E-mailuri și documente arată cât de strâns sunt coordonați politicieni italieni, francezi, germani și austrieci de către Moscova, potrivit unei investigații a publicației New Lines Magazine.
„În noiembrie anul trecut, în timpul vizitei de lucru a lui Matteo la Moscova, șeful meu a aranjat o întâlnire privată cu el, închiriind o cameră la același etaj al hotelului Lotte pentru a împiedica presa occidentală afle despre întâlnire.”
Așa a scris Mikhail Iakușev, cetățean rus, într-un document Microsoft Word pe care și l-a trimis prin e-mail pe 18 iunie 2019. Iakușev este directorul Țargrad, o organizație din Rusia care se descrie ca un grup de companii a căror misiune este „renașterea măreția Imperiului Rus”, scriu jurnaliștii.
„Matteo” este Matteo Salvini, fostul vicepremier italian, ministru de Interne și actual lider al Ligii, partidul naționalist și anti-migranți din Italia.
Acum senator în Camera superioară a Parlamentului Italiei, Salvini a fost un admirator declarat al președintelui rus Vladimir Putin, pe care în 2019 l-a etichetat ca fiind „cel mai bun om de stat de pe pământ în prezent”.
Acțiuni în Austria și Italia
Documentele și corespondența digitală, obținute de New Lines de la Dossier Center din Londra, în colaborare cu postul de știri eston Delfi, revista italiană l’Espresso, ziarul german Sueddeutsche Zeitung și postul public german Westdeutscher Rundfunk, oferă dovezi documentare despre cât de mult un partid european important, cunoscut pentru politica sa rasistă și xenofobă, s-a bazat pe finanțare și sprijin politic strategic din partea unui reprezentant-cheie și traficant de influență al Kremlinului.
Un alt document concis văzut de New Lines a fost scris de Ekaterina Minakhina, o angajată a Țargrad, conform metadatelor sale. Scrisă în limba rusă sub formă de memoriu de acțiune și compusă pe 15 februarie 2016, a vizat două legislaturi europene: a Austriei și a Italiei.
În prima secțiune, „Rezoluția privind ridicarea sancțiunilor anti-ruse în Parlamentul austriac”, Minakhina îl numește pe Johannes Hübner, un parlamentar de atunci din Partidul Libertății din Austria, drept potențial vorbitor.
20.000 de dolari pentru o rezoluție
Ea subliniază în continuare o campanie de mesaje media care se bazează pe afirmația că „sancțiunile anti-ruse cauzează daune ireparabile economiei austriece”.
În ceea ce pare să fi fost un fel de taxă pentru serviciu, costul unui astfel de demers ar fi de aproximativ 20.000 de dolari, potrivit documentului, și, „în cazul votului cu succes”, de 15.000 de dolari suplimentari.
Deși acest proiect nu are context și detalii suplimentare, scopul său aparent a apărut luni mai târziu.
În iunie 2016, Hübner a prezentat în Parlamentul austriac o moțiune independentă pentru o rezoluție intitulată „Ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei”.
„Această politică a Uniunii Europene împotriva Rusiei a cauzat prejudicii considerabile economiei Republicii Austria”, a declarat Hübner la podeaua acelei camere.
