspectivă reală a unui conflict european mai amplu. Mă întrebați ce fel de lume vom avea? Orice e posibil.
Există și riscul ca totul să se dezvolte într-un conflict mult mai amplu între Rusia și Vest.
Opinia dumneavoastră este că China mai degrabă ar profita de această vulnerabilitate, decât să aibă o poziție mai fermă împotriva sau pro Ucraina. Credeți că inițiativa Belt and Road, acest proiect strategic al Chinei, va fi deveni mai interesantă din perspectivă rusească?
Ei bine, cred că principalul motiv pentru care China are nevoie de o bună relație cu Rusia este pentru că știe că Rusia este un jucător distrugător. Deci, nu e atât despre faptul că China are nevoie de Rusia sau de asistența și ajutorul activ al Rusiei.
Dar are nevoie ca Rusia să nu se opună intereselor Chinei. Deci, ceea ce China înțelege este că pentru a dezvolta inițiativa Belt and Road, pentru a o extinde în zona artică, are nevoie de Rusia, care spune, în principiu, că e ok.
Rusia are nevoie de ajutorul activ al Chinei. China nu are nevoie de ajutorul activ al Rusiei. Are nevoie ca Rusia să nu pună rezistență, să nu blocheze, să nu se opună intereselor chinezești. Asta este cheia, cu adevărat.
Credeți că China va ajuta, de asemenea, Rusia, inclusiv cu arme, inclusiv cu susținere militară?
Este posibil. Niciodată nu spui niciodată. Este posibil. Dar cred că nu este probabil. Ideea este că asistența militară chinezească pentru Rusia nu va aduce vreo mare diferență pentru Rusia, dar ar face o mare diferență pentru Vest.
Și, în special, pentru atitudinea americană față de China. Deci, altfel spus, câștigul, beneficiile pentru Rusia din asistența militară chinezească ar fi mici, dar costurile pentru China, dacă ajută Rusia, ar fi foarte, foarte mari. Și ar crea… ar mări major tensiunile dintre China și Statele Unite, dar nu numai, ci și cu alte state vestice, precum puterile europene:
Marea Britanie, Germania, Franța și tot așa. UE.
Puteți să evaluați un nou scenariu? Poate că Statele Unite vor încerca să-și îmbunătățească relații cu China, deoarece acum cea mai mare amenințare e Rusia. Administrația Trump, care a încurajat un război economic cu China. Poate că administrația Biden va vedea diferit relațiile cu China.
În cea mai mare parte din primul an al admnistrației Biden, a continuat politica ostilă a
lui Trump față de China. Deci, Biden nu a fost diferit de Trump în privința unui politici dure
față de China.
Sunt desigur multe diferențe între Trump și Biden, dar o zonă unde există foarte, foarte asemănării este politica față de China.
Acesta este unul dintre puținele subiecte, China adică, unul dintre puținele subiecte unde democrații și republicanii sunt de acord.
Nu se înțeleg pe majoritatea politicilor interne și externe, dar sunt pe aceeași linie în ce privește China. Deci, deși Biden recunoaște acum că Rusia este dușmanul public numărul 1, există o uriașă rezistență în Washington cu privire la un eventual acord cu China, de a avea relații bune cu China.
Deci, eu personal, deși cred că asta este ce trebuie să facă, nu cred că asta se va și întâmpla.
Am citit, de asemenea, o declarație conform căreia autoritățile chineze văd sau consideră acest război ca o afacere europeană și încearcă să fie mai degrabă absenți, nu o voce activă și auzită.
Nu vor să medieze acest conflict. Cred că chinezii vor ca acest război să dispară. Acest război nu convine deloc Beijingului.
Cred că chinezii speră că acest război se va termina repede și că… China nu va fi implicată. Aceasta este situația ideală pentru China.
Un final rapid al acestui război și, în cele din urmă, un final al confruntărilor și instabilității
de la nivel internațional. Nu văd ca medierea chinezească să ducă undeva.
Problema este că sunt două lucruri aici. Numărul 1: China nu este văzută ca un arbitru imparțial. Ca să fii un mediator, să fii un mediator de succes, trebuie să existe, într-un fel,
un anume nivel de încredere din ambele tabere. Deci, Vestul ar trebui să creadă în China ca mediator, Rusia ar trebui să creadă în China ca mediator. Dar nu cred că există această încredere. China nu are credibilitatea necesară să fie un mediator eficient.
A doua problemă este că nu cred că China vrea cu adevărat să fie un mediator, deoarece știe că acesta este un conflict foarte dificil. Iar dacă China va deveni mediator, va fi îngrijorată că își va strica relația cu Rusia. Nu cred că China are vreun interes serios în a-și dori, în a-și asuma un rol de mediator aici.
Chino-ruse?
Sino-ruse?
Am corectat, mulțumim!