Acordarea statutului de țări candidate la Uniunea Europeană pentru Ucraina și Republica Moldova este, poate, cel mai îndrăzneț act politic inițiat la nivel comunitar de la valul extinderii ce a urmat în Europa Centrală și de Est după prăbușirea Cortinei de Fier.
Paradoxal, invazia rusească în Ucraina ne-a aruncat înapoi în timp, în realități mai aproape de cel De-al Doilea Război Mondial și de amenințarea nucleară a Războiului Rece decât de cea a unei lumi în care ”forța dreptului prevalează în fața dreptului forței”.
Dar poate tocmai această provocare fără precedent la adresa spațiului comunitar ne va reaminti că evoluția Uniunii Europene este, în esență, o evoluție a democrației, fie că ne referim aici la ieșirea din dictatură a unor țări precum Grecia, Spania sau Portugalia, la reunificarea Germaniei după căderea Cortinei de Fier sau libertatea câștigată de cetățenii din țările foste comuniste din Europa Centrală și de Est.
Citește și: De ce Rusia nu va putea să câștige războiul împotriva Ucrainei
Extinderea Uniunii Europene
Următorul capitol al istoriei europene se scrie acum în Ucraina, în Republica Moldova, în Georgia, dar și în Balcanii de Vest.
”Vina” Ucrainei în fața regimului Putin este aceea de a-și fi dorit apropierea de Uniunea Europeană, de a fi optat pentru democrație și nu pentru subordonarea față de autocrația de la Moscova.
”Ucraina este singura țară în care oamenii au fost împușcați pentru că s-au înfășurat în steagul european. Ucraina a trecut prin iadul războiului dintr-un singur motiv: dorința de a adera la Uniunea Europeană”, a arătat Ursula von der Leyen, în dezbaterile ultimei sesiuni plenare (22-23 iunie a.c.) din Parlamentul European, ce au precedat summitul Consiliului European în care s-a discutat tema extinderii Uniunii.
La rândul ei, Republica Moldova a făcut pași decisivi spre Europa, cu un mandat foarte clar din partea cetățenilor săi. ”Este pe o adevărată cale pro-reformă, anticorupție și pro-europeană pentru prima dată de la declararea independenței”, remarca șefa executivului european.
Georgia are o perspectivă europeană, însă ”țara trebuie să se unească acum politic” și să-și ”creeze o cale clară către reformele structurale și către Uniune”, în acord cu aspirațiile cetățenilor ei.
În acest context, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a arătat că orice stat care aspiră la valorile europene are dreptul de a face parte din Uniunea Europeană. Mai mult, atitudinea expansionistă a Moscovei a impulsionat Uniunea Europeană să iasă din atitudinea impregnată în ”perioada de reflexie” în care a intrat după Brexit și să-și asume o atitudine pro-activă în raport cu țările care doresc să-și consolideze democrațiile în spațiul comunitar.
”Parlamentul European nu s-a temut niciodată de procesul de extindere, a fost și este un susținător al acesteia, pentru că aduce mai multă siguranță și stabilitate geopolitică”, a explicat Metsola.
Pozițiile grupurilor politice europene
Demnă de remarcat sunt unitatea la nivelul marilor grupuri politice din Parlamentul European și consensul asupra faptului că UE trebuie să dea ”un nou impuls extinderii”.
”Perspectiva extinderii este, fără îndoială, cea mai de succes politică externă a Uniunii noastre, deoarece orizontul integrării este singurul vaccin pentru a depăși resentimentele istorice dintre țările noastre și comunitățile noastre, pentru a evita războaiele și pentru a promova pacea”, a declarat șefa social-democraților europeni, Iratxe García Perez (S&D).
”Putem trăi în siguranță în granițele UE doar dacă suntem înconjurați în vecinătatea noastră imediată de țări care sunt sigure și stabile. De aceea, a lupta pentru siguranța și stabilitatea din Ucraina și Republica Moldova este în interesul fundamental al Uniunii Europene”, a arătat în numele popularilor europeni și europarlamentarul Siegfried Mureșan (PPE).
În același timp, europarlamentarii au ținut să reamintească de țările din Balcanii de Vest (Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Bosnia-Herțegovina, Kosovo) care, la rândul lor, își doresc să avanseze în calea spre aderarea la Uniunea Europeană.
”Nu putem ignora vărsarea de sânge în numele idealului de pace, democrație și suveranitate în acest război nedrept. Sper însă că spiritul de responsabilitate se va manifesta și în problema Balcanilor de Vest. Avem, de asemenea, datoria de a construi calea europeană pentru aceste națiuni”, a subliniat eurodeputatul Stéphane Séjourné (Grupul Renew).
Primul pas pe drumul către aderare
Dincolo de dimensiunea ”momentului istoric” în acordarea statutului de state candidate la Uniunea Europeană pentru Ucraina și Republica Moldova, nu ar trebui uitat că, în fapt, acesta este doar începutul unui proces îndelungat, ce poate dura ani de zile, cu etape și obiective cât se poate de pragmatice.
”Istoria și-a reluat marșul în Europa, dar depinde numai de noi să dăm un sens istoriei”, a arătat Ursula von der Leyen, amintind de vorbele predecesorului ei la conducerea Comisiei Europene, Jacques Delors, cel care a militat, după căderea Zidului Berlinului, pentru deschiderea Uniunii către toate țările europene.
”Istoria este în marș și nu mă refer doar la războiul de agresiune al lui Putin. Vorbesc despre vântul schimbării care bate din nou pe continentul nostru. Ucraina, Moldova și Georgia ne spun că vor schimbare. Vor mai multă democrație. Vor mai multă libertate și reforme mai puternice”, a arătat șefa Executivului comunitar.
În dezbaterile din Parlamentul European au fost deja amintite unele dintre obiectivele acestor planuri de reformă: lupta împotriva corupției și înființarea de instituții eficiente anticorupție, respectarea statului de drept, o economie de piață funcțională inclusiv prin limitarea influenței excesive a oligarhilor în mediul politic și de afaceri, o administrație publică și o democrație parlamentară puternică, generatoare de stabilitate și securitate regională.
Atât Ucraina, cât și Republica Moldova au parcurs deja etape importante grație Acordurilor de Asociere încheiate cu Uniunea Europeană, fiind inclusiv parte a unor programe de reformă și modernizare derulate cu fonduri europene.
Dar o realitate ce nu poate fi neglijată este că viitorul acestor state pe calea europeană depinde și de deznodământul războiului din Ucraina, precum și de soluționarea ”conflictului înghețat” din Transnistria. Liderii europeni arată însă că problemele acestea, a căror soluționare nu este astăzi ușor de întrevăzut, nu trebuie să împiedice progresele în celelalte domenii ale vieții publice din țările candidate.
Potrivit poziției Parlamentului European privind Ucraina și Republica Moldova, extinderea spațiului comunitar este „mai mult ca niciodată o investiție geostrategică” într-o Uniune Europeană stabilă, puternică și unită.
Cum se obține statutul de țară-membră a UE
Orice țară europeană care respectă valorile UE menționate în Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), și anume respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, și care se angajează să promoveze aceste valori poate solicita să devină membră a UE.
Criteriile de aderare sau criteriile de la Copenhaga (denumite după Consiliul European de la Copenhaga din 1993 care le-a definit) sunt condițiile esențiale pe care trebuie să le îndeplinească toate țările candidate pentru a putea deveni state membre ale UE.
Acestea sunt: criterii politice: stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului, precum și respectarea și protecția minorităților; criterii economice: o economie de piață funcțională, precum și capacitatea de a face față concurenței și forțelor pieței; capacitatea administrativă și instituțională de a pune în aplicare în mod eficace acquis-ul UE (corpul de drepturi comune) și capacitatea de a-și asuma obligațiile care decurg din calitatea de stat membru al UE.
Capacitatea UE de a prelua noi membri menținând în același timp dinamica integrării europene reprezintă, de asemenea, o decizie importantă.
NOTĂ: Acest material a fost realizat de Viața Liberă ca urmare a unei vizite de documentare la Parlamentul European, la Bruxelles, la invitația europarlamentarului Siegfried Mureșan (PPE).
