Expert ucrainean: „Noi nu avem de ales. Trebuie să luptăm”

Expertul ucrainean Evgheni Magda, directorul Institutului Politicii Globale de la Kiev, susține că prin riposta dată agresiunii Federaţiei Ruse, care susținea că are a doua cea mai puternică armată din lume, Ucraina a demonstrat că poate fi un contributor important la securitatea Europei.

Totuși, expertul nu crede în încheierea rapidă a acestui război și spune că, pe lângă sacrificiul făcut de militarii și civilii ucraineni, toată comunitatea internațională trebuie să ia măsuri pentru diminuarea apetitului militar al Rusiei.

„Dacă nu vom rupe împreună Rusiei dinții veninoși, aceasta va ataca din nou și din nou. Nimeni dintre vecinii Rusiei nu se va putea simți în siguranță”, a răspuns Evgheni Magda, într-un interviu pentru PressHUB.

Evgheni Magda avertizează și că este foarte probabil ca Rusia să încerce să provoace conflicte fierbinți și în alte zone: „Așa cum văd eu lucrurile, Putin are nevoie de compensatori care să mascheze lipsa rezultatelor pe care le dorea în Ucraina. Iar zonele unde are toate pârghiile pentru a provoca destabilizare sunt Republica Moldova, Georgia, dar și alte zone, cum ar fi Bosnia-Herțegovina”.

„Ucraina ar putea fi prima care să ofere ajutor militar Republicii Moldova, nu România”

Republica Moldova este într-o situație foarte vulnerabilă, spune expertul ucrainean, fiindcă are trupe rusești pe teritoriul său, în regiunea separatistă din est pe care nu o controlează. Evgheni Magda este sigur că în cazul în care de la Tiraspol ar porni formațiuni militare care ar amenința puterea de la Chişinău, Ucraina ar putea fi prima care să ofere ajutor militar Republicii Moldova, nu România.

„România este membră NATO și ar putea avea anumite limitări din acest punct de vedere. Iar Ucraina deja este în război. Și avem și interesul obiectiv pentru a ne asigura securitatea în partea de sud a țării. Contingentul de 3000 de militari de acolo ar fi o țintă nu foarte dificilă pentru Ucraina, care are o armată cu mult mai mare și mai bine pregătită”, spune Evgheni Magda.

Expertul mai notează că războiul a eliminat disensiunile la nivelul societății și clasei politice ucrainene, iar președintele Volodimir Zelenski a devenit un simbol al rezistenței.

„Noi nu avem de ales – noi trebuie să luptăm atâta cât va fi nevoie. Milioane de oameni în această țară nu vor să devină refugiați. Și milioane de oameni vor lupta pentru Ucraina. Faptul că pentru milioane de oameni Ucraina contează este probabil cea mai neplăcută revelație pentru ruși și pentru Putin personal”, spune în interviu Evgheni Magda, directorul Institutului Politicii Globale de la Kiev.

PressHUB: Cum vedeți negocierile ruso-ucrainene de la Istanbul și înțelegerile convenite acolo? Inițial, unii experți spuneau că ar putea fi o încercare a Rusiei de a-și explica mai mult sau mai puțin plauzibil retragerea, fără a-și recunoaște înfrângerea. Dar în zilele care au urmat s-a văzut că putem vorbi cel mult de o regrupare de forțe.

Evgheni Magda: Eu cred că Rusia nu caută să obțină o înțelegere cu Ucraina. Dovadă erau și declarațiile făcute cu o zi înaintea acestor negocieri de ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, care din nou a vorbit despre demilitarizare, denazificare și așa mai departe. Așa că eu cred că acestea nu sunt decât manevre politice. Înțelegerile de la Istanbul nu convin nici Rusiei, nici Ucrainei.

Nu-mi pot imagina ca parlamentul ucrainean să fie de acord să voteze pentru negocieri de 15 ani pentru Crimeea, sau să susțină idea ca garanțiile de securitate să nu vizeze Donbasul și Crimeea. Pentru că altfel apare întrebarea – pentru ce mai luptă astăzi soldații ucraineni care își apără țara?

Așa că negocierile de la Istanbul sunt exact situația în care procesul este mai important decât rezultatul.

Ce trebuie să înțelegem este că acel statut de neutralitate despre care vorbește Ucraina, cu zeci de garanți, este o construcție destul de complexă. Cum pot fi asigurate aceste garanții acum, când războiul este în curs? Cine va fi de acord să garanteze securitatea Ucrainei astăzi? Nimeni, probabil. Pentru că garanțiile de securitate înseamnă că cel care le oferă ar fi gata să trimită trupe, ar fi gata să ofere sprijin Ucrainei.

Așa că eu nu cred în încheierea rapidă a acestui război, din simplul motiv că Ucraina și Rusia sunt două cele mai mari țări post-sovietice și această confruntare determină nu doar viitorul noastru, ci și viitorul sistemului mondial de securitate în general. Explic de ce: un stat nuclear a atacat, fără să fi fost provocat, un stat care a renunțat la arsenalul nuclear. Este o provocare foarte, foarte serioasă pentru sistemul mondial de securitate.

Citește și: Ajutor românesc pentru ucraineni. Ce s-a făcut bine, unde se poate face mai bine

Nivelul de susținere a aderării NATO în Ucraina este la cel mai înalt din istorie

Ce înseamnă declarația Ucrainei că este gata să renunțe la aspirațiile de aderare la NATO? Este o dezamăgire din cauza faptului că NATO nu a susținut militar Ucraina, sau este doar o conștientizare a faptului că pe moment este un deziderat nerealist?

De fapt, este o propunere paradoxală a Kievului, pentru că în Ucraina acum nivelul de susținere pentru NATO este la cel mai ridicat nivel din istorie – în jur de 70 la sută din populație susține aderarea țării la NATO.

Da, majoritatea experților înțeleg că drumul către NATO este destul de complicat și că procesul în acest caz este mai important decât rezultatul. Pentru că acele reforme și transformări care se produc în sistemul de securitate al țării în procesul de pregătire sunt mult mai importante și au impact mult mai mare decât însăși calitatea de membru.

Nu mă îndoiesc de faptul că, după încheierea războiului cu Rusia, Ucraina va fi un contributor important pentru securitate în Europa. Pentru că a demonstrat că este capabilă să țină piept trupelor ruse, pentru că a dezavuat mitul despre cea de a doua armată a lumii și pentru că a demonstrat partenerilor noștri occidentali că poate fi un jucător solid în Europa în domeniul securității.

Zelenski a și declarat, adresându-se celor de la NATO: „Să nu spuneți niciodată că armata noastră nu corespunde standardelor Alianței”.

Da, și are dreptate. De la începutul anului în presa occidentală a apărut un val de articole despre faptul că Rusia va trece prin Ucraina ca într-o plimbare.

Acest război arateă că armata ucraineană este mult mai bine pregătită și mai motivată, chiar dacă nu este la fel de numeroasă, ca cea rusească. Și chiar și înrolarea rezerviștilor nu a scăzut calitatea armatei ucrainene, ba chiar din contra, i-a adus mai multă motivație.

Acum vreo 10 ani am vorbit cu ambasadorul Ucrainei de la Chişinău, care îmi spunea că armata ucraineană a început să se alinieze la standardele NATO, la modul foarte serios, încă pe la sfârșitul anilor 1990.

Da, pentru că parteneriatul în domeniul securității dintre NATO și Ucraina a fost semnat acum 25 de ani. Și imediat după a început modernizarea armatei ucrainene a trecut de la standardele sovietice la cele occidentale.

Dar actualul succes și gradul înalt de mobilizare a armatei ucrainene poate fi explicat și prin situația creată după 2014 – anexarea Crimeii și războiul din Donbas. Ucraina are deja în jur de 300 de persoane care au participat la războiul din Donbas. Și aceștia constituie nucleul dur al forțelor armate. În plus, în tot acest timp, cele două academii militare ucrainene – din Odesa și din Lvov – au pregătit ofițeri care după absolvire făceau și practică militară în zonele fierbinți.

Citește și: New Lines: Există dovezi că Rusia plătește și coordonează politicieni de extremă dreapta din Europa

Dacă de la Tiraspol ar porni formațiuni militare spre Chişinău, cine ar veni mai degrabă în ajutor – România sau Ucraina?

În Republica Moldova, dar și în România a fost și este monitorizată cu mare atenție situația din Odesa, pentru că în funcție de situația de acolo ar putea evolua lucrurile și în regiunea transnistreană. Ucraina în această situație este de facto scut de securitate pentru Republica Moldova care, spre deosebire de România sau Polonia, nu este membră NATO sau UE.

Având în vedere că discutăm sincer aici, vă voi răspunde fără ocolișuri și poate cu mai puțină corectitudine politică decât ar fi cazul. La începutul lunii februarie am fost la Chişinău și interlocutorii mei moldoveni mi-au spus că formațiunile militare ale Transnistriei pot deveni o mare problemă pentru Chişinăul oficial.

Și afirm cu convingere că astăzi această problemă nu a dispărut. Pentru că, așa cum văd eu lucrurile, Putin are nevoie de compensatori care să mascheze lipsa rezultatelor pe care le dorea el în Ucraina. Și am impresia că acum el ar vrea să provoace cât mai multă destabilizare – nu doar în Moldova, dar și în Georgia, în alte zone, cum ar fi Bosnia-Herțegovina, adică să genereze cât mai multe puncte de conflict. Rusia acționează după vechile calapoade sovietice, care spuneau că „cu cât este mai mult haos, cu atât mai bine”. Europa trebuie să înțelegea acest lucru.

Iar autoritățile de la Chişinău trebuie să decidă ce poziție adoptă – susțin tranșant Ucraina sau continuă să fie atenți să nu supere Rusia.

Și să-și pună întrebarea – dacă de la Tiraspol acum ar porni formațiuni militare care ar amenința puterea de la Chişinău – cine ar veni mai degrabă în ajutorul autorităților moldovene? Eu cred că totuși armata ucraineană, nu ce românească. Măcar și pentru faptul că România este membră NATO și ar putea avea anumite limitări din acest punct de vedere.

Înțelegem foarte bine că într-o astfel de situație implicarea ar fi o decizie greu de luat la București, din punct de vedere strategic. Iar Ucraina deja este în război. Și avem și interesul obiectiv de a ne asigura securitatea în partea de sud a țării.

Pentru că noi înțelegem foarte bine că Transnistria este un abces, unul care în acest moment amenință și Ucraina. Amenință în primul rând din punct de vedere ideologic și politic, nu neapărat militar.

Pentru că acel contingent de 3000 de militari de acolo, militari ruși și transnistreni, este o amenințare serioasă pentru Moldova, încă pentru Ucraina, care are o armată cu mult mai mare și mai bine pregătită, acesta nu ar constitui o problemă foarte mare. Pentru noi în acest moment o problemă mai mare este armata belarusă, care amenință Ucraina prin posibila sa participare la acest război din nord.

Citește și: Avem o problemă cu Ungaria. Și, probabil, pe termen lung

În acest moment Ucraina apără valorile europene, în primul rând

Mai mulți experți, dar și oficiali, ucraineni și europeni, au afirmat că în acest moment Ucraina, prin rezistența pe care o opune, practic apără și țările europene de agresiunea rusească.

Nu vreau să fiu patetic, dar în acest moment Ucraina apără valorile europene, în primul rând. Cred că este o evidență.

Ne apărăm în primul rând pe noi, evident. Dar dacă nu ne-ar reuși și Rusia ar obține controlul asupra Ucrainei, atunci este evident că și Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea – suntem realiști și înțelegem acest lucru, nu-i așa?

Cum vedeți evoluțiile de mai departe în regiunea noastră, în partea de sud a Ucrainei, regiunea Odesa? Vă întreb anume despre această zonă, pentru că de situația de aici vor depinde și evoluțiile de mai departe din Republica Moldova.

Eu cred că această parte a țării va rezista, neapărat. Știți de ce? Pentru în acest moment Rusia primește o ripostă dură în zona orașului Nikolaev și într-o anumită măsură și în Herson. Sunt regiuni considerate prin definiție pro-ruse. Acest factor, al orientării pro-ruse a unor regiuni, a fost redus la zero după invazie, locuitorii acestor regiuni au înțeles că acesta nu le oferă vreo protecție în fața bombelor și gloanțelor rusești.

Așa că eu cred că Republica Moldova nu are de ce să se teamă de o invazie militară venind de pe teritoriul Ucrainei. Însă este evident că Moldova trebuie să fie îngrijorată de activizarea Transnistriei din punct de vedere militar. Dar oricum nu-mi pot imagina o situație în care Tiraspolul să preia puterea în Republica Moldova.

Știți care a fost greșeala Rusiei și unde aceasta a subestimat Ucraina și regiunea Odesa? Rusia nu a ținut cont de faptul că Odesa este autosuficientă. Iar avântul patriotic care există acum va mobiliza întreaga regiune.

Într-o anumită perspectivă, repet, Ucraina va fi un donator de securitate pentru toată regiunea, implicit pentru Republica Moldova. Stăm cu toții în pragul unor transformări foarte serioase, iată de ce Republica Moldova deja acum trebuie să reacționeze și să înțeleagă că promisiunile rusești sunt una, iar acțiunile militare de succes ale Ucrainei sunt cu totul altceva. Și va trebui să adopte o poziție clară.

Este foarte greu de făcut prognoze atâta timp cât la Kremlin stă un maniac

Care este estimarea Dvs. cu privire la încheierea războiului?

Este foarte greu de făcut prognoze atâta timp cât la Kremlin stă un maniac.

Atunci când Moscova vorbește despre denazificarea Ucrainei, mă întreb mereu cum poate fi denazificată o țară unde președinte este un evreu.

Vedem că în Rusia cota de susținere pentru Putin este destul de mare.

Dar în situația aceasta Ucraina pur și simplu nu are de ales. Dacă vom ceda din pozițiile noastre nimeni nu ne va susține. Iată de ce sunt foarte sceptic în privința înțelegerilor la care s-a ajuns la negocierile de la Istanbul.

Noi nu avem de ales – noi trebuie să luptăm atâta cât va fi nevoie. Milioane de oameni în această țară nu vor să devină refugiați. Și milioane de oameni vor lupta pentru Ucraina. Faptul că pentru milioane de oameni Ucraina are importanță este probabil cea mai neplăcută revelație pentru ruși și pentru Putin personal.

Astăzi Ucraina, prin intermediul acestui război, trece testul de țară democratică. Chiar dacă este război, îți poți spune liber părerea. Deși, da, există o anumită convenție nescrisă prin care puterea nu este criticată. Pentru că, oricare ar fi atitudinea față de Zelenski, acesta a devenit un simbol al rezistenței. Nu atât lider, cât simbol. Așa că nici măcar miza Rusiei pe faptul că puterea ucraineană se va scinda nu a funcționat, a fost încă o miză falsă.

Inclusiv fostul președinte Petro Poroșenko a declarat că lasă de-o parte toate disensiunile cu Zelenski.

Da, și mulți alții spun că își lasă pe mai târziu toate celelalte probleme și se ocupă doar de apărarea țării. Astăzi în Ucraina se încheie procesul de formare a națiunii politice și civice ucrainene.

Citește și: Performanță rusească: ucrainenii au distrus 8 seturi de elicoptere parcate de 8 ori în același loc

Avem nevoie să simțim că nu suntem singuri și că suntem susținuți

Cât de importante sunt pentru ucraineni acțiunile de solidaritate și protestele organizate în capitalele și în marile orașe europene?

Sunt extrem de importante. Pentru că avem nevoie să simțim că nu suntem singuri și că suntem susținuți.

Pentru noi a contat foarte mult și deschiderea statelor europene care au primit refugiații noștri. Și suntem foarte recunoscători și Moldovei, și României, și Poloniei care primesc refugiați ucraineni.

Ați spus mai devreme că realitățile pe întreg continentul european sunt pe punctul de a se schimba. Ce ați avut în vedere?

Eu cred că valorile trebuie să vină în prim plan. Pentru că altfel pentru ce mai luptăm acum?

Noi vedem de exemplu că organizația Crucea Roșie este una complet impotentă. În legătură cu ONU oricum nu am avut speranțe prea mari. Dar vedem că nici NATO nu închide spațiul aerian deasupra Ucrainei, chiar dacă atacurile rusești vizează în mare parte civili. Eu înțeleg că pot fi tendențios în această situație, pentru că mă doare, sunt cetățean al Ucrainei, dar nu pot înțelege cum se face că cea mai puternică alianță militară din lume consideră că nu poate interveni atunci când în Europa mor copii și civili. Și cred că nu doar eu am această durere.

Mulți experți spun că Rusia a pierdut de facto războiul. Dar ce înseamnă la modul real a învinge Rusia? Perspectivele nu par foarte luminoase, având în vedere atmosfera din societatea rusească, susținerea pe care o are Putin și războiul, propaganda de acolo, felul în care sunt limitate libertățile democratice și închisă presa liberă…

Eu cred că aici Ucraina nu poate face față de una singură, la modul obiectiv. Și curajul apărătorilor noștri aici nu poate ajuta.

Lupta noastră, da, va fi un factor decisiv, dar toată comunitatea civilizată trebuie să înțeleagă că dacă nu vom rupe împreună Rusiei dinții veninoși, atunci Kremlinul va ataca din nou și din nou. Nimeni dintre vecinii Rusiei nu se va putea simți în siguranță. Chiar și astăzi în Polonia oamenii sunt speriați, pentru că ei cred că ar putea fi o nouă țintă pentru atacurile cu rachete ale Rusiei. La fel și în Țările Baltice, și în România.

Așa că la nivelul comunității internaționale trebuie să se continue cu sancțiunile, Europa nu trebuie să cedeze șantajului energetic rusesc și nici să accepte să plătească gazele cu ruble. În plus, Putin și toți cei vinovați de crime de război trebuie să fie judecați de un tribunal internațional. Comunitatea internațională trebuie să ia măsuri pentru ca Rusia să nu mai fie agresivă.