Alerte cu bombă la 55 de școli din Transnistria și ce pericole ascund trupele ruse de dincolo de Nistru

Data:

Administrația regiunii transnistrene, regiune secesionistă din estul Republicii Moldova, se confruntă, de trei zile, cu un val de alerte cu bombă. Începând de luni, 21 martie, mesaje de amenințare au fost primite de mai toate instituțiile de învățământ din regiune, de câteva dintre marile întreprinderi și centre comerciale din mai multe localități.

Tiraspolul, dar și Chişinăul susțin, la unison, că ar fi vorba despre provocatori care ar vrea să tensioneze situația.


De la începutul războiului din Ucraina regiunea transnistreană, unde staționează trupe rusești și care are și un important contingent militar local, a fost privită ca sursă de pericol atât pentru Chişinău, cât și ca o potențială forță de rezervă pentru un atac coordonat al Rusiei asupra regiunii Odesa.

Totuși, administrația transnistreană a dat asigurări în repetate rânduri că nu prezintă vreun pericol pentru vecini și chiar s-a mobilizat pentru a primi refugiați ucraineni. Experții de la Chişinău spun că administrația de la Tiraspol nu-și dorește să se implice în război de partea Rusiei, inclusiv pentru că acest lucru ar da peste cap toate afacerile concernului Sheriff care controlează viața economică și politică a regiunii separatiste.

Luni, 21 martie, departamentul de interne din administrația separatistă de la Tiraspol a anunțat că practic toate instituțiile de învățământ din orașele Bender, Râbnița – 55 de școli și colegii în total au primit amenințări. Dubăsari și Camenca au primit mesaje în care se spunea că în sediul acestora ar fi fost amplasate bombe. Mesajul era însoțit de un text în limba rusă care spunea: „Nu vom mai tolera ocupația rusească. Cerem eliberarea Transnistriei de ocupația rusească. În cazul în care nu se va da curs acestei solicitări, școlile vor fi aruncate în aer. Slavă Moldovei! Moarte rușilor!”.

Și chiar dacă în nicio școală nu s-a găsit explozibil, toate instituțiile de învățământ din stânga Nistrului vor studia în regim on-line până la sfârșitul acestei săptămânii, după care va urma o săptămână de vacanță de primăvară.

Marți, pe 22 martie, pe adresa administrație orășenești Râbnița a venit o nouă avertizare – un mesaj care anunța că au fost amplasate bombe în două centre comerciale din localitate. Seara a mai venit un mesaj care anunța minarea uzinei metalurgice de la Râbnița, cea mai mare întreprindere de acest fel din regiune.

Iar în dimineața zilei de miercuri, 23 martie, persoane neidentificate au anunțat că au fost amplasate bombe în alte două locații din Râbnița, de data aceasta în două magazine de materiale de construcție. Niciuna dintre alerte nu s-a conformat.

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat pe canalul său de Telegram că există forțe care doresc destabilizarea situației în Transnistria: „Nu vom permite diseminarea urii interetnice”, a scris Krasnoselski.

La Chişinău, reprezentanții Biroului de Reintegrare din cadrul Guvernului au declarat, citați de publicația NewsMaker, că este vorba despre o „provocare ordinară prin care se vrea crearea unor tensiuni în societate, provocarea panicii și a urii”.

Chişinăul, între încercările de a menține calmul și „scenariile negative”

De la începutul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, autoritățile de la Chişinău au fost de mai multe ori în situația de a da asigurări că regiunea transnistreană nu prezintă un pericol pentru securitatea Republicii Moldova sau cea regională, chiar dacă de fiecare dată au subliniat că este o evaluare valabilă „pe moment”.

Declarații de acest fel au făcut cu diferite ocazii atât președinta Maia Sandu, cât și prim-ministra Natalia Gavriliță, președintele Parlamentului, Igor Grosu, sau ministrul de Externe, Nicu Popescu.

O reacție foarte promptă a venit din partea Ministerului Apărării de la Chişinău atunci când, pe 6 martie, oficiali din armata ucraineană au acuzat forțele armate staționate în Transnistria că ar fi lansat cele 8 rachete care au distrus aeroportul din localitatea Vinița din Ucraina. Atunci, Chişinău a declarat că rachetele nu au pornit din regiunea transnistreană și că trupele ruse de acolo nu au în dotare rachete capabile să parcurgă o distanță atât de mare. Ulterior s-a confirmat că rachetele au fost lansate de flota rusă din Marea Neagră.

Cele mai recente declarații legate de acest subiect au fost făcute marți, 22 martie, de ministrul de Externe Nicu Popescu la Bruxelles, în fața Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.

„Pentru moment, situația din regiunea transnistreană este calmă și nu există niciun semn de escaladare. Dar având în vedere ce s-a întâmplat în regiune înainte, noi ca guvern nu putem exclude niciun scenariu și suntem obligați să analizăm întregul spectru de scenarii. Inclusiv scenarii negative”, a precizat Nicu Popescu.

Ucraina tratează Transnistria ca potențială sursă de pericol

Ucraina însă a tratat din start regiunea transnistreană ca potențială sursă de pericol pentru teritoriul său. În Transnistria staționează un contingent de 1500-2000 de militari ruși din Grupul Operativ de Trupe Ruse subordonat comandamentului militar vestic al armatei ruse. Pe lângă aceștia, regiunea transnistreană are un contingent paramilitar propriu estimat la aproximativ 5000 de militari transnistreni în termen și în jur de 10-15 mii de rezerviști. Armata transnistreană are câteva sute de unități de tehnică militară – tancuri, blindate, piese de artilerie și lansatoare de rachete Grad. Iar în depozitul din localitatea Colbasna sunt în jur de 20 de mii de tone de muniții și armament.

Încă din primele zile de război, Ucraina a închis complet circulația pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, segment de peste 440 de kilometri. Ucraina a taxat prompt și cererea Transnistriei de independență, formulată printr-un comunicat emis a doua zi după ce, pe 3 martie, Chişinăul a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană. La câteva ore după ce Tiraspolul și-a făcut publică această cerere, Ucraina a aruncat în aer podul feroviar de la Ciuciurgan, în imediata apropiere a frontierei cu regiunea separatistă. Astfel, ucrainenii s-au asigurat că trupele ruse dislocate în Transnistria și munițiile din depozitul rusesc de la Cobasna nu vor putea fi relocate rapid în regiunea Odesa, în cazul unui atac rusesc. Iar Tiraspolul a rămas fără una din principalele artere pentru importuri, fiind nevoit să caute alternative terestre.

Acum, după ce a luat măsuri pentru a-și securiza frontiera vestică, Kievul spune că pericolele care ar putea veni dinspre Transnistria nu sunt semnificative. Aleksei Arestovici, consilierul președintelui ucrainean, a declarat miercuri că șansele ca trupele ruse, care staționează în stânga Nistrului, să fie implicate în război, sunt foarte mici, în plus, acestea nu ar avea pregătirea necesară. Declarații în acest sens au fost făcute într-un interviu pentru portalul Nordnews.md. Consilierul președintelui ucrainean a menționat totodată că o eventuală implicare a Transnistriei în război „este o problemă internă a Republicii Moldova, dar și a României, țară membră NATO și a UE”.

Necunoscuta este doar când va veni ordinul de la Moscova și care va fi direcția – est sau vest

Experții de la Chişinău spun că înțeleg prudența autorităților moldovene atunci când acestea transmit mesaje publice prin care minimizează pericolele care ar putea veni din regiunea transnistreană.

Chişinăul este la mai puțin de 200 de km de Odesa, iar ecourile bombardamentelor din dimineața zilei de 24 februarie s-au auzit inclusiv în unele localități din Republica Moldova. De aproape o lună societatea moldovenească trăiește cu amenințarea războiului la ușă, spune expertul pe securitate Ion Leahu, adăugând că în situația în care țara nu are o armată capabilă să țină piept unei invazii și nici nu este membră NATO, deci, nu are nicio modalitate eficientă de a-și garanta securitatea, declarațiile alarmiste ale autorităților ar face mai mult rău decât bine:

Autoritățile sunt obligate să vină cu mesaje care să calmeze spiritele. Evident că pericole sunt, odată ce ai staționate pe teritoriul tău, la 50 de kilometri de capitală, trupe și tancuri rusești. Faptul că trupele ruse din regiunea transnistreană nu s-au implicat până acum în acest război înseamnă doar că cei de acolo nu au primit ordin de la Moscova. Nici holdingul Sheriff, care controlează regiunea economic și politic, nici administrația de la Tiraspol nu sunt liberi în decizii. Și Moscova nu va sta să-i întrebe dacă ei vor sau nu vor să se implice”.

Faptul că trupele din Transnistria nu s-au manifestat până acum are două explicații, spune expertul. În primul rând, frontiera ucraineană este păzită nu de grăniceri, ci de armata Ucrainei.

„În al doilea rând trupele ruse, infanteria maritimă, care urmau să desanteze la Odesa, încă nu au venit. Adică trupele ruse din Transnistria nu au susținerea pe care mizează. Dar trebuie să fim pregătiți: în situația în care le Odesa va fi desantată infanteria maritimă, Grupul Operativ de Trupe Ruse dislocat în Transnistria va avea și el o misiune”, spune Ion Leahu.

„Putem fi absolut siguri să patronii de la Moscova nu le vor permite să stea cuminți și să aștepte să se termine războiul. Ei vor participa, ei vor fi implicați. Pentru noi ar fi bine măcar să cunoaștem de start în ce direcție va fi mișcarea – către est, către Ucraina, sau către vest, adică către Chişinău. Singurul lucru care ne-ar putea salva este oprirea războiului. Abia atunci vom putea spune că pericolul a trecut pe lângă noi”, conchide expertul pe securitate de la Chişinău, Ion Leahu.


Proiectul abordează răspândirea populismului și radicalizarea cetățenilor slab informați, precum și influența analfabetismului mass-media asupra înțelegerii politicii și a interesului cetățenilor în probleme din sfera politicului. Activitatea editorială se concentrează cu precădere pe Republica Moldova, dată fiind poziția ei la confluența debitelor informaționale venind dinspre Est și Vest.

Proiectul face uz de un hub jurnalistic, capabil să ofere reacții rapide în încercarea de a demitiza procesul de dezinformare prin verificarea informațiilor vehiculate cu ajutorul următorilor parteneri: PressHubReport.md la nivel local și regional, HotNews la nivel național și Euractiv pentru atingerea audienței la nivel european.

Lina Grau
Lina Grau
Lina Grâu este jurnalist la Radio Europa Liberă Moldova.

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul: